Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SPARCETA - Zonarea ecologica a sparcetei pentru samanta

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Inregistrarea unui produs ca fiind traditional
Cooperativele si asociatiile de cooperative
IMPORTANTA RESURSELOR NATURALE IN ALEGEREA SISTEMELOR DE PRODUCTIE
Calitatea laptelui materie prima - Agenti patogeni in laptele crud
CULTURA COACAZULUI - Specii si soiuri
Mierea extraflorala
Extragerea mierii
CULTURA DE SALATA
Dezvoltarea agriculturii in Romania 1939-1989
Compozitia chimica - miere

TERMENI importanti pentru acest document

: cultura de sparceta : sparceta cultura : : sparceta tehnologia de cultivare :


SPARCETA

(Onobrychis viciifolia)

Impotanta economica

Sparceta este o leguminoasa perena inzestrata cu o seama de insusiri biologice deosebit de valoroase, exprimate prin remarcabila rezistenta la seceta si ger si deopo­triva la boli si daunatori; in acelasi timp ea valorifica eficient solurile cu un potential de fertilitate mai modest si are un rol important in combaterea eroziunii solurilor in panta.

Furajul produs de sparceta are o valoare nutritiva ridicata exprimata printr-un raport energo-proteic echilibrat, fapt ce determina o consumabilitate integrala a acestuia chiar si in faze mai avansate de vegetatie.

Caracteristica de a valorifica eficient solurile mai putin fertile, supuse eroziunii, se explica in buna parte prin sistemul radicular profund si puternic ramificat in stratul biologic activ (0-60 cm), care aprovizioneaza planta cu elemente si microelemente dintr-un volum mare de sol si in acelasi timp prin secretiile radiculare abundente, din perioada intensa de crestere a plantei, mobilizeaza elementele mai greu accesibile pentru alte specii; sparceta produce cantitati importante de azot pe cale simbiotica, cu conditia ca solul sa fie suficient aprovizionat cu calciu.

Cercetarile intreprinse in ultimul deceniu au condus la crearea unor soiuri de sparceta cu o perenitate de cel putin trei ani, care produc mai multe cicluri de re­colta pe an; in acelasi timp au fost aduse imbunatatiri semnificative si in domeniul tehnologiei de cultura, fapte ce au determinat sporirea insemnata a potentialului de productie. In faza experimentala in zonele favorabile de cultura pentru sparceta nivelul productiilor, pe suma anilor I-III de vegetatie au oscilat intre 30 si 40 t/ha de substanta (145-190 t/ha masa verde), iar in zonele mediu favorabile 22-28 t/ha (100-135 t/ha masa verde).

De regula, sparceta se cultiva in amestecuri cu obsiga nearistata, cand productiile obtinute sunt mai mari decat cele mentionate mai sus cu 20-25%.

Dupa intoarcerea acestor culturi solul prezinta insusiri fizico-chimice semnifica­tiv imbunatatite, situatie in care plantele anuale postemergatoare din cadrul asolamentului, in urmatorii 3-4 ani, au nevoie pentru obtinerea unor productii ridicate de doze de ingrasaminte azotate mai mici cu 45-55%, comparativ cu situatia in care din asolament lipsesc plantele leguminoase.

Din aceste cateva idei rezulta ca sparceta este leguminoasa perena cea mai valo­roasa din zona solurilor situate in panta si din zonele foarte secetoase.

Soiuri de sparceta

Sparceta este considerata una din cele mai vechi plante de cultura. in secolele XV-XVII a inceput sa se extinda in cultura in Franta, Anglia si Europa Centrala si apoi in mai multe continente. In tara noastra nu se cunosc inceputurile luarii in cultura a sparcetei, dar pe areale relativ extinse ea se cultiva in Transilvania, din timpuri imemoriabile.

Centrul de origine al sparcetei este considerat a fi, de unii cercetatori, tarile limi­trofe marii Mediterane. inainte de a fi introdusa in cultura sparceta se inmultea ca planta ornamentala, in gradinile cu flori.

Din punct de vedere sistematic, sparceta face parte din familia Leguminoasae, tribul Hedysareae. Genul Onobrychis cuprinde peste 100 de specii, dar importanta economica prezinta numai specia Onobrychis viciifolia, care se intalneste sub doua forme: bifera, care este precoce, de 2-3 coase pe an si communis, cave produce o singura coasa. Specia este tetraploida (2n = 28 cromozomi, x-7).

Obiectivele si metodele de ameliorare sunt asemanatoare cu cele mentionate la lucerna si vizeaza in principal realizarea unor soiuri competitive, rezistente la con­ditii nefavorabile de mediu si boli. Aceste obiective urmaresc in principal cresterea productiei de furaj, imbunatatirea calitatii furajului, sporirea productiei de samanta si o rezistenta genetica sporita la boli si daunatori.

In tara noastra au fost create si inregistrate urmatoarele soiuri de sparceta: ICA 6, Sparta, Splendid si Mara.

Soiul ICA 6 - denumit ulterior Fundulea 6 (C. Ilchievici si P. Varga) este primul soi de sparceta creat in Romania, la I. C. D. A. Fundulea si inregistrat in anul 1962. Are in componenta o populatie locala de Dobrogea ce apartine speciei O. viciifolia si cinci ecotipuri salbatice rusesti ce apartin speciilor O. arenaria, O. gracilis, O. trans-caucasica, O. alltissima si O. ciri. Soiul Fundulea 6 s-a extins pe terenurile erodate in amestec cu obsiga nearistata.

Sparta a fost creat la I. C. D. A. Fundulea (P, Varga si Ludmila Gumaniuc) si in­registrat in anul 1974. Soiul Sparta apartine speciei O. viciifolia si are in componenta doua soiuri locale romanesti: sparceta de Campia Turzii si de Moldova. Selectia s-a facut pe grupe de familii, pe parcursul a trei generatii. Este un soi intensiv, realizeaza productii relativ mari de  furaj si samanta, are o toleranta medie la fainare, este rezis­tent la seceta si iernare. Soiul Sparta s-a extins pe terenuri in panta, supuse eroziunii, in amestecuri cu obsiga nearistata. Realizeaza in jur de 8,5 t/ha S.U. si 1200 - 1500 kg/ha samanta, cu un furaj de buna calitate (21-23% proteina bruta din S.U.).

Soiul Splendid a fost creat la U.S.A.M.V. Cluj-Napoca (M. Savatti si colab.) si a fost inregistrat in anul 1992. Este primul soi romanesc de mai multe coase realizat in tara noastra. Genitorii au fost alesi din speciile O. viciifolia, O. arenaria, O. alternaria si O. transcaucasica, hibrizii obtinuti fiind retroincrucisati cu O. viciifolia in popula­tia BC-1, aplicandu-se selectia individuala pe grupe de familii. Soiul Splendid are o foarte buna capacitate de regenerare dupa coase, este mai precoce cu 5-7 zile decat soiul Sparta, este rezistent la boli si seceta. Realizeaza 11-12 t/ha substanta uscata si peste 1000 kg/ha samanta.

Soiul Mara a fost creat la U.S.A.M.V. Cluj-Napoca (M. Savatti si colab.) si a fost inregistrat in anul 1997. Este un soi de tip bifera, deci de mai multe coase. A fost obtinut prin selectie individuala repetata pe grupe de familii. In crearea acestui soi s-a pornit de la populatii locale de tip communis care au fost incrucisate cu forme din speciile O. arenaria, O. alternaria si O. transcaucasica. Soiul Mara realizeaza produc­tii de furaj superioare soiului Splendid, 11-13 t/ha S.U., are o foarte buna perenitate (5 6 ani), este rezistent la iernare, seceta, cadere si boli. Calitatea furajului este buna (15-16% P. B. din S.U., 28-29% C. B.). Realizeaza productii ridicate de samanta, ceea ce ii va permite extinderea rapida in productie.

Metodica si tehnica producerii de samanta la sparceta

Mentinerea puritatii biologice a sparcetei este determinata de caracterul sau de planta tipic alogama, puternic heterozigota. Producerea de samanta la sparceta este asemanatoare cu cea de la trifoiul rosu si cuprinde urmatoarele verigi: campul de alegere, campul de prebaza, campul baza, campul de samanta certificata.

Certificarea calitatii semintei de sparceta ca si la alte specii reprezinta un an­samblu de operatiuni de control si verificare in principalele faze ale procesului de multiplicare, conditionare si ambalare care asigura ca semintele corespund normelor specifice pentru diversele categorii biologice; in acest scop este obligatorie o rotatie a culturilor de minimum 2 ani, nu este admisa o impurificare cu mai mult de 0,3% seminte de alte specii in loturile semincere cu samanta de Prebaza si Baza sau 2,5% pentru samanta Certificata (tabelele 29-31).

Tabelul 29

 Conditiile de aprobare in camp a loturilor semincere de sparceta

Specificare

Categoria biologica

Prebaza Baza

Certificata

Unitatea de control, ha (maximum)

10

30

Rotatie dupa aceeasi specie, ani (minimum)

2

2

Distanta de izolare,m (minimum):

      - lot semincer pana la 2 ha;

- lot semincer peste 2 ha

200

100

100

50

Tabelul 30

Conditii de valoare culturala la sparceta, la loturile semincere de Prebaza si Baza

Continutul total in seminte de alte specii

Greutatea probei pentru

numararea semintelor altor

specii (g)

Total {% din

greutate)

Continutul numeric de alte specii

0 singura specie

Rumexsp p. altele decat R. acetosella si R. maritimus

Melilotusspp.

0,3

20

2

0

400

Tabelul 31

Conditii de valoare culturala la sparceta, samanta Certificata

a)

GERMINATIE

Puritate fizica

%(min.)

Seminte straine (% din greutate)

Greutatea probei de laborator g(min.)

Germinatia

totala

%(min.)

Continutul max. de seminte

tari (% din

samanta

pura)

Total %(max.)

0 singura specie,

%(max.)

Melilotus spp.

75

20

95

2,5

1,0

0,3

400

b)

Continutul maxim de seminte din alte specii numeric/proba

Greutatea probei pentru

numararea semintelor altor

specii (g)

Avena fatua, ludov., sterilis

Cuscutaspp.

Rumexspp. altele decat R. acetosella si R. maritimus

0

0

5

400

Exigentele sparcetei pentru samanta fata de conditiile ecologice

Fiind o planta de zi lunga, pentru a produce cantitati mari de samanta, sparceta reclama zile insorite si calde cu temperaturi maxime care sa nu depaseasca 28-32°C, iar umiditatea relativa a aerului sa fie de peste 50%; daca solul este relativ bine apro­vizionat cu apa coborarea umiditatii relative a aerului pana la 35-40% nu afecteaza I desfasurarea corecta a polenizarii florilor, acestea secretand suficient nectar care sa atraga albinele. La fel sunt favorabile conditiile in care pe parcursul zilei luminozita­tea depaseste 13-14 ore, situatie in care lastarii generativi se dezvolta echilibrat si se I evita caderea plantelor chiar si in zilele cu intensificari de vant.

Conditiile mentionate mai sus sunt satisfacute pe areale largi, mai ales in sudul! tarii, dar si in zonele colinare cu veri relativ secetoase. in aceste zone pe parcursul sezonului rece se acumuleaza in sol o rezerva importanta de apa, care in anii normali este cuprinsa intre 250 si 280 mm, iar cantitatile de precipitatii ce cad pe parcursul primaverii si pana la mijlocul verii insumeaza 200-250 mm.

In aceste conditii la ciclul I de vegetatie, in anii II-IV in tehnologia traditionala si 1-IV in tehnologia intensiva, ponderea lastarilor generativi reprezinta 80-90% si acestia se dezvolta echilibrat, fapt pentru care fenomenul de proliferare a lastari­lor, intalnit in mod frecvent la lucerna in anii II-IV de vegetatie, nu se manifesta la sparceta.

Cercetarile intreprinse in perioada anilor 1955-1960 la S. C. A Marculesti au re­levat faptul ca sparceta semanata la inceputul toamnei formeaza pana la intrarea in iarna 3-5 lastari scurti, care au o rezistenta la ger cu ceva superioara lucernei (Moga 1958). Aceste rezultate deschid perspective favorabile si pentru infiintarea loturilor semincere de sparceta in tehnologia intensiva.

Biologia infloritului si polenizarea sparcetei

Pentru a rasari plantele de sparceta au nevoie de 180-190°C si de o cantitate de apa mai mare decat pentru lucerna si trifoi rosu, dat fiind faptul ca samanta se folo­seste sub forma de pastai.

Schema de crestere si dezvoltare a plantelor de sparceta este asemanatoare cu cea a lucernei, pentru a se ajunge in faza de 3-5 lastari plantele avand nevoie de 850-900°C. Cand semanatul se face la sfarsitul verii si inceputul toamnei pana la intrarea in iarna plantele ajung in faza de 3-5 lastari scurti. In aceste conditii pe parcursul primaverii nu se mai formeaza lastari noi decat in primaverile racoroase si umede cand se pot forma inca 1-2 lastari. Pana la inceputul infloritului plantele ajung la inaltimea de 65-67 cm, faza de vegetatie care in zonele din sudul tarii are loc la mijlocul lunii mai.

In situatia in care lotul semincer de sparceta se seamana la desprimavarare pana in a doua jumatate a lunii iunie se dezvolta mai ales lastari vegetativi, lastarii genera­tivi dezvoltandu-se pe parcursul lunii iulie, proportia acestora fiind mai mare decat la lucerna. Cu toate acestea obtinerea unor productii economice de samanta nu este posibila in anul I de vegetatie nici in zonele din sudul tarii, in regim irigat.

Sparceta este o planta alogama entomofila; pe parcursul anilor I-III de vegetatie in tehnologia intensiva si II-III (uneori si IV) de vegetatie in tehnologia traditionala, numarul de lastari cu inflorescente, in anii climatici normali, depasind 500-600 la m2. Perioada de inflorire a sparcetei dureaza 20-30 de zile; polenizarea florilor se face de catre albina melifera si de bondari. Pentru o polenizare eficienta numarul de stupi de albine ce se aduc in preajma infloritului este de 3-5 /ha.

 Progrese tehnologice realizate in domeniul producerii semintei

Cercetarile intreprinse in domeniul biologiei sparcetei au fost mai modeste decat la speciile prezentate anterior.

Dintre cercetarile mai importante le mentionam pe cele ce se refera la cunoasterea potentialului de rezistenta la ger a plantelor tinere de sparceta, cand semanatul se face la inceputul toamnei. Asa cum s-a aratat sub acest aspect sparceta are un potential de rezistenta la ger cu ceva superior lucernei, motiv pentru care poate sa fie considerata mai degraba o cultura de toamna; aceasta noutate stiintifica a condus la elaborarea unor tehnologii intensive atat pentru furaj, cat si pentru samanta (Moga, 1958).

In ultimii ani, intr-o teza de doctorat realizata in Campia Romana in regim irigat, s-a evidentiat posibilitatea insamantarii loturilor semincere de sparceta la inceputul toamnei, intr-un interval termic bine precizat, cand in anul 1 de vegetatie, in numai 10-11 luni se obtin productii mari de samanta, care sunt foarte eficiente economic; aceste rezultate experimentale au evidentiat necesitatea mentinerii lotului semin­cer si in anii urmatori de vegetatie, cand nu se produce fenomenul de proliferare al lastarilor, si in consecinta productia de samanta se mentine la un nivel ridicat (M. Moroianu, 2004).

A doua imbunatatire tehnologica importanta a fost posibila in urma crearii unor soiuri intensive de tip bifera care au o perenitate mai mare si produc mai multe re­colte pe an; la aceste soiuri la coasa a II-a plantele se dezvolta echilibrat si o proportie mai mare din substantele nutritive elaborate in procesul de fotosinteza sunt folosite pentru formarea semintei, motiv pentru care la noile soiuri, productia de samanta la coasa a II-a este mai mare decat la coasa I, fata de soiurile traditionale care dau productii economice doar la coasa I (Savatti, 1998).

Au fost aduse imbunatatiri semnificative pe tot traseul tehnologic, care asa cum se va vedea duc la sporirea semnificativa a productiei de samanta.

Zonarea ecologica a sparcetei pentru samanta

In general samanta de sparceta se produce in zonele in care specia se cultiva pen­tru furaj. Dintre acestea sunt de preferat zonele calde cu precipitatii moderate, cu soluri relativ profunde bine aprovizionate in calciu.

Tinand seama de rezultatele experimentale obtinute, se pot diferentia urmatoare­le zone de favorabilitate:

- zona foarte favorabila cuprinde areale in care precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 450 si 550 mm si temperatura medie anuala este mai mare de 10,5°C. Aceste conditii se intalnesc pe cernoziomurile din Campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei; in aceste zone, in unitati cu posibilitati de irigare, se poate practica tehnologia intensiva de cultura, unde se obtin productii mari de samanta, nu doar in anul I de vegetatie ci si in anii urmatori (II-IV), mai ales la soiurile de tip bifera;

- zona favorabila cuprinde dealurile cu expozitie sudica, din centrul Campiei Transilvaniei, centrul si nordul Moldovei si o fasie ingusta din vestul tarii, unde precipitatiile medii anuale sunt de 550-600 mm si temperatura anuala este mai mare de 9,5°C; in aceste zone solurile pe care se obtin productii mari de samanta sunt cernoziomurile, solurile aluvionare si brun-roscat (permea­bile si cu pH de peste 7,0).

Nu se indica infiintarea loturilor semincere de sparceta pe solurile acide, cu exces temporar de apa, unde temperatura medie anuala este mai mica de 8,5°C.

Locul sparcetei in cadrul asolamentului

Premergatoarele cele mai indicate pentru infiintarea loturilor semincere de spar­ceta sunt plantele anuale furajere care elibereaza terenul pana la mijlocul verii, cat si cerealele de toamna si de primavara. Aceste premergatoare sunt favorabile cand semanatul lotului semincer se face la inceputul toamnei sau la desprimavarare, cu conditia efectuarii corecte a lucrarilor solului.

Dupa intoarcerea loturilor semincere de sparceta in rotatie urmeaza cerealele de primavara, hibrizi semitimpurii de porumb cultivati pentru boabe sau furaj si plantele tehnice. In toamnele bogate in precipitatii dupa desfiintarea loturilor semincere de sparceta pot urma si cerealele de toamna sau raigrasul aristat pentru furaj. Lotul semincer de sparceta poate reveni pe aceeasi parcela dupa un interval de 4-5 ani.

Utilizarea ingrasamintelor

Sparceta exporta din sol cantitati relativ mari de elemente nutritive si microelemente. Cu toate acestea cercetarile intreprinse in diverse zone ecologice si pe diferite tipuri de sol au evidentiat o slaba reactie a plantelor la interventia cu ingrasaminte chimice si organice.

Acest fapt se explica prin caracteristicile biologice ale speciei.

Necesarul de ingrasaminte azotate se asigura pe cale simbiotica, sparceta pro­ducand cantitati mari de azot cu conditia ca solul sa fie aprovizionat in calciu. in consecinta interventia cu ingrasaminte azotate nu este necesara nici pe solurile cu o fertilitate mai redusa.

Pe de alta parte, asa cum s-a aratat, sparceta are un sistem radicular viguros care exploreaza un volum mare de sol si in afara de elementele solubile ale solului, prin secretiile radiculare abundente sunt mobilizate cantitati importante de elemente si din rezervele mai greu solubile, inaccesibile pentru multe specii.

In consecinta interventia cu ingrasaminte fosfatice nu este necesara nici pe soluri al caror continut in fosfor mobil este in jur de 5-6 mg/100 g. Pe solurile al caror continut in fosfor mobil este mai mic de 5 mg/100 g, aplicarea unei doze moderate de ingrasamant fosfatic(P40_50) poate sa fie eficienta economic.

Nu este indicata nici interventia cu ingrasaminte potasice nici chiar pe solurile al caror continut in potasiu schimbabil este apropiat de 12-14 mg/100 g.

Prin secretiile radiculare sunt solubilizate cantitati suficiente de fosfor, potasiu si microelemente din rezervele mai putin solubile ale solului, pe tot parcursul perioa­dei de vegetatie.

Lucrarile solului

Recomandarile cu privire la lucrarile solului in relatie cu planta premergatoare, prezentate la lucerna, sunt valabile in totalitate si pentru sparceta.

Dat fiind faptul ca loturile semincere de sparceta se amplaseaza cu precadere in regim neirigat si in zonele mai secetoase, insistam pe necesitatea executarii lucrarilor solului in asa fel incat sa se piarda cat mai putina apa pe parcursul executarii acestor lucrari.

Subliniem si aici ca o cereala de toamna sau de primavara poate sa fie o buna premergatoare, doar in situatia in care lucrarile solului sunt executate cat mai repede posibil dupa eliberarea terenului de resturi vegetale. Daca executarea lucrarilor se amana, cultura premergatoare devine cu atat mai putin valoroasa cu cat amanarea este mai indelungata, pe considerentul ca nu se beneficiaza de avantajele de a se acumula o rezerva mai mare de apa in sol si de crearea unor procese fermentative ale solului, care sunt esentiale pentru sparceta.

Sparceta valorifica foarte eficient rezerva de apa acumulata in sol, din momentul executarii araturii si pe parcursul sezonului rece, cat si de pe parcursul primaverii: sparceta foloseste rezerva de apa acumulata in sol pana la adancimea de 2,0-2,5 m, conditie in care plantele trec perioadele de seceta din sezonul cald cu efecte defavora­bile minime, iar precipitatiile cazute dupa intervalele secetoase sunt valorificate mai eficient. Rezerva de apa este folosita economicos mai ales cand semanatul sparcetei se face la inceputul toamnei, cand sunt mai eficient valorificate si resursele termice, la putin timp dupa desprimavarare plantele acoperind solul, cand apa este folosita cu precadere in procesul de transpiratie, deci pentru formarea recoltei.

Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se face cu combinatorul prevazut in spate cu tavalugi, in tehnologia traditionala si cu grapa cu discuri in agregat cu tavalugul in tehnologia intensiva.

Samanta si semanatul

Samanta de sparceta este de culoare bruna, cu MMB de 13-15 g si greutatea hectolitrica de 75-77 kg. Pastaile de sparceta, forma sub care este folosita samanta, are MMB de 18-25 g si greutatea hectolitrica de 53-55 kg. Semintele „tari' pot reprezenta 8-10%, dar ele nu ridica probleme in procesul de semanat.

Epoca de semanat este factorul care conditioneaza nivelul tehnologic si la spar­ceta. in zonele colinare favorabile pentru cultura sparcetei semanatul este posibil si la sfarsitul verii, cand in perioada premergatoare semanatului se face o pregatire corecta a solului si cad precipitatii suficiente (care sa umecteze solul pe stratul de 0-35 cm); in aceste conditii intervalul termic optim de semanat este de 850-1100°C (tabelul 32).

In zonele mentionate, calendaristic acest interval termic se inscrie intre 10 si 25 august, cand nivelul productiei este de peste 900 kg/ha; cand semanatul se intarzie pana la mijlocul lunii septembrie, productia scade cu 29%. in anul urmator de vege­tatie nivelul productiei este apropiat de cel obtinut in anul I de vegetatie. in zonele colinare tehnologia intensiva este posibila in 6-7 ani din 10.

Tabelul 32

Efectul epocii de semanat, la sfarsitul verii si inceputul toamnei, asupra productiei de sa­manta la sparceta, in regim neirigat, pe cernoziomul de la Turda, media anilor 1990-1993

(dupaT. Banciu)


Epoca de semanat

Precipitatii*

Suma tempe­raturilor °Cx

Productia de samanta

Anull

Media

kg/ha

kg/ha

kg/ha

%

10 August

116

1092

982

825

905

100

20 August

96

905

940

952

946

105

5 septembrie

90

661

884

1012

947

105

15 septembrie

81

513

694

1072

883

98

* de la semanat la intrarea in iarna; s-a experimentat cu un soi de sparceta de tip „communis”

In Campia Romana, in tehnologia intensiva, in regim irigat, productiile cele mai mari de samanta la sparceta se obtin in conditiile in care, de la semanat la intra­rea in iarna se insumeaza 938°C, deci cand s-a semanat la 1 septembrie; la aceasta epoca de semanat, in anul 1 de vegetatie, productia de samanta a fost de 1973 kg/ha (M. Moroianu), mai mult cu pana la 24% decat atunci cand semanatul s-a facut la 20 august, si cu pana la 33% cand semanatul s-a facut la 20 septembrie (tabelul 33).

In consecinta, in zonele din sudul tarii, in regim irigat (Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Banatului), intervalul termic optim de semanat se inscrie intre 950 si 1000°C, respectiv intre 25 august si 5 septembrie. Din datele tabelului 33 se poate constata ca lotul semincer de sparceta se poate mentine in productie si in anii urmatori de vegetatie, cand nivelul productiei scade cu cel mult 30%.

Tabelul 33

 Efectul epocii de semanat, la sfarsitul verii si inceputul toamnei,asupra productiei de samanta la sparceta*, in regim irigat, pe cernoziomul cambie de la Amara (Slobozia), 2000 - 2001

(dupa Mihale Moroianu, Cristian Moroianu si luliu Moga)

Epoca de semanat

Suma tempe­raturilor de la semanat

la intrarea in iarna °C

Productia de samanta

Anul 1-2000

Anul 11-2001

Media

kg/ha

%

kg/ha

%

kg/ha

%

20 august

1150

1588

100

1098

100

1343

100

1septembrie

938

1973

124

1371

125

1672

124

10septembrie

770

1354

85

940

86

1147

85

20 septembrie

610

1073

67

790

72

931

69

* s-a experimentat cu soiul de tip «bifera» Splendid si samanta s-a produs la coasa I

In tehnologia traditionala, semanatul se face la desprimavarare cand solul este suficient de zvantat, iar temperatura din stratul de incorporare a semintei este de 4-6°C; in anii normali aceste conditii se intalnesc in prima jumatate a lunii martie in zonele de campie din sudul tarii si in a doua jumatate a lunii martie in zonele colinare; pentru o combatere eficienta a buruienilor care rasar dupa desprimavarare, prin lucrari mecanice, semanatul se poate face si ceva mai tarziu, fara a se depasi mijlocul lunii aprilie. In tehnologia traditionala, cand semanatul lotului semincer de sparceta se face la desprimavarare, samanta la soiurile intensive, se produce in anii II-lV de vegetatie si in anul II (cel mult III) la soiurile de tip comunis.

Semanatul sparcetei sub planta protectoare este recomandat in exclusivitate in tehnologia traditionala, pe parcele cu un potential mare de imburuienare, cand planta protectoare este ovazul semanat in randuri la 25 cm, cu o norma de samanta redusa cu 35-40%, recoltata la inceputul fazei de lapte pentru furaj.

De regula, semanatul loturilor semincere de sparceta se face in randuri distan­tate la 50-60 cm. In aceste conditii norma optima de samanta este cea de 35-40 kg/ ha, cand in tehnologia intensiva, in anul 1 de vegetatie (in 10-11 luni de la semanat) se obtin productii de peste 1900 kg/ha, iar in anul 11 - 1330 kg/ha, plusul de samanta fata de densitatile mai mici fiind de 16-17%, iar fata de densitatile mai mari, de pana la 33-36% (M. Moroianu)-(tabelul 34).

Tabelul 34

Efectul densitatii de semanat asupra productiei de samanta, in tehnologia intensi­va, in regim irigat, pe cernoziomul cambie de la Amara-Slobozia, 2000-2001

(dupa Mihale Moroianu, Cristian Moroianu, luliu Moga)*

Norme de

samanta

kg/ha

Productia de samanta

Media

Anul 1-2000

Anul 11-2001

kg/ha

%

kg/ha

%

kg/ha

%

20

1646

100

1139

100

1392

100

40

1916

116

1331

117

1623

116

60

1629

99

1114

98

1371

99

80

1325

80

961

84

1143

82

* S-a experimentat cu soiul de tip «bifera» Splendid S-a semanat in randuri distantate, la 50 cm.

Cand se foloseste o norma mare de samanta plantele cresc inghesuite pe rand, cand numarul de lastari pe planta este mult mai mic si ramificatia acestora este modesta.

In loturile semincere in care nivelul tehnologic este optim si potentialul de imburuienare este mic, sau cand se folosesc erbicide cu spectrul larg de combatere a buruienilor, semanatul se poate face si in randuri la 25 cm cu o norma de samanta de 55-60 kg/ha, cand lupta cu buruienile este mai facila.

In tehnologia traditionala, cand semanatul lotului semincer de sparceta se face la desprimavarare, samanta la soiurile intensive se produce in anii II - IV de vegetatie.

In toate situatiile adancimea optima de semanat este la 3,0-3,5 cm in tehnologia traditionala si 4,0-4,5 cm in tehnologia intensiva.

Tavalugirea solului dupa semanat este indicata in tehnologia intensiva, iar in teh­nologia traditionala numai in primaverile secetoase.

Lucrarile de intretinere

Combaterea buruienilor se face in primul rand prin masuri tehnologice corect executate, dar si prin folosirea erbicidelor.

In tehnologia traditionala buruienile monocotiledonate se pot combate eficient cu erbicidele: Butiran 11 (6-8 l/ha), Benefex (4-51/ha), Diizocab 80 CE (7-8 l/ha) sau Eradicane (5-6 l/ha), aplicate la pregatirea patului germinativ; se pot folosi si erbicidele: Fusilade forte, Targa super, Gallant super (1,3-1,6 l/ha), care se aplica in faze timpurii de cresterea a buruienilor monocotiledonate.

Buruienile dicotiledonate se combat cu erbicidele: Embutone (2,0-2,5 l/ha), care combate si palamida, si Pivot 100 LC (0,5-0,7 l/ha), aplicat la 5-8 zile dupa rasarirea sparcetei; acest erbicid nu combate palamida.

Buruienile necombatute de erbicide pot fi inlaturate prin 2-3 prasile mecanice executate dupa criteriile mentionate la lucerna.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Sparceta este afectata de putine boli si daunatori. Sunt situatii in care samanta de sparceta, poate sa fie atacata de viespea semintelor (Euritoma anabrychidis), motiv pentru care aplicarea unui tratament la sfarsitul infloritului cu unul din piretroizii utilizati in tara noastra este necesara (Fastac 10 CE-150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE -300 ml/ha).

Irigarea sparcetei

Irigarea sparcetei este indicata in exclusivitate in tehnologia intensiva. in toamne­le secetoase, prima udare se aplica imediat dupa semanat, cu o norma de 40-45 mm; cand perioada secetoasa persista dupa 12-14 zile de la prima udare se aplica cea de a doua udare cu o norma tot de 40-45 mm.

Interventia cu udari pe parcursul perioadei de vegetatie este necesara numai cand se cultiva un soi intensiv, de mai multe coase (Splendid, Mara), care da productii de samanta mai mari la coasa a doua. in acest caz la 3-4 zile dupa recoltarea plantelor pentru furaj se aplica o udare cu norma de 50-55 mm, care in anii secetosi se repeta dupa 15-17 zile.

Alegerea perioadei optime de fructificare si recoltarea semintei

In cazul soiurilor de sparceta de tipul „communis” (Sparta etc.) in toate situatiile, indiferent de tehnologia aplicata si de zona ecologica, samanta se produce in exclusi­vitate la coasa I; la aceste soiuri cand samanta se produce la coasa a doua, productia este mai mica cu 35-55%.

Cand se cultiva soiuri de tipul „bifera” (Splendid, Mara etc), conform rezultatelor obtinute la USAMV din Cluj-Napoca de Savatti, samanta se produce la coasa a Il-a, coasa I recoltandu-se pentru furaj; productiile cele mai mari se obtin cand coasa I se re­colteaza la inceputul imbobocitului si samanta se produce la coasa a Ii-a (tabelul 35).

Tabelul 35

Efectul perioadei de fructificare asupra productiei de samanta, in tehnologia traditi­onala la doua tipuri de soiuri de sparceta, la U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca, 1992

(dupa M. Savatti)

Epoca de recoltare

Productia de samanta*

kg/ha

%

Soiul Sparta (communis), CI, samanta

497

100

Soiul Sparta,                CI masa verde recoltata la inceputul imbobocitului CII samanta

340

68

Soiul Splendid (bifera),    CI, samanta

623

125

Soiul Splendid,              CI masa verde recoltata la inceputul imbobocitului CII samanta

890

179

Soiul Splendid,              CI masa verde recoltata la inflorit 50% Cil samanta

740

149

Soiul Splendid,              CI masa verde recoltata la inflorit 100% Cil samanta

255

51

* pe media distantelor intre randuri, de 12,5 si 70,0 cm.

Epoca optima de recoltare a semintei de sparceta este in faza in care 55-60% din pastai au culoarea bruna. In acest caz recoltarea se face manual sau cu vindroverul, reglat corespunzator. Recoltarea dupa orele 8-9 dimineata, dupa ce se ridica roua, determina o scuturare a semintelor celor mai valoroase. Treieratul se face cu combi­na de cereale, dupa 2-3 zile insorite.

Sunt interesante rezultatele obtinute de Marginean in Campia Transilvaniei prin folosirea desicantilor (tabelul 36)

Cand se folosesc desicanti, cel mai eficient este Reglone; tratamentul se face cand cea 75% din seminte sunt brunificate. Doza cea mai eficienta este cea de 2,0-2,5 l/ha. Dupa tratament samanta se va recolta direct din lan cu combina, dupa doua zile insorite; intarzierea recoltarii poate determina pierderi insemnate de samanta, mai ales in zilele cu vant.

Dupa recoltare se urmareste reducerea umiditatii semintei la valori apropiate de 14%; pentru aceasta samanta se intinde la soare sau se depoziteaza in incaperi aeri­site unde ramane cateva zile in straturi de 30-40 cm care se lopateaza. In continuare samanta se proceseaza si apoi se pune in saci care se stivuiesc in magazii aerisite.

Tabelul 36

Efectul unor desicanti asupra productiei de samanta de sparceta

(dupaT. Marginean 1970)

Tratamentul*

kg/ha                    %

Epoca 1 - pastai brunificate 50%

Netratat

767

100

Desicant2 l/ha

662

86

Desicant 4 l/ha

766

99

Desicant6l/ha

656

85

Epoca II - pastai brunificate 75%

Netratat

563

100

Desicant 2 l/ha

1020

181

Desicant 4 l/ha

841

149

Desicant 6 l/ha

802

142

* S-a folosit desicantul Gramoxone

In conditii tehnologice corespunzatoare loturile semincere de sparceta se pot exploata economic patru ani. Cercetarile intreprinse in Campia Transilvaniei au ara­tat ca nivelul productiilor in anii II-IV de vegetatie (in tehnologia traditionala) este influentat in primul rand de conditiile climatice ale anului si in masura mai mica de anul de exploatare a lotului semincer (tabelul 37).

Tabelul 37

Influenta anului de exploatare a lotului semincer asupra productiei de samanta la sparceta, pe cernoziomul de la S. C. D. A. Turda

(T.Marginean,1970)

Anul de vegetatie

Productia de samanta

Semanat la 15 cm

Semanat la 66 cm

kg/ha

%

kg/ha

%

Anul II de vegetatie

756

100

972

128

Anul III de vegetatie

1622

100

1837

113

Anul IV de vegetatie

936

100

1206

128

Media anilor

1105

100

1378

121

* s-a experimentat cu un soi de sparceta de tip «commun/s».

In consecinta, sparceta poate sa dea productii economice inclusiv in anul IV de vegetatie, mai ales la soiurile de tipul „bifera”, care au o perenitate mai lunga.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2196
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved