Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ARAHIDELE

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



ARAHIDELE

1. Importanta. Biologie. Ecologie



1.1. Importanta

Arahidele ocupa locul al 3-lea in productia mondiala de ulei, obtinandu-se peste 3 milioane tone ulei anual, cultura situandu-se dupa soia, floarea-soarelui si inaintea bumbacului. Uleiul de arahide este folosit in alimentatie, in industria conservelor, a margarinei, iar cel depreciat, la sapunuri etc. Uleiul de arahide are o buna valoare alimentara (are un continut bogat in vitamina B1 etc.), insa la o pastrare necorespunzatoare rancezeste usor. Dupa extragerea uleiului srotul si turtele se folosesc in prepararea halvalei, ciocolatei etc., iar semintele intregi se consuma prajite sau in diferite preparate culinare. Ca furaj, se folosesc uneori turtele si sroturile, fiind bogate in proteina. Tulpinile contin circa 10% proteine, fiind folosite ca nutret grosier.

1.2. Compozitie chimicǎ

Din determinari facute la soiurile cultivate in tara noastra, continutul semintelor in grasimi a fost de 54 - 56%, iar cel proteic de 19 - 21% (L. POP si colab., 1986 etc.).

Extragerea uleiului se face la rece sau la cald. Cel extras la rece, desi cantitativ mai putin este de calitate superioara. Faina dupa presare la rece, contine inca circa 8% ulei, 47,6% proteina, 23,0% substante extractive neazotate si 4,8% substante minerale.

1.3. Raspandire

Pe glob, arahidele se cultiva pe 25,5 milioane ha ("Production yearbook", 2001), suprafata cea mai mare fiind in Asia (13,6 milioane ha, din care India 8,2 milioane ha, China 4,6 milioane ha) si Africa (8,8 milioane ha). Mare exportatoare de ulei de arahide este Senegalul, urmat de Nigeria, Sudan etc. Europa cultiva circa 11 mii ha, in tarile sudice.

La noi in tara se cultiva pe suprafete restranse in sudul tarii, de-a lungul Dunarii.

1.4. Sistematica. Soiuri

Arahidele fac parte din tribul Hedysareae, genul Arachis. Specia cultivata, Arachis hypogaea L., cuprinde doua subspecii: ssp. fastigiata Waldr., cu port erect (50 - 70 cm) si flori grupate la baza tulpinii principale (cultivata in Brazilia si coastele Oceanului Atlantic) si ssp. procumbens Waldr., cu tulpina taratoare si perioada de vegetatie mai lunga (cultivata in Peru si pe coastele Oceanelor Pacific si Indian).

Arahidele sunt originare din zona tropicala si subtropicala a Americii de Sud si sunt raspandite in zonele cu climat cald.

La noi s-au incercat soiuri timpurii cu cerinte termice reduse; Velican, Jelud, Brazilian etc. in prezent, sunt omologate soiurile Tamburesti (introdus in cultura in anul 1983), Dabuleni (din 1997), Viorica (din 1997). Pentru soiurile Dabuleni si Viorica, puritatea biologica este realizata de S.C.C.C.P.N. Dabuleni.

1.5. Particularitati biologice

Arahidele (fig. 4.24). GH. BILTEANU, 1998) sunt plante anuale, cu radacina pivotanta de tipul U, tulpina erecta sau culcata, frunze paripenate cu 2 perechi de foliole.

Florile apar la 25 - 30 zile de la rasarire, sunt mici, galbene sau portocalii, solitare sau grupate cate 2 -4 in inflorescente. Planta are doua -s tipuri de flori: unele ce se deschid, cu corola vizibila la polenizare si altele ce nu se deschid, dispuse la baza tulpinii si pe portiunea subterana, la care polenizarea se face cu floarea inchisa.

Fecundatia este autogama. Dupa fecundatie baza ovarului are o crestere rapida (5 - 20 cm), formand o prelungire - organ numit ginofor. Acesta poarta ovarul si patrunde in sol (circa 10 cm), unde se dezvoltǎ fructul. La florile situate in partea superioarǎ a tulpinii, la care ginoforul nu ajunge cu ovarul pana la sol, fructul nu se dezvolta. Fructul (format in sol) se acopera cu o micoriza ecototrofǎ, care-l protejeaza de uscaciune.

Fructul este o pastaie indehiscenta, de forma unei gogosi de vierme de matase, cu l - 5 seminte (reprezentand 65 - 75% din masa fructului). O planta formeaza, in conditiile tarii noastre, pana la 250 de flori si 25 - 30 de fructe (care reprezinta 5 - 15% din numarul florilor); in zonele favorabile de cultura, poate forma pana la 500 - 700 fructe pe planta.

Fig.4.24. - Alune de pamant; A - planta; B - fructe;

Cerinte fata de clima si sol



Arahidele au cerinte foarte ridicate fata de caldura. Temperatura minima de germinatie in sol este de 12 - 13C. infloresc Ia 20C, iar pe perioada de vegetatie suporta temperaturi de 35 - 40C. La o temperatura medie zilnica de 12C inceteaza depunerea substantelor in bob. In perioada de vegetatie (120 zile soiurile extratimpurii si 200 zile cele tarzii), suma de grade este de 3.000 -4.000C sau chiar mai mult. Cerintele la umiditate sunt mai mari pana la inflorit, in zona subtropicala, cu evaporatie intensa, se obtin productii bune numai daca in primele trei luni de vegetatie cad circa 500 mm precipitatii, in conditiile tarii noastre, cu evaporare mai redusa in mai-iunie, sunt suficiente 250 mm. Ploile abundente reduc regimul termic, scad productia si intarzie maturizarea fructelor.

Solurile usoare sau chiar nisipoase, care permit patrunderea ginoforilor si dezvoltarea fructelor, cu reactie neutra spre alcalina (pH 6,5 - 7,5), sunt cele mai favorabile pentru aceasta planta.

Arahidele se cultiva in zonele tropicale si subtropicale, insa prin ameliorare s-au creat soiuri timpurii care se maturizeaza pana aproape de paralela 44 latitudine nordica. Mai la nord sau mai la sud de zona tropicala fructele raman mai mici si mai sarace in ulei. in tara noastra arahidele se pot cultiva numai in zonele sudice, cu conditiile termice cele mai ridicate (Zimnicea, Turnu Magurele) si pe nisipurile din Oltenia (in conditii de irigare).

2. Tehnologia de cultivare a arahidelor

2.1. Rotatie

Arahidele se pot cultiva dupa orice planta, iar ele sunt bune premergatoare pentru culturile (cerealele) de primavara. Se pot cultiva pe acelasi teren dupa 2-3 ani.

2.2. Fertilizare

Se face cu 10 - 15 tone/ha gunoi de grajd (bine descompus), la care se adauga ingrasamintele fosfatice si, eventual, potasice. Se poate face si fertilizarea numai cu ingrasaminte minerale, in tara noastra, se recomanda doze de N50P50 anual.

2.3. Lucrarile solului

Toamna se face aratura adanca, iar primavara pregatirea patului germinativ ca si pentru alte plante semanate tarziu. Ultima lucrare trebuie sa nu se faca mai adanc de 8 - 10 cm, pentru ca ginoforii sa nu patrunda la adancime prea mare, fapt care ar intarzia maturizarea si ar reduce numarul fructelor formate.

2.4. Samanta si semanatul

Se folosesc seminte din anul precedent, descojite (sau fructe rupte in doua), cu 2 - 3 zile inainte de semanat. Semanatul se face cand temperatura solului ajunge la 14 - 15C. Densitatea optima este de 8 - 12 plante/m2, iar distanta intre randuri de 50 - 60 cm, iar pe rand Ia 16 - 20 cm. Semanatul se face la adancimea de 5 - 6 cm. Cantitatea de samanta este de 35 - 50 kg/ha la semintele mici, 60 - 70 kg/ha la semintele mari si 100 - 120 kg/ha Ia pastai. Semanatul se face cu semanatori universale, ca cea de porumb (SPC-6) sau manual (pe suprafete mici).

2.5. Lucrarile de ingrijire

Obisnuit se fac 3 - 4 prasile, cand se executa rarirea si 2 - 3 musuroiri, pentru a favoriza patrunderea ginoforului. Pentru combaterea buruienilor pe cale chimica se folosesc erbicidele Treflan (4 -5 l/ha) sau Lasso (8-10 l/ha), incorporate in sol inainte de semanat, iar in perioada de vegetatie Basagran (2-3 l/ha) sau Flex (l-1,5 l/ha).

Viermii albi, care pe nisipurile Olteniei produc pagube mari (consuma radacinile si fructele), se combat cu Lindatox 3, in doza de 60 kg/ha, incorporat prin aratura.

Irigarea pe nisipurile din sudul Olteniei se face prin circa 8 udari cu 300 -350 m3/ha fiecare, iar pe cernoziomuri prin 3-5 udari cu norme de 400 - 500 m3/ha.

2.6. Recoltare

Se recolteaza Ia maturitatea deplina, inainte de venirea brumelor, prin smulgere manuala, cu sapa si prin procedeele folosite la recoltarea cartofilor. Urmeaza uscarea fructelor pe capre sau suporti improvizati, apoi desprinderea fructelor cu mana sau cu batoze speciale. In tarile mari cultivatoare se folosesc combine speciale de recoltat.

Productiile sunt foarte variabile, de la 4 - 5 q/ha la 30 - 40 q/ha in zone foarte favorabile. La noi s-au obtinut pana la 10-20 q/ha. Pastrarea se face la 14% umiditate. La recoltare pastaile au un continut ridicat de apa (circa 40%), astfel ca uscarea este obligatorie, la temperaturi de 50 - 60C pentru arahidele de consum si sub 50C pentru cele de samanta.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2502
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved