Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Dobandirea calitatii de comerciant - Obligatiile profesionale
UTILITATEA ECONOMICA. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
COMPORTAMENTUL CUMPARATORULUI - Modele de comportament al consumatorului
Investitiile de portofoliu: concept, piete mature, piete emergente
Bazele Comertului
Consumator roman - Consumator european
STUDIU DE CAZ SOCIETATEA NATIONALA DE TELECOMUNICATII ROMTELECOM S.A. - DECIZII
Metoda matricealǎ de segmentare a pietei
Piata – concept si trasaturi
ARTA DE A VINDE

LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

 

 



- reprezinta regimul in cadrul caruia bunurile nu intampina, la frontiere, niciun obstacol stabilit de stat, indiferent daca acestea sunt importate sau exportate;

- se realizeaza prin interdictiile care opereaza cu privire la taxele vamale si taxele cu efect echivalent acestora, dar si prin taxele vamale comune stabilite intre statele membre si statele terte;

A. Interzicerea taxelor vamale de import si de export intre statele membre

- sediul principal este art. 23 parg. 1 din TCE; conform acestuia, uniunea vamala este acel ansamblu al schimburilor de marfuri care presupune interdictia care opereaza intre statele membre cu privire la taxele vamale de import si de export si referitoare la oricare alte taxe avand efect echivalent la care se adauga adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile dintre statele membre cu statele terte;

- piata unica presupune pe de o parte realizarea uniunii vamale, la care se adauga alte interdictii care opereaza intre statele membre privind restrictiile cantitative si masurile cu efect echivalent;

- uniunea vamala a contribuit in primul rand la edificarea unei politici comerciale comune la nivelul Comunitatilor Europene, determinand elaborarea si adoptarea unei legislatii vamale proprii (Codul Vamal Comunitar intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004);

- domeniul de aplicare: in spatiu/material/temporal;

a) domeniul de aplicare in spatiu

- art 3 CVC – libera circulatie a marfurilor se realizeaza in cadrul limitelor geografice in care statele membre isi exercita suveranitatea, dar si intr-o serie de alte teritorii (I-le Feroe, I-la Hegoland, teritoriul Businge, comunele Livigno si Campione d’Italia, Ceuta si Melilla);

- teritoriile statelor membre cu care Comunitatea a incheiat acorduri comerciale sau de asociere nu apartin teritoriului vamal, pentru ca intre aceste parti continua sa existe o serie de obstacole tarifare si netarifare;

- teritorul principatului Monaco si cel al Republicii San-Marino sunt integrate in teritoriul vamal, desi aceste state nu apartin UE;

b) domeniul material

- art. 23 din TCE – uniunea vamala cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri;

- libertatea schimburilor intracomunitare priveste toate sectoarele economiei unui stat;

- art. 23 se aplica deopotriva marfurilor comunitare dar si marfurilor care se afla in libera practica;

- marfa este acel bun transportat peste o frontiera in scopul realizarii unor tranzactii comerciale;

- sunt considerate marfuri:

- bunurile destinate consumului;

- medicamentele;

- electricitatea;

- deseurile care nu au valoare comerciala, generand anumite costuri pentru intreprinderi;

- materialele si suporturile de sunet care sunt folosite in domeniul audiovizualului. Emisiunile, compozitiile muzicale, mesajele publicitare sunt incluse in categoria prestarilor de servicii;

- piesele din metal pretios devin marfuri in momentul in care nu mai au curs legal in statul membru. In caz contrar, ele sunt supuse regulilor privitoare la libera circulatie a capitalurilor.

- principiul liberei circulatii a marfurilor se aplica tuturor marfurilor originare din statele membre (art. 23 parg. 2 TCE):

- marfurile obtinute in intregime in cadrul teritoriului vamal al comunitatii fara a fi folosite marfuri care sunt importate din tari sau teritorii care nu sunt incluse in teritoriul vamal (produsele minerale, extrase in intregime din acea tara; produsele vegetale care sunt recoltate de pe teritorul unei astfel de tari; animalele existente pe teritoriul unui astfel de stat si produsele provenite din aceste animale);

- marfurile importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si care se afla in libera practica, adica marfurile care provin din tari terte pentru care au fost indeplinite formalitatile de import si au fost percepute taxele vamale si taxele cu efect echivalent exigibile in acel stat membru, daca nu au beneficiat de rambursarea totala sau partiala a respectivelor taxe;

- marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al Comunitatii prin prelucrarea unor bunuri care sunt in libera practica sau din bunuri fabricate in intregime in Comunitate si din produse care se afla in libera practica;

c) domeniul de aplicare temporal

- uniunea vamala s-a realizat la 1 iulie 1968, cu 18 luni inainte de termenul stabilit prin TCE (1 ianuarie 1970);

B. Interzicerea taxelor cu efect echivalent taxelor vamale de import si de export intre statele membre

- sediul materiei: art. 23 parg. 1, art. 25 si art. 90 din TCE;

- conform art. 25, taxele vamale de import si de export sau taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre. Aceasta interdictie se aplica si taxelor vamale cu caracter fiscal;

- taxele cu caracter fiscal = sunt instituite cu privire la marfurile importante, in absenta unor bunuri indigene similare ori comparabile, pentru a procura venituri autoritatilor publice;



- taxa cu efect echivalent = orice taxe pecuniare, indiferent de marimea, denumirea sau modul lor de aplicare, care sunt impuse unilateral asupra marfurilor nationale ori straine pentru ca ele trec o frontiera si care nu sunt taxe vamale in sens strict;

- caracteristicile taxelor cu efect echivalent:

- sunt taxe pecuniare;

- nu este relevant cuantumul, denumirea sau modul de aplicare a taxei;

- sunt impuse in mod unilateral de catre un stat membru, de catre o autoritate publica sau ca efect al unei conventii incheiate intre particulari; nu sunt considerate taxe cu efect echivalent acele taxe percepute cu prilejul controalelor sanitare stabilite de catre comunitate sau stabilite printr-un tratat international aplicat de catre toate statele membre sub conditia ca marimea acestor taxe sa nu depaseasca costul real al controalelor efectuate;

- sunt solicitate pentru ca marfurile trec o frontiera; nu prezinta insemnatate cine este beneficiarul taxei (statul sau o alta persoana juridica), nici scopul in care taxa a fost constituita;

- nu sunt considerate taxe cu efect echivalent: taxele interne, taxele incasate pentru servicii prestate agentilor economici si taxele solicitate in temeiul unor prevederi legale comunitare;

- taxele interne – interdictia care opereaza in materia taxelor cu efect echivalent priveste, potrivit legislatiei comunitare, numai produsele similare (acele produse care prezinta fata de consumator proprietati apropiate sau care sunt de natura sa raspunda acelorasi necesitati); ex: bauturile alcoolice (whisky) prezinta suficiente proprietati comune pentru a fi considerate produse similare; legislatia comunitara nu interzice statelor membre sa impoziteze mai sever marfurile indigene in comparatie cu acelea importate deoarece aceste deosebiri se explica prin specificul legislatiilor nationale in materii care nu sunt armonizate la nivelul comunitatii, ci au ramas in continuare in sfera de competenta a statelor membre;

- taxele incasate pentru servicii prestate agentilor economici – pentru ca o taxa sa fie astfel calificata,trebuie indeplinite mai multe conditii: serviciul prestat trebuie sa genereze un avantaj real agentului economic; avantajul general procurat agentului economic sa beneficieze numai acestuia, nu tuturor persoanelor care desfasoara acelasi gen de activitati; cuantumul taxei trebuie sa fie proportional cu serviciul prestat – de exemplu, taxa solicitata pentru depozitarea marfurilor se incadreaza in aceasta categorie in cazul in care agentul economic poate decide; este o taxa cu efect echivalent acea taxa impusa pentru depozitarea obligatorie a marfurilor pe durata indeplinirii formalitatilor vamale;

- taxele solicitate in temeiul legislatiei comunitare – in situatia in care taxele percepute sunt aferente unor controale care trebuie realizate pentru indeplinirea unor obligatii stabilite prin legislatia comunitara, se apreciaza ca aceste taxe au caracter licit; cuantumul unor astfel de taxe nu trebuie sa depaseasca insa costul real al controalelor efectuate; ex: taxele pentru controalele veterinare si fitosanitare;

C. Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent

- in situatia in care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent, cu incalcarea legislatiei comunitare, consecintele se produc atat in plan normativ cat si in plan fiscal;

- in plan normativ, fie statul renunta in intregime ori partial la masura instituita, fie statul va extinde avantajele fiscale acordate produselor indigene la marfurile importate;

- in plan fiscal, statul trebuie sa restituie sumele incasate, pentru ca recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent se justifica din motive care tin de dispozitiile legislatiei comunitare care interzic autoritatilor nationale competente aplicarea unor dispozitii contrare stipulatiilor TCE;

- procedura recuperarii taxelor incasate in mod ilicit se stabileste de catre statele membre; fiecare stat membru desemneaza organele jurisdictionale competente in acest sens si adopta normele procedurale aplicabile;

- statele membre sunt abilitate sa limiteze restituirea taxelor incasate daca acestea au fost impuse de catre agentii economici in preturile platite de catre cumparatori;

D. Reglementari comunitare in domeniul vamal

- in scopul aplicarii taxelor vamale, marfurile care fac obiectul operatiunilor de import sunt clasificate cu ajutorul nomenclatorului tarifar; acesta este o codificare numerica care permite impartirea marfurilor pe pozitii si subpozitii tarifare;

- marfurile dobandesc urmatoarele situatii la intrarea pe teritoriul unui stat UE:

- ajung in libera practica (vanzare-cumparare) dupa ce a fost parcursa procedura administrativa a vamuirii care presupune:

- plasarea marfii in cadrul nomenclatorului tarifar;

- identificarea originii marfii;

- calcularea valorii in vama;

- determinarea drepturilor de vama datorate;

- verificarea respectarii de catre importator a obligatiilor pe care le subsumeaza etapele precedente;

- sunt depozitate intr-un antrepozit liber; sunt antrepozite libere:

- parti din teritoriul vamal al Comunitatii sau

- locuri aflate pe teritoriul aratat unde marfurile necomunitare sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri ce nu se gasesc pe teritoriul vamal al Comunitatii, daca nu sunt puse in libera practica, nici nu sunt supuse altui regim vamal sau utilizate ori consumate in conditii diferite de cele prevazute in cadrul reglementarilor legale vamale.




E. Exceptii de la principiul liberei circulatii a marfurilor

- sediul materiei: art. 30 TCE; jurisprudenta => exceptii legislative// exceptii jurisprudentiale (constand in reformularea celor prevazute de art 30 si cele care reies din deciziile Curtii);

1. Exceptiile legislative de la principiul liberei circulatii a marfurilor

- constau in situatii care pot determina restrictii la import/export; acestea sunt motive de:

- morala publica;

- ordine publica;

- securitate publica;

- protectia sanatatii si a vietii persoanelor si a animalelor sau de conservare a plantelor;

- protejarea unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistica, istorica sau arheologica;

- protectia proprietatii industriale si comerciale;

2. Exceptiile jurisprudentiale

- sunt obstacole rezultate din deosebirile existente intre legislatiile nationale privind comercializarea produselor luate in considerare; acestea trebuie sa fie acceptate in masura in care pot fi apreciate ca necesare in scopul satisfacerii cerintelor imperative ce tin de urmatoare aspecte:

- eficacitatea controalelor financiare;

- protectia sanatatii publice;

- corectitudinea tranzactiilor comerciale;

- protectia consumatorilor;

- Curtea a mai identificat si alte exceptii cum ar fi: cele care tin de industria productiei cinematografice, protectia creatiei si a diversitatii culturale in domeniul cartii; protectia mediului; protectia retelei publice de comunicatii; protectia libertatii de expresie si a pluralismului in domeniul presei;

- conditiile in care pot fi invocate exceptiile:

- sa nu existe o directiva de armonizare a legislatiilor statelor membre care sa aiba acelasi scop cu masura care a fost adoptata;

- sa nu se instituie o discriminare intre bunurile importate sau exportate si bunurile indigene care fac obiectul comercializarii pe piata nationala a unui stat membru;

- masura adoptata sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivului urmarit;

- masura adoptata sa fie proportionala cu obiectivul avut in vedere;

- conditiile generale pot fi exprimate astfel: exceptiile nu trebuie sa fie un mijloc de discriminare arbitrara si sa nu fie o restrictie disimulata;

F. Clauze de salvgradare

- exceptia privind clauzele de salvgradare a aparut pe cale jurisprudentiala;

- clauzele de salvgradare permit in unele situatii deosebite unele derogari de la prevederile tratatului:

- in cazul in care, dupa ce Consiliul sau Comisia a adoptat o masura de armonizare, un stat membru considera ca este necesar sa mentina unele dispozitii legale interne justificate de interese esentiale ori din considerente care tin de protectia mediului inconjurator sau celui de lucru; in aceasta situatie, statul membru va comunica dispozitiile nationale Comisiei, mentionand motivele mentinerii dispozitiei respective;

- daca, dupa adoptarea de catre Comisie sau Consiliu a unei masuri de armonizare, un stat membru apreciaza ca este necesar sa introduca dispozitii nationale, intemeiate pe noi probe stiintifice, privitoare la protectia mediului natural sau a mediului de lucru; aceasta masura ar trebui sa fie determinate de aparitia, pentru acel stat membru, a unei probleme specifice dupa adoptarea masurii de armonizare; statul este obligat sa notifice Comisia, precizand motivele adoptarii acestor dispozitii;

- niciun stat membru nu e obligat sa transmita informatii a caror dezvaluire este considerata de catre acel stat membru ca fiind contrara intereselor esentiale ale securitatii sale nationale;

- orice stat membru poate sa adopte masurile pe care le considera necesare pentru protectia intereselor sale esentiale de securitate si care privesc productia sau comertul cu arme, munitii si materiale de razboi;

- statele membre se consulta pentru a adopta in comun acele dispozitii necesare pentru a evita o situatie in care functionarea pietei comune sa fie afectata de masurile pe care un stat membru ar putea fi nevoit/obligat sa le adopte in cazul unor tulburari interne grave care aduc atingere ordinii publice in caz de razboi sau tensiune internationala grava care ar putea sa constituie un pericol de razboi ori pentru a-si indeplini angajamentele asumate in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale;

- statul membru trebuie sa notifice Comisia in toate cazurile si sa prezinte o justificare adecvata si pertinenta a ratiunilor care l-au indreptatit sa ia masuri care prezinta derogari de la normele comunitare;



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1123
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site