Rolul si importanta comertului in contextul economiei de piata

Rolul si importanta comertului in contextul economiei de piata

I Comertul activitate profesionala in economie

Comertul este este un sector activ structurat pe domenii multiple, in cadrul carora, roluri importante revin distributiei marfurilor, aprovizionarii, depozitarii, vanzarii cu ridicata si cu amanuntul, activitatilor de comert si export.

Comertul are o importanta strategica ptr dezvoltarea echilibrata si viabila a sistemului economic si social din orice tara.

Ca notiune comertul are un continut complex determinand o functie economica, ce consta in cumpararea de bunuri ptr a fi revandute consumatorilor.

Sub aspect juridic comertul presupune transferul succesiv al titlurilor de propietate asupra bunurilor si serviciilor, realizat in diferite stadii ale circulatiei marfurilor.

Evolutia comertului a cunoascut urmatoarele etape :

Etapa 1:

dezvoltarea comertului in cadrul economiei preindustriale

vanzarea produselor s-a realizat fara dificultati

mestesugarii produceau foarte putine produse

predomina stadiul de penurie

cerea nu putea fi saturata

comertul avea numai rolul de a asigura proximitate de timp si loc ptr consumator

Etapa 2:

evolutia comertului in economia de productie generate de progresul masinismului

nu se mai producea la cerere ci in serie si in avans

productia trebuia vanduta pe o piata larga, situata in interiorul si in afara    granitelor

comertul devine indispensabil si se dezvolta puternic

consumatorii cauta calitatile intrinseci ale marfurilor nu si alte facilitate legate de productie

Etapa 3:

Evolutia comertului intr-o economie de consum

Etapa inceputa in jurul anului 1950 si deruleaza     pana in prezent

Societatea se dezvolta pe baza unei economii de piata

Penuria a cedat locul concurentei puternice intre producatori si-n special intre distribuitori

Modalitatea de abordare a pietei se schimba trecandu-se de la idea de a vinde ceea ce se fabrica la conceptia conform careia trebuie produs ceea ce se vinde

Comertul are sarcini multiple, pe langa proximitatea de loc si de timp, adaugandu-se multiple servicii comeciale esalonate pe tot parcursul circulatiei produselor

Actele de comert     reprezinta o actiune efectuata in procesul realizarii unei profesii comerciale se structureaza in trei categorii:

acte de comert naturale

acte de comert formale sau proforme

acte de comert conform teoriei accesoriei

1. Actele de comert naturale - sunt repr de acele activitati care prin ele insele constituie comert si dau profilul meseriei celor implicati in realizarea lor

Exista 6 tipuri:

a)      totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii

b)      activitatea intermediarilor dintre participantii la tranzactiile comerciale

c)      transformarea materiilor in bunuri de consum cu conitia ca in aceasta activitate sa se obtina profit sis a aiba caracter de repetabilitate

d)      activitatea de transport realizata in scopul obtinerii de profit

e)      activitatea bancara

f)        alte activitati ( teatre , cinematografe , agentii de turism, case de scimb)

2. Actele de comert formale - sunt acele acte a caror acte structura comerciala este data de forma lor ( ex: scrisori de schimb - cambia )
3. acte de comert cf teoriei accesorii- se refera la operatiuni care initial sunt civile si devin comerciale daca sunt efectuate de comercianti cu ocazia efectuarii unei laturi a activitatii lor

Comerciantul - reprrezinta persoana fizica sau juridical care realizeaza ecte de comert cu caracter de repetabilitate, aceasta constituie meseria de baza sau accesorie a lor si actioneaza in nume personal.

- Legislatia din domeniu stipuleaza restrictii referitoare la persoanele care urmeaza sa faca acte de comert

- Acestea se refera la

a) incapacitate

b) incompatibiltati

Incapacitati

Nu au voie sa faca acte de comert persoanele aflate in interdictie legala ca urmare a unor condamnari ptr crime, delicate fiscale sau economice, personae alienate mintal, minorii

Incompatibilitati

avocat cadre militare notari

exista restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert si anume

a)      sectoare a caror organizare este interzisa intreprinzatrilor particulari constituind monopol al statului

b)      sectoare interzise complet indiferent de natura intreprinzatorilor ( comertul cu stupfiante )

c)      sectoare reglementate si controlate in sensul respectarii unor conditii speciale ( ex: competenta profesionala atestata de un titlu / diploma - vanzare medicamente )

II Importanta si functiile comertului

In activitatile desfasurate comertul contribuie la inalta calitate a pietei, si putem avea in vedere mai multe aspecte :

comertul este usor adaptabil cerintelor pietei si economiei in general

comertul contribuie la satisfacerea nevoilor preferintelor si dorintelor oamenilor prin operatiunile tehnico-economice pe care le infaptuieste   

comertul influenteaza intreaga circulatie a produsului intern brut ( PIB )

comertul are o mare putere de absorbtie a fortei de munca disponibila

din relatiile pe care le genereaza : financiare, juridice, sociale, comertul influienteaza toate sectoarele de activitate din economie si contribuie la cresterea standardului de viata a populatiei unei tari

Functiile comertului sunt

cumpararea de marfuri de la producatori sau colectori

vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari

stocarea marfurilor care are rolul de a asigura echilibru de cerere si oferta in cadrul pietei

fractionarea cantitatilor mari de marfuri livrate de producatori si formarea sortimentelor comerciale ce vor fi furnizate consumatorilor

distributia marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau izolate ptr a fi vandute consumatorilor

crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare

asigurarea promovarii produselor prin diverse tehnici care sa genereze dorinta de cumparare si sa provoace actul de cumparare

in cercetarea doleantelor consumatorilor a nevoilor acestora a capacitatii lor de cumparare a obiceiurilor de consum etc, aspecte care stau la baza fundamentarii politicii comerciale

III Continutul mecanismului de piata

Ec de piata este o forma a ec in principal capitalista neorganizata sin reglementata care lasa mecanismele naturale de adaptare posibile de a asig permanent echilibrul intre cerere si oferta. Comportamentul fiecaruia dintre og se bazeaza pe realizarea propiilor interese

Ec de piata libera si democratica se caracterizeaza prin preponderenta proprietatii private si se bazeaza pe antonomia subiectilor economici , orientarea activitatii creste spre satisfacerea nevoilor pietei intr-un mediu concurential si imitarea interventiilor la mentinerea echilibrelor si a unor obiective de interes general.

Piata are ca loc de intalnire intre dorintele consumatorilor exp prin cerere cu cele ale producatorilor exp prin oferta rep un mechanism deosebit de complex din care sunt resursele si-n interiorul carora fiecare isi urmeaza interesele personale.

Mecanismul pietei are in vedere un system de rel interconditionate in asa fel incat sa rezulte schimbari de activitati si efecte , si o diversitate de acte de piata.

Dpdv str mecanismul pietei este alcatuit din 2 parti :

expresia sist de relatii de pe piata si are-n verede cadrul general al acestui mechanism r du-se la rap rap dintre individ si mediul sau de activitate

se refera la modul specific de desfasurare in cadrul pietei avand rel dintre individ si mediu pe alte zone si orizonturi de timp . Aceasta parte consemneaza modul concret in care indivizii actioneaza

Cadrul de desfasurare    a mecanismului de piata

1. sistemul de relatii in interiorul caruia mecanismul respective poate fi folosit ca mijloc de dezv economica in acest context, se impune respectarea a 4 reguli de joc a pietei si anume :

regula preturilor

regula unitatilor economice

regula financiara sau a creditului

regula comertului deschis

Regula preturilor     consta in trecerea de la ec de volum la ec valorilor , cererea si oferta echilibreaza in mod liber pretul

Regula unitatilor economice consta in a lasa ec sa functionezev liber pornind de la institutiile sale de baza , si unitatile economice care vor aparea si disparea in functie de initiativele publice sau private.

Regula financiara sau a creditului are in vedere transformarea banilor intr-o marfa ca oricare alta lasand oferta celor care economisesc si cererea celor care investesc, sa se intalneasca pe o piata libera accesibila tuturor care se echilibreaza la nivelul ratei dobanzii

Regula comertului deschis se refera la capacitatea de a lasa libertate bunuri autohtone si a celor din strainatate sa intre in concurenta pe baza unui curs de schimb fixat de catre piata. Promovarea acestor reguli are ca obiective:

liberalizarea si stimuarea initiativei intreprinzatorilor

inalta calitate produselor si diversificarea continua a lor

antrenarea pe scara larga a investitiilor de capital extinderea circulatiei capitalurilor

asigurarea unui mediu concurential care permite un echilibru benefic ptr intraga societate

2. conditiile necesare care tb indeplinite si regulile ce vor fi respectate ptr a se asigura progresul prin piata al ec sunt avute in vedere urmatoarele relatii

consumatorul tb sa cunoasca in orice moment ansamblul ofertei sub toate aspectele sale

roucatorii tb sa cunoasca sis a poata folosi totalitatea tehnicilor de productie a posibilitatilor si tehnicile de aprovizionare a capacitatii de absortie a pietii a tehnologiilor de comercializare etc

asigurarea unui schimb de vaori , liber dat in cadrul pietei bunurilor si serviciilor cat sip e celelalte piete ( monetara , a capitalurilor , a fortei de munca )

Metodele si tipuri de piata

Ptr ca mecanismul pietei sa poata functiona tb sa existe concurenta intre ofertanti si cumparatori . La baza confruntarilor dintre participantii la piata se afla legi, cereri si oferte . Teoretic aria de actiune a acestor legi este nelimitata insa practic ptr aplicare sunt necesare o serie de conditii cinsid. Axiomele concurente pure si personale

Exista 3 categorii ale axiomelor

axiomele concurentei perfecte

perfecta transparenta a pietei = fiecare agentie economica cunoaste orice moment conditii de comercializare

perfecta mobilitate a factorilor de productie = pp ca factorii de productie circula fara obstacole dintr-un domeniu in altul , dintro zona ec in alta

axiome ale concurentei pure

atomicitatea pietei -> numerosi age c cu putere economica mica

omogenitatea produselor - produsele cu aceleasi caracteristici si performante sunt omogene a.i. cumparatorul allege numai in functie de prt

libertatea ptr ofertant de a action ape orice piata dor respectiv excluderea oricarui tip de bariere , care ar putea impiedica patrunderea unui produs pe piata

axiome de comportament ale participantilor la piata

existenta unei functii de utilitate ptr consumatori

existenta unui obiectiv de maximizare a profitului pt producatori

Cele 3 categ de axiome definesc    o piata bazata concurenta pura si perfecta . Ele sunt folosite ca elemente teoretice de referinta , in realitate concurenta pietei este de natura imperfecta

Str pietei cu concurenta imperfecta

a)     

- nr mare e ofertanti, nr mare de cumparatori piata monopolista , produsele nu mai sunt omogene ci diferentiate

gradul de satisfactie al cumparatorilor este ridicat

concurenta se desfasoara la niv de produs

nici un age c nu are forta de a influenta piata

b)     

- nr mic de ofertanti , ne mare de cumparatori , concurenta de tip oligopson

- ofertanti cu putere ec ridicata

- intre ofertanti nu exista diferente semificative sub aspectul inzestrarii tehnice , fortei economice , niv costurilor medii

- fiecare ofertant detine un procent imp din oferta totala si are capacitatea de a influenta piata

* fie direct - prin decizii referitoare la prt , cantitate , publicitate

* fie indirect - prin reactiile la actiunile concurentilor

In situatia in care produsele diverselor firme sunt omogene intrinsic, piata este de tip oligopson pur Dc produsele sunt differentiate intrinsic sub aspect functional este de tip oligopoly eterogen

Relatiile dintre firmele de tip oligopol pot fi incluse in 2 modele :

ccomportamentul cooperant - pp realizarea unor inteleg de regula confidentiale asupra unor aspecte de interes comun . poate genera 3 situatii:

oligopol coordonat de tip cartel sau trust

oligopoly mixt - o firma lider se detaseaza de celelalte prin forta economica si cota de piata , pe piata se comporta ca un monopol facand abstractie de ceilalti copetitori

comportament necooperant - sit in care se declanseaza o concurenta deschisa suf forma razboiului preturilor

c)

- oferta este asig de un singur producator , nr mare de cumparatori , piata de monopol

- monopolul practica cele mai mari preturi

- elimina libera concurenta

- se deterioreaza mecanismul pietei

- se obtin cele mai mari profituri

- cand produsele in cauza nu are substituenti piata este de monopol pur

d)

- cativa consumatori si multi ofertanti este piata de oligopson

- niv t de satisfactie al cumparatorilor

- intre acestia pot intervene intelegeri de tipul celor al oligopoly

IV Coordonatele implicarii statului in functionarea mecanismului de piata

Implicarea sattului in economie constituie o problema controversata insa interventia statului atat necesara cat si posibila , statul tb sa asigure , respectarea legii si ordinii publice , sa asigure sistemul de perotectie sociala , protectia mediului inconjurator , diverse acorduri cu alte tari In domeniul commercial statul formeaza cadrl institutional si stabilirea reglementarilor ptr sectorul afacerilor

Statul are un rol important , in ceea ce priveste inflatia , contrlul acesteia , de aasemeni controleaza emisiunea , supravegheaza circulatia libera si echilibrata o masei minetare in economie

Metodele de implicare a statului in ec sunt :

medodele de interventie in materie de prt

controlul concurentei

formarea mecanismului de piata

interventia in materie de prt = se refera la fixarea unor preturi , tarife , metode de sustinere a unor preturi , metode de control a pretului etc

controlul concurentei = se exercita conform cadrului legal instituit prin legea concurentei , acesta lge se alica actelor si faptelor care u sau pot avea ca effect restrangerea , impidicarea sau denaturarea concurentei savarsite de agentul economic , asocati , organe ae administratiei pub locale

Practicile interzise pot fi :

fixarea concentrate in mod direct sau indirect a preturilor sau cump, a tarifelor, cotelor de adaos etc

limitarea sau controlul productiei , distributiei , dezvoltarii tehnologiei sau investitiilor

impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe diferite criterii

aplicarea in relatiile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestari echvaente provocandu-le unora dezavantaje in pozitia concurentiala

eliminarea de pe piata a celorlalti concurenti , limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si au libertatea exercitarii concurentei etc

implicarea

in procesul tranzitiei catre ec de piata statul are un rol menit sa stimuleze inalta economica . la fundamentarea si elaborarea diverselor masuri de interventie a statului au fost avute in vedere

crearea cadrului socio-economic

crearea pietei

crearea conditiilor necesare a activitatii de productie

crearea contextului international

trecerea de la criza de productie la i ec

Organizrea activitatii comerciale

1. principiile organizatiei activitatii comerciale
2. firma comerciala

1. Principiile organizatiei activitatii comerciale

Principalele principii operationale exista in majoritatea tarilor , bazata pe mecanismul pietii sunt:

legalitatea

pluralismul primelor de propietate

libera initiative

concurenta

asocierea si combinarea

pluralismul organizatoric

specializarea

aria de activitate

profitul

protectia consumatorului

protectia mediului

mentinerea achilibrului ecologi

1. legalitatea - pp const oricarei str organiz si d unui active com numai in contextul si-n spiritual normei de dr Principalle izvoare juridice care circumscriu aria legalitatii sunt

constitutia fiecarei tari

courile comerciale

2. pluralismul formelor de proprietate - recunoasterea si coexistenta legala a mai multor forme de constituire ale proprietatii

subiectul - este beneficiar al dreptului de posesie , utilizare de pozitie sui usufruct . Subiectii sunt indivizii , familiile , grupurile , organizatiile nat , organizatiile internationale sau mutinationale

Obiectul proprietatii = bunuri si servicii . bunurile si serviciile pot fi date in administrarea unor str stabilite prin lege , dar pot forma si obtinerea concesionarii sau incheierii

In tara noastra coexista urmatoarele forme de proprietate

propunerea publica ( statul si unitatile adminstrativ teritoriale ) = sunt subiectii legali , beneficiary ai dreptului de posesie , utilizare, dispozitie si usufruct

propietatea private = atributele proprietatii , revin indivizilor in calitate de personae fizice si juridice care administreaza in mod direct bunurile respective

prin active si efectul dreptului constitutional de asociere cele 2 forme principale de manifestare se multiplica in varietate specifice prop mixte si specifice prop cooperatiste

Prop mixta - se obtine prin combinarea:

a)      k privat intern + k public intern

b)      k public si k privat in diverse variante intern-extern

prop cooperatista imbina elemente ale proprietatii private cu elemente de intraajutorare de interes comun , de aparare si existenta colectiva in diferite dome c- sociale

2.libera initiative = este o consecinta fireasca a existentei si garantarii prop private ( indivizii , fam .) isi manifesta liberatea de actiune in ceea ce priveste utilizarea patrimoniului si-o pr in limitele legii

3.concurenta - poate fi acordata tot la niv de prods ca si la niv de firma , competitorii putand fi grupati in functie de forta ec, de tipul si etica confruntarilor

4.asocierea , combinarea = pp reunirea a doua sau mai multor petrsoane fizice sau juridice cu scopul constituirii unei str comerciala prin liberal consimtamnt al partilor interesate . Partile pot avea sau nu calitati de comerciant

5.asocierea poate fi    - de tip general

de tip limitat

Asocierea generala = pp asumarea in comun a responsabilitatii depline ptr conducerea activitatilor , fiecare partener fiind responsabil nelimitat ptr toate indatoririle firei

Asocierea de tip limitat = unul sau mai multi parteneri are/au calitatile de partener general , iar ceilalti sunt parteneri limitati

Responsabilitatile partenerilor limitati nu depasesc marimea investitiei facuta de acestia in afaceri

6.Specializarea comertului = evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de active , limitarea la un anumit domeniu , la o marfa la un sortiment , sau un sector de marfuri

Specializarea activitatii comerciale se manifesta in privinta cond actelor de schimb , marfuri trazactionate , forme de vanzare

7.aria de activitate = delimiteaza zona teritoriala in care comercantul are drept legal de a-si desfasura ativitatea a persana fizica sau juridical

acest principiu reflecta gradul de patrundere pe piata interna sau externa a unei strategii comerciale

8.pluralismul formelor organizatorice = evidentiaza importanta    impunerii unei strategii unice ptr forma si continutul unei afaceri comerciale , conform liberei initiative , fiecare strategie comercala fiinta si esfasurarea activitatii conform intereselor propietarului

9.profitul = scopul final al tuturor faptelor comerciae acest obiectiv impunand incasari mai mari decat cheltuielile

10.protectia consumatorului = exprima obligate si gradul de realizare a unui imp al pol oricariu stat . Prin legisatie si educatie se urmareste crearea unui cadru favorabil prevenirii si sanctionarii ca varianta de imbinare a protectiei consumatorului , P mediului a aparut conceptual de protectia impotria poluarii morale ( consumul de droguri, alcool , tutun etc )

11.ocrotirea mediului inconjurator = dr mediului a consfintit legalizarea unui atribut fundamental al omului si anume accesul la un mediu sanatos

Avizarea unei afaceri de catre institute de mediu avizate si desfasurate ci ulterioara in concordanta cu sistemul de mediu constituie o cerinta existenta in toate tarile

2.Firma comerciala

Tipuri de firma comerciala :

a)      dupa forma de roprietate - publice = se manifesta ca RA

private = ( soc com individuale )

in firma individuala nuexista o separare a patrimoniului , inovarea firmei si patrimonial persanei fizice

firma unipersonala cu raspundere limitata = are un singur propietar ce dispune de un patrimoniu al afacerii diferit de patrimonial personal

firma societara = are o existenta autonoma distincta de cea a atctionarilor propietari Patrimoniul social este divizat in paryi sociale sau actiuni

firmele economico sociale = cooperative , asociatii au dr caracteristici resp sob democratia economica , demnitatea , liberatea

firma cooperatista = exista in tara noasta sub forma sisty cooperatiei de consum sic ea mestesugareasca ( cooperative mestesugareasca si societatea cooperatista pe actiuni )

cooperatia de consum

cooperativa de consum

cooperativa de credit

firma mixta = asocierea mai lmultor inteprinzatori ( pers fizice in calitate de propietari pub sau private , interni sau din strainatate

b)      dupa forma juridical de constituiri

f independenta

f sociala

societatea comerciala = este o reuniune de personae fizice si / sau juridice in calitate de asociati ori actionari care prin partile sociale ( actiuni ) participa participa la constituirea kcapitalului social in scopul desfasurarii unei activitati in concordanta cu cerintele ref la actele de comert

firma societara poate fi :

societate in nume colectiv SA

socetate comandita - simpla SRLfirma societara poate fi :

societate in nume colectiv SA

socetate comandita - simpla SRL5

c)      in functie de principiul specializarii

firme ptr comertil cu amanuntul

cu ridicata

effect unui activitati

general

d)      dupa criteriul merceologic

firme strict specializate ( grupe de mf )

firme specializate ( un sector de marfuri )

firme ptr comercializarea valutei si valorilor

Piata bunurilor si serviciilor

I continutul si structura pietei

II pretul pe piata concurentiala

III dinamismul ietei si categoriile de parteneri

I Dpdv practic notiunea de piata are mai multe acceptiuni

- ansamblu cererii si ofertei ptr un anumit produs ,serviciu

- ansamblyu tranzactiilor effectuate intr-o arie geografica determinate

- amplasamentul sau locul unde se ofera diverse produse spre vanzare

- ansamblu cumpraratorilor ce rezinta importanta ptr o anumita intreprindere , etc

Dpdv metodologic piata este un mechanism complex care cuprinde cererea oferta concurenta si preturile si care determina deciziile si comportamentul agentilor economici

Structura pieei se poate realize cu mai ulte criterii

in functie de obiectul tranzactiilor , intalnim piata bunurilor si serviciilor de consum , piata de capital , piata muncii piata cultural artistice

in functie de spatiu economic de provenienta al agentilor cererii si ofertei - piata locala , regionala , nationala , mondiala

in functie de starea bunurilor supuse tranzactiilor - piatareala si piata fictive ( bursa )

in functie de volumul tranzactiilor care se deruleaza ( piete dispersae an detail si piete concentrate centralizate

in functie de aportul dintre cererea si oferta bunului supus tranzactiiilor

piata vanzatorului ( cerere > oferta )

piata cumparatorului ( cerere < oferta )

Dupa modul de acces la piata intalnim piete libere

piete reglementate ( unde au acces doar cei abilitati inacest sens )

piete intermediare

Dupa gradul de informare a agentilor

piete transparente

piete opace

in functie de capacitatea de a reactiona la schimbarile din economie

- piete fluide

- Piete rigide

7) in functie de momentul derularii tranzactiilor

- piete la vedere ( tranzactii pe loc )

- piete la termen ( dupa un anumit timp )

8) in functie de respectarea normelor de derulare a tranzactiilor

- piete cu concurenta loiala

- piete cu concurenta neloiala

II Pretul pe piata concurentiala

Concurenta reprezinta un comportament specific interesat al unor subiecti de proprietate care ptr a-si atinge obiectivele intra in raporturi de confruntare si cooperare cu ceilalti

Elementele definitorii ale concurentei sunt :

este o rivalitate dar si o cooperare intre agentii economici in vederea obtinerii unor conitii mai bune de productie de vanzare de achizitii a bunului de consum

fiecare actioneaza din interes

premiza existentei concurentei o constituie libertatea formarii pretului

Ca si piata concurenta a cunoscut amploare deosebita sub influenta a numerosi factori

nr si puterea economica a agentilor cererii si ofertei

gradul de transparenta a pietei

gradul de diferentiere a ofertei si a returilor

masura in care societatea stimuleaza initiativa, creativitatea, spiritual de competitie , etc

Reglementarile privind intrarea sau iesirea de pe o anumita piata

In masura in care este deschisa , loiala , reglementata si bazata pe preturi libere , concureta indeplineste mai multe functii :

stimuleaza progresul economic - incita la inovattie , creativitate care duc la saisfacerea nevoilor

ii diferentiaza pe agentii economici , ii favorizeaza pe cei creativi , rapizi si ii reorienteaza pe cei neeficenti

ii diferentiaza pe purtatorii ofertei conducand la diversificarea ofertei , reducerea costurilor si chiar a peturilor

permite cumparatorului sa gaseasca furnizorul cu marfa cea mai una sic ea mai ieftina si ii stimuleaza pe producatori sa gaseasca solutii ptr a-si largi piata

Pe o piata concurentiala pretul ocupa un loc central

Pretul absolut reprezinta '' cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi producatorului ( vanzatorului ) in schimbul bunului pe care il prezinta pe piata

In teoria economica se utilizeaza pretul relative la raportul de schimb , adica preturile mai multor bunuri exprimate in functie de pretul unui anumit bun considerat de referenta

Ex prt absolut - 1 paine 1.5 lei

1 kg carne 10 lei

1 autoturism 40.000 lei

1 ora munca 8 lei

Preturile relative calculate considerand prt etalon salariul orar sunt

1 paine 0.187

1 autoturism 5000 salarii orale

1kg carne 1.25

Pretul etalon se fixeaza de cele mai multe ori asupra salariului nominal sau asupra unor bunuri representative ptr a arecia evolutia nivelului de trai si a calitatii oamenilor intr-o anumita etapa istorica

Analiza evolutiei pretului relative ofera informatii pretioase prin evolutia situatiei economice a diferitilor producatori , consumatori soi domenii de activitate

Modificarea preturilor relative genereaza consecinte mult mai ample si mai complexe decat modificarea preturilor absolute

In literature de specialitate exista 3 teorii de preturi

clasica

neoclasica

mixta

1) Teoria clasica sustine ca pretul are support ptr valoarea economica a bunurilor supus trazactiilor , valoare determinate de consumul de factori de productie si de remuneratiile revendicate de posesorii acestora

Situatia concreta de pe piata face ca pretul sa se fixeze la nivelul valorii economice ori sa oscileze in jurul acsteia

2) Teoria neoclasica a fundamentat teoria subiectiva

Pretul si valoarea economica sunt dterminate de utilitatea marginala si de raritatea bunului respective , de cantitatea incare el se afla comparative cu trebuinetele si cerea solvabila

Valoarea economica si pretul unui bun sunt cu atat mai mari cu cat el are o utilitate economica mai mare si este mai rar

Pe baza lor se formeaza de fiecare data un raport intre cerere si oferta care influenteaza nivelul si dinamica pretului

3)Teoria mixta ( contemporana ) pleaca de la premiza ca cele 2 teorii anterioare nu sunt opuse ci doar explicatii incomplete si solutii partiale privind valoarea economica si pretul

Pretul este determinat atat de factorii de productie utilizati cat si de utilitatea marginala si raritatea bunului

Analizat prin prisma consumului de factori de productie , pretul exprima interesele producatorului si sta la baza formarii ofertei

Prin prisma utilitatii marginale si raritatiiexprima ineresul si punctual de vedere al cumparatorului si fundamenteaza nivelul si evolutia cererii

Conform teoriei contemporane raporturile dintre interesele producatorului si consumatorului exprimate prin raportul oferta- cerere reprezinta substanta si determina nivelul si dinamica pretului

Pretul poate fi analizat din mai multe puncte de vedere :

in raport de situatia pietei si scopul analizei pretul poate fi privit ca o variabila dependenta sau independenta

Variabila dependenta pretul este un rezultat al pietei care se impune agentilor economici , acestia vor fi primitori de prt

Variabila independenta un agent economic are forta si mijloacele ptr a influenta pretul

dupa modul in care se formeaza preturile pot fi :

a)      preturi libere - care se formeaza si evolueaza pe baza conditiilor pietei

b)      preturi administrate - sunt rezultatul deciziilor si actiunilor statului sau agentilor economici cu forta economica

c)      preturi mixte - sunt cele intalnite efectiv in economiile de piata

Principalele functii ale preturilor sunt :

functia de calcul , de evaluare si masurare a rezultatelor veniturilor , fluxurilor si circuitului de ansamblu care se deruleaza la toate nivelurile si la toti subiectii economici

pretul inforeaza agentul economic asupra tensiunii dintre nevoi si resurse

pretul este un mijloc informational ptr elaborarea deciziilor agentilor economici in solutionarea intrearilor fundamentale ce , cum , cat , pentru cine , sa se produca , sa se achizitioneze

pentru producator pretul este principalul instrument prin care isi recupereaza cheltuielile , isi asigura profitul si creeaza premizele ptr continuarea activitatii economice

atunci cand practica preturi administrate , pretul este un factr de redestribuire a veniturilor si cheltuielilor intre diferite categorii de agenti , ramuri , si sectoare de activitate

III Dinamismul pietei si categorii de parteneri

Elementele care influenteaza dinamismul pietei sunt

1) productia de bunuri industriale si agricole

Productia industriala este principalul factor de evolutie a pietei determinand volumul ofertei respective posibilitatea de desfacere a cererii

2) importurile de produse la majoritatea marfurilor au o pondere mica in comparative cu productia indigena , insa exista produse unde au o importana exclusive

3) veniturile banesti si capacitatea de investitii a populatiei sau a inteprinzatorilor , actioneaza asupra pietei determinand nivelul si structura cererii

4) elemente de ordin social cultural generate de sistemul valorilor proprii fiecarei ocietati

Cererea si comportamentul de consun sunt influentate de nivelul de instruire , intensitatea practicilor religioase , modul de trai , valorile sociale raspandite

5) elemente de ordin legislative , norme uridice si diferite hotarari guvernamentale care influenteaza modul de desfasurare a activitatii comerciale

6) sistemul de institutii impus de buna functionare a mecanismului de piata in societatea contemporana

Principalele categorii de parteneri in cadrul pietei

consumatorii sau utilizatorii finali

cumparatorii repr o categorie distincta de cea a consumatorilor in masura in care exercita o anumita influenta asupra alegerii produselor

distribuitorii pot fi brokeri en gros

prescriptorii si consilierii ( firma de consultanta )

concurentii constituie elementele care dau profilul eeconomiilor moderne

furnizorii