Caracteristici si implicatiile socio-economice si ecologice ale sistemului agriculturii moderne(conventionale) si ale agriculturii biologice

Caracteristici si implicatiile socio-economice si ecologice ale sistemului agriculturii moderne(conventionale) si ale agriculturii biologice

Ce inseamna agricultura ecologica? Agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a ingrasa animale si de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee si tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii - nu utilizeaza fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de crestere a animalelor.

Agricultura ecologica se deosebeste, astfel, fundamental de agricultura conventionala. Procesul si procedurile de obtinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli si principii de productie stricte, care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa o aiba pamantul si pana la obtinerea efectiva a produsului final.

Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului.

Organismele modificate genetic si derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologica.

Respectarea regulilor si a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislatia nationala, respectiv controlul intregului lant de obtinere a unui produs ecologic de la pamant si pana la produsul final, se face de organisme de inspectie si certificare, infiintate in acest scop, care elibereaza certificatul de produs ecologic.

Criteriile pentru producerea si comercializarea produselor agroalimentare ecologice sunt foarte stricte, ceea ce face ca si pretul lor sa fie cu 50% pana la 100% mai mare decat al produselor conventionale. Totusi, comparativ cu importurile, produsele romanesti sunt mult mai ieftine.
Studii recente ale Academiei Romane, citate de BBW, estimeaza vanzari de produse agroalimentare ecologice de aproape 2 milioane de euro anual in Romania, ceea ce inseamna aproape 1% din piata agroalimentara totala. Majoritatea produselor ecologice sunt importate, pentru ca numarul intreprinderilor locale care prelucreaza astfel de produse este foarte mic. Astfel, peste 95% din legumele si cerealele ecologice recoltate in romania pleaca la export, in principal in Germania, Elvetia, olanda si Italia. Vanzarile anuale la export ajung la 10 -15 milioane de euro.
In romania exista peste 10.000 de producatori de produse agroalimentare ecologice, majoritatea ferme si asociatii familiale de mici dimensiuni.
'Fermierii locali produc cereale, miere, oua si lapte ecologic la costuri cu aproape 30% mai mari decat in cazul produselor conventionale, datorita utilizarii unor ingrasaminte naturale si tratamente speciale ale plantelor, ca si din cauza costurilor mai mari cu forta de munca', precizeaza directorul Natura Land, cel mai mare distribuitor de produse agroalimentare ecologice din Romania, care si-a anuntat intentia de a deschide primul supermarket cu produse agroalimentare ecologice si un restaurant specific in centrul Bucurestiului, investind peste 500.000 de euro.
Date statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii indica preturi FOB la export de 200 dolari/tona pentru floarea-soarelui conventionala si de peste 300 dolari/tona pentru floarea-soarelui ecologica. Pentru cascavalul ecologic exportat din romania se platesc la export 3 dolari/kg daca acesta este produs conventional si 7 dolari/kg daca este ecologic, in timp ce pentru mierea ecologica pretul la export este de 5 dolari/kg, comparativ cu 3 dolari/kg in cazul mierii produse conventional.
Daca suprafata ocupata de culturi ecologice era de doar 17,7 mii hectare in anul 2000, in 2004 aceasta a depasit 73.000 de hectare, iar pentru 2005 se estimeaza o suprafata de peste 100.000 hectare. Numarul de animale din fermele ecologice a crescut si s-a diversificat de la 10.000 de capete in anul 2000 la 85.000 in anul 2004.
Cresterea s-a resimtit nu numai in ceea ce priveste suprafetele cultivate, ci si productia. Astfel, daca la nivelul anului 2000 productia de produse ecologice era de 13,5 mii tone, in 2004 aceasta a ajuns la aproape 100 mii tone
Totodata, daca 90% din productia ecologica romaneasca pleca la export in 2003, pentru anul 2007 se prevede valorificarea intr-o masura mult mai mare pe piata interna (60%) comparativ cu exportul (40%).
Legislatia romaneasca din acest domeniu este integral armonizata cu legislatia comunitara, respectiv cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2092/91 (consolidat si amendat) privind modul de productie si etichetarea produselor agro-alimentare ecologice.
In Strategia Nationala de export 2005-2009 se precizeaza:
'Fermele ecologice reprezinta un nou sector. romania beneficiaza de conditii corespunzatoare pentru a promova agricultura ecologica, cum ar fi:
- sol fertil si productiv;
- folosirea intensiva a substantelor chimice si a tehnologiilor aferente nu creeaza un impact negativ ca cel din tarile dezvoltate;
- agricultura traditionala romaneasca se bazeaza pe abordari care nu dauneaza mediului si exista posibilitati de a identifica zone ecologice nepoluate unde agricultura ecologica ar putea fi dezvoltata.
In vederea dezvoltarii sectorului agro-ecologic si pentru imbunatatirea competitivitatii produselor ecologice pe pietele de export trebuie identificate si implementate urmatoarele:
- captarea si retinerea de mai multa valoare pe componenta nationala a lantului valoric prin orientarea productiei si a vanzarilor catre produse primare si produse de procesare, promovarea produselor ecologice de export romanesti si acoperirea nisei de piata existenta prin identificarea de noi piete de export si consolidarea pietelor existente
- implementarea legislatiei elaborate pentru acest sector pentru a consolida sistemul de control prin masuri suplimentare menite sa supervizeze organismele de inspectie si certificare pentru a creste calitatea produselor'>calitatea produselor exportate crearea unui sistem( corespunzator de productie, procesare si marketing pentru produse ecologice, menit sa satisfaca nevoile pietelor interne si externe

Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica

Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica necesita din partea agricultorului cunostinte privind agricultura ecologica, o puternica motivatie pentru un mod de productie in armonie cu legile naturii, care sa protejeze mediul inconjurator si sanatatea consumatorilor de produse agricole, dar si o exploatatie agricola care sa se preteze la agricultura ecologica, care sa includa mai multe culturi si de preferat si un sector zootehnic.

O exploatatie agricola foarte specializata este mai greu de convertit catre agricultura ecologica, comparativ cu o exploatatie agricola diversificata.

Motivele pentru care agricultorii trec de la agricultura conventionala la cea ecologica sunt diverse, putandu-se enumera:
- experienta negativa determinata de aplicarea metodelor specifice agriculturii conventionale, in special determinata de utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice;
- contactul cu agricultorii care deja practica o agricultura ecologica sau cu persoane ce promoveaza agricultura ecologica;
- convingerile personale cu privire la un mod de productie ce respecta mediul inconjurator si care urmareste sa asigure sanatatea solului, a produselor agricole si a consumatorilor de produse agricole, precum si propria sanatate a agricultorului;
- posibilitati de valorificare mai eficiente a produselor agricole pe piata etc.

Pentru reusita conversiei catre agricultura ecologica agricultorul trebuie sa fie pe deplin convins ca ceea ce face este bine. La aceasta se adauga acumularea de cunostinte privind agricultura ecologica, fie prin consultarea diferitelor carti si materiale documentare cu referire la agricultura ecologica, fie prin urmarea unui curs de specializare in agricultura ecologica.

In Uniunea Europeana, perioada de conversie pentru culturile anuale este de 2 ani inainte de semanat, iar in SUA este de 3 ani inainte de recoltat, cu precizarea ca de-a lungul celor 3 ani nu este obligatoriu sa se implementeze in totalitate tehnicile de agricultura ecologica.

Dupa perioada de conversie, exploatatia agricola primeste un certificat de la institutia autorizata la care este afiliata, urmand ca periodic sa fie inspectata pentru a se verifica daca se respecta regulile si normele specifice agriculturii ecologice.

In Romania, producatorii agricoli care doresc sa devina producatori agricoli ecologici trebuie sa se inregistreze la Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si trebuie sa fie supusi operatiilor de inspectie si certificare de catre institutiile acreditate de MAAP prin intermediul ANPE. Dupa obtinerea certificatului de producator agricol ecologic, produsele agricole pot fi vandute ca " produse ecologice".

 
De la agricultura conventionala la cea ecologica

Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numita "perioada de conversie". Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica.

Durata perioadei de conversie in productia vegetala, animaliera si apicultura este de:
. 2 ani pentru culturile de camp anuale;
. 3 ani pentru culturile perene si plantatii;
. 2 ani pentru pajisti si culturi furajere;
. 12 luni pentru vite pentru carne;
. 6 luni pentru rumegatoare mici si porci;
. 6 luni pentru animale de lapte;
. 10 saptamani pentru pasari pentru productia de carne, cumparate la varsta de 3 zile;
. 6 saptamani pentru pasari pentru productia de oua;
. 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale.

Etichetare ECO

In scopul informarii corecte a consumatorului, produsele ecologice trebuie sa fie etichetate, in conformitate cu regulile specifice privind etichetarea, respectiv cu Ordinele comune nr. 417/13.09.2002 si nr. 110/7.10.2002 ale ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si ale presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru aprobarea

regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

In conformitate cu aceste acte legislative, eticheta produselor ecologice trebuie sa contina, in plus fata de mentiunile obligatorii de pe eticheta alimentelor, mentiuni specifice modului de productie ecologic. Aceste mentiuni sunt: referirea la modul de productie ecologic, ca de pilda ,,produs obtinut din agricultura ecologica", precum si numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat controlul unitatii si a eliberat certificatul de produs ecologic.

De asemenea, eticheta unui produs ecologic va cuprinde in mod obligatoriu sigla ,,AE", ce reprezinta pentru consumatori o garantie a faptului ca produsul ce poarta aceasta sigla este obtinut prin agricultura ecologica.

Utilizarea ingrasamintelor ecologice nu este conditionata de momentul aderarii, pentru ca legislatia din acest domeniu este armonizata cu legislatia comunitara.

Una dintre regulile de productie in agricultura ecologica este aceea ca fermierii care cultiva pamantul dupa metodele ecologice trebuie sa foloseasca numai ingrasamintele permise in agricultura ecologica.

Importanta agriculturii ecologice

Importanta agriculturii ecologice reiese din urmatoarele avantaje:

Produse agricole, APA si aer mai putin contaminate
Neutilizarea pesticidelor (erbicide, insecticide, fungicide) determina UN risc substantial mai mic de contaminare a produselor agricole. Aceasta inseamna ca produsele agricole ecologice sunt produse sanatoase, sigure pentru consumul uman si animal.
Prezenta pesticidelor in apa potabila a devenit o problema din ce in ce mai mare in toata lumea, chiar si in tarile cu cantitatea mici de pesticide utilizate si cu un potential mare de apa ( ex. Suedia), iar agricultura conventionala este o sursa de poluare a apei freatice cu nitrati, pesticide, bacterii.

Prin extinderea sistemelor agricole ecologice, aerul are o cantitate mai buna in principal prin faptul ca nu se utilizeaza produse chimice care se pulverizeaza si ajung in aer sub forma de aerosoli.

Conditii sigure de munca pentru agricultori
Este cunoscut faptul ca o multime de agricultori MOR anual din cauza utilizarii pesticidelor, in special in tarile lumii a treia. Chiar in tarile unde agricultura este moderna si unde cunostintele de protectia muncii sunt bine cunoscute, rata unor anumite forme de cancer printre fermieri este mai mare decat in marea masa a populatiei, aceasta fiind cauzata de utilizarea pesticidelor.

Utilizarea pesticidelor reprezinta o amenintare atat pentru plante si animale, cat si pentru Om. Pesticidele ameninta supravietuirea anumitor specii salbatice de plante si animale, dar mai mult decat atat, utilizarea acestora limiteaza Biodiversitate generala in culturi si in zonele invecinate.

De exemplu, prin utilizarea pesticidelor se reduc considerabil sursele de hrana pentru pasari. Sunt numeroase studii efectuate care arata ca numarul de pasari si, in general, de specii creste in fermele ecologie.

Rotatia culturilor practicata in fermele ecologice mentine durabilitatea solului, determina un numar mai mic de probleme cauzate de boli, daunatori si buruieni, contribuie la un peisaj mult mai variat si asigura o Biodiversitate mai mare, iar in acelasi timp protejeaza agricultorii de catastrofele economice cauzate de scaderea preturilor, actiunea unor factori de stres sau calamitati naturale.

Scaderea biodiversitatii in sistemele agricole conventionale are urmatoarele cauze: - specializarea;
- intensificarea;
- lipsa fermelor mixte;
- utilizarea pesticidelor;
- lipsa terenurilor necultivate.

Sol fertil si sanatos
Fertilitatea si sanatatea solului sunt mentinute prin practici biologice, precum: rotatia culturilor, lucrari manuale, prasit, compostare si mulcire.
Agricultura conventionala a determinat scaderea continutului de materie organica din sol si acumularea de compusi toxici prin utilizarea de pesticide. Prin folosirea ingrasamintelor organice in agricultura ecologica, se mareste si se mentine procentul de materie organica a solului.

Pierderi mai reduse de elemente nutritive prin levigare
Aporturile de ingrasaminte organice si neutilizarea ingrasamintelor chimice reduc riscul spalarii substantelor nutritive, o problema enorma in multe tari si o amenintare pentru apa potabila, precum si pentru apa lacurilor, raurilor, a marilor si oceanelor.

Reducerea eroziunii solului
Atat ameliorarea solului cat si reducerea eroziunii solului se poate realiza prin mentinerea terenului acoperit cat mai mult timp posibil, fie prin mulcire, fie prin cultivarea unor culturi de acoperire.
Eroziunea solului este determinata de scaderea continutului de materie organica a solului care se realizeaza in agricultura conventionala prin utilizarea ingrasamintelor chimice de sinteza, acestea determinand in acelasi timp si distrugerea structurii solului.

Management mai bun al factorului apa
Ameliorarea solului (cresterea continutului in materie organica si imbunatatirea structurii) si o mai buna acoperire a acestuia (mulcire, culturi de protectie etc.) duc la reducerea consumului de apa in agricultura ecologica. Continutul ridicat al solului in materie organica in sistemele de agricultura ecologica duce la o mai buna retinere si conservare a apei in sol, ceea ce are ca efect reducerea nevoilor de irigare.

Calitatea nutritiva superioara a produselor ecologice
Produsele ecologice se caracterizeaza printr-un continut mai ridicat in substanta uscata, respectiv in aminoacizi, vitamine, saruri minerale, oligoelemente.

Minimizarea contributiei agriculturii la problemele globale de mediu
Agricultura ecologica minimizeaza problemele globale de mediu, precum: ploaia acida, incalzirea globala, reducerea biodiversitatii si desertificarea. Agricultura ecologica reduce emisia de gaze raspunzatoare de efectul de sera ( CO , metan si oxizi de azot). Numeroase studii au aratat ca emisia de CO intr-un sistem ecologic este cu 40-60 % mai mica la nivelul unui hectar decat intr-un sistem de agricultura conventionala.

Metanul este emis in cantitate mai mica deoarece densitatea animalelor in fermele zootehnice este mai mica si se utilizeaza ingrasaminte organice sub forma solida si mai putin sub forma lichida. Emisiile de oxizi de azot sunt mai mici datorita neutilizarii de ingrasaminte chimice cu azot.

Utilizarea mai redusa a resurselor neregenerabile
Conceptul de "inputuri reduse" in agricultura ecologica duce la reducerea transportului si a altor inputuri. Cercetatorii elvetieni au aratat ca aceeasi cantitate de alimente poate fi produsa in agricultura ecologica cu 19 % mai putina energie ca input direct sau indirect comparativ cu sistemul de agricultura conventionala.

Agricultura ecologica contribuie indirect la cresterea productivitatii sistemelor de agricultura conventionala.
Exploatatiile agricole conventionale beneficiaza de pe urma introducerii controlului biologic al bolilor si daunatorilor in exploatatiile agricole ecologice. Aceasta se datoreaza faptului ca microorganisme si insectele utile ajung si in culturile conventionale, ceea ce duce la diminuarea pagubelor provocate de boli si daunatori.