Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ATESTAT CONTABILITATE - MAJORARI SI DIMINUARI DE CAPITAL SOCIAL LA SOCIETATILE PE ACTIUNI

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU BUGETUL DE STAT
GRILE: Experti contabili – contabili autorizati cu studii superioare 1
Notiuni generale de lucru in programul Gestiune 3.0
Metode de calcul ale amortizarii
Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor - Decontari interne
NUMIREA EXPERTULUI CONTABIL IN PROCESUL PENAL
MONOGRAFIA INREGISTRARII IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATIUNI PRIVIND SOCIETATILE DE SERVICII DE INVESTITII FINANCIARE
Contabilitate (baze) – test grila
Organizarea si contabilizarea capitalurilor
DE LA CONTABILITATEA DE CASA LA CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE SI IPSAS

TERMENI importanti pentru acest document

: atestat contabilitatea capitalului social : atestat capitalul social : atestat capital social : atestat contabilitate :

ATESTAT  CONTABILITATE

MAJORARI SI DIMINUARI DE CAPITAL SOCIAL LA SOCIETATILE PE ACTIUNI

CUPRINS

I    Argument

II Tratarea teoretica a temei „Majorari si diminuari de capital social la societatile pe actiuni”

         

      2.1 Generalitati

     

2.2 Documente utilizate in contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

2.3 Contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

     

2.4 Contabilitatea operatiilor economico-financiare a majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

2.5 Operatii economico-financiare cu privire la majorarea si diminuarea capitalului social la societatile pe actiuni

     

2.6 Importanta majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni. Concluzii

III Contabilitatea fictiva a firmei “…….”

IV Bibliografie si anexe

    

     Capitolul I

ARGUMENT

Romania si-a cautat un drum propriu in implementarea si reglementarea contabila in cadrul procesului de tranzitie la economia de piata .

Reformele in domeniul contabilitatii au inceput in anul 1991 prin adoptarea legii contabilitatii si continua pana in zilele noastre .

Reformele realizate in domeniul contabilitatii dupa 1990 au determinat consacrarea unor concepte specifice : armonizare , convergenta , continuitate ,etc.

Esenta normalizarii contabile o reprezinta elaborarea unor norme (standarde) contabile , ca sistem de referinta pentru protectia de informatii contabile si validarea sociala a sistemelor financiare . La nivel european implementarea Directivelor a IV-a si a VIII-a  se face prin procesul de armonizare .

Atunci cand normele contabile sunt impuse in mod obligatoriu printr-o norma juridica , acestea constituie dispozitivul de normalizare si reglementare contabila .

Legea contabilitatii reglementeaza organizarea si conducerea contabila , registrele contabile obligatorii , durata exercitiului financiar , continutul si formatul situatiilor financiare .

Forta fiecarui agent economic este data de capitalul acesteia , care in functie de forma juridica a unitatii patrimoniale , poarta denumirea specifica de capital social .

De regula , cresterea capitalului social este conditionata de existenta a noi surse pentru finantarea unor investitii in scopul dezvoltarii activitatii economice sau pentru intarirea situatiei financiare .

Pe parcursul reformei economice , o importanta deosebita o are privatizarea , proces in care capitalul financiar , actiunile , efectele comerciale si altele , incep sa apara in activitatea curenta de contabilitate , printr-o pondere tot mai semnificativa , se diversifica ,se accentueaza .

Realitatea zilelor noastre demonstreaza ca stiintific nu exista contabilitate , ci ca a aparut si s-a dezvoltat din necesitatea de a raspunde in plan informational si decizional problematicii gestiunii valorilor economice , apartinand unei entitati juridico-economice .

Demersurile privind compatibilizarea sistemului contabil romanesc cu cel mondial este determinat de buna configuratie a relatiilor economice internationale , aflate intr-un proces de globalizare generala sub impulsul circulatiei internationale a capitalurilor .

Intr-o formulare actuala , capitalul reprezinta factorul de productie aflat in stransa dependenta cu forta de munca care il activeaza , fiind de fapt , in raport cu aceasta , un factor derivat . Desigur , capitalul constituie un concept important al stiintelor si al practicii economice . Capitalul este virtual posibil sa fie masurat , masura sa indirecta fiind de fapt valoarea lui prezenta . Miscarea capitalului o reprezinta trecerea acestuia prin trei forme functionale : baneasca , productiva , marfa ; prin trei stadii : aprovizionare , productie ,desfacere ; si prin doua sfere : productie si circulatie . Forta capitalului o reprezinta plusvaloarea . Prin urmare , prima miscare a capitalului este transformarea unei sume de bani in mijloace de productie si forta de munca . Ea se manifesta pe piata prin sfera circulatiei . Al doilea stadiu al miscarii , procesul de productie , este incheiat in momentul in care mijloacele de productie au fost transformate in marfa a carei valoare intrece valoarea elementelor ei componente , contine capitalul avansat la inceput plus o valoare. Aceste marfuri trebuie apoi introduse din nou in capital .

Deci , fara miscare si valoare , notiunea de capital ar fi fara sens .

Toate aceste aspecte legate de conceptul de capital impun o analiza si din punct de vedere al structurii acestuia .

Capitolul II

Tratarea teoretica a temei „Majorari si diminuari de capital social la societatile pe actiuni „

 

 

2.1. Generalitati

2.1.1. Conceptul ce capital

          Capitalul reprezinta o categorie economica cu caracter istoric . Primele forme ale capitalului au fost capitalul comercial , legat de dezvoltarea comertului cu marfuri si capital camataresc,legat de comertul de bani purtatoare de dobanda . Aceste doua forme ale capitalului au contribuit la aparitia si dezvoltarea economiei de schimb , a capitalului industrial si apoi a capitalului financiar ,ca o imbinare intre capitalul industrial si cel bancar . Prin urmare circulatia marfurilor este punctul de plecare al capitalului .

            In sens larg , capitalul este definit  „ stoc de valori sau de active care , intrate in circuitul economic , pot genera venituri posesorilor lor ” .

            Ca factor de productie , capitalul „ cuprinde bunuri rezultate din productie si care sunt folosite pentru producerea altor bunuri ” .

            Desfasurarea oricarui proces de productie presupune prezenta in interactiunea mai multor factori , care  in starea lor potentiala se numesc resurse . Prin resurse se intelege rezerva de mijloace susceptibile de a fi valorificate intr-o imprejurare data , ia prin sursa locul unde se produce , se gaseste sau de unde vine ori se propaga ceva .

            Doua particularitati esentiale distingem in definirea capitalului ca factor de productie si anume : capitalul este un factor derivat rezultat din procesele de productie anterioare , iar producerea lui presupune un anumit sacrificiu din moment ce resursele limitate sunt folosite pentru producerea de bunuri de capital in locul producerii de bunuri de consum , iar producerea , folosirea bunurilor de capital in activitatea economica influenteaza productivitatea ( randamentul ) celorlalti factori .

            Fiind o categorie economica au caracter istoric , conceptul de capital a generat exprimari de opinii variate si controversate .

            Astfel, in opinia lui David Ricardo , capitalul este „ acea parte a avutiei unui stat care e folosita in procesul de productie , si consta in alimente , imbracaminte , unelte , materii prime , etc. necesare fortei de munca pentru a-si efectua  activitatea ”.

2.1.2. Structura capitalului

 Structura capitalului poate fi analizata in mod deosebit pe arealul economic al unei entitati .

            Structura capitalului unei intreprinderi sau oricarei alte organizatii reprezinta proportia in care capitalul acesteia este impartit intre capital actionar si capital imprumutat sau proportia in care capitalul actionar este impartit in actiuni ordinare sau preferentiale .

            In primul rand , in structura capitalului regasim capitalul propriu si capitalul imprumutat .

            La randul sau ,capitalul propriu are in componenta : capitalul social , prime legate de capital , diferente din reevaluare , rezultatul reportat , rezultatul exercitiului  , subventiile , precum si rezervele .

            Capitalul social reprezinta echivalentul valoric al activelor financiare emise de o societate comerciala sub forma de actiuni sau parti sociale . Deoarece contine valoarea nominala a tuturor actiunilor emise de o societate comerciala , el sa mai numeste capital nominal sau autorizat . Marimea acestuia depinde de capitalul subscris de actionari sau asociati la infiintarea societatii , de noile aporturi sau subscrieri pe parcurs , de titlurile emise pentru capitalizarea profiturilor acumulate .

            Capitalul subscris este structurat in „varsat” si „nevarsat” , iar aceasta impartire asigura delimitarea celor doua momente necesare in formarea capitalului social : subscrierea , prin care actionarii sau asociatii se angajeaza contractual cu puterea lor de aport adusa si varsarea , prin care se pune efectiv la dispozitia societatii partea subscrisa .

            Capitalul imprumutat poate fi obtinut prin : emisiunea de obligatiuni , credite bancare pe termen mediu si lung ,  si credite bancare pe termen scurt .

            Putem restrange structura capitalului in capital real si capital financiar . Capitalul real este capitalul existent in economia reala care rezulta dintr-un proces de productie anterior si serveste la producerea altor bunuri destinate vanzarii .

            Economia reala este ansamblul activitatilor economice de sustinere a ofertei agregate de bunuri materiale si servicii , menite sa asigure satisfacerea cererii .

            Daca luam in considerare modul cum participa la procesul de productie si dupa felul cum se consuma si se inlocuiesc componentele sale , putem grupa capitalul in capital fix si circulant .

            Capitalul fix este partea capitalului real formata din bunuri care participa la mai multe cicluri de productie , se depreciaza treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare . Astfel de bunuri sunt : constructii , instalatii tehnice , mijloace de transport , animale si plantatii , mobilier , aparatura birotica , echipamente de protectie a valorilor umane si alte active corporale .

            Capitalul circulant este partea capitalului real formata din bunuri care participa la un singur ciclu de productie , consumandu-se in intregime in decursul acestuia si care trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu .

            Exista un activ de o natura particulara , moneda , care permite achizitionarea de bunuri si servicii , generand fluxuri financiare , expresia monetara a fluxurilor reale .

            Hartiile de valoare ( actiuni , obligatiuni , titluri de proprietate ) care exprima dreptul de proprietate asupra activelor reale utilizate la un moment dat in economie constituie activele financiare sau capitalul financiar . Activele financiare sunt reflectare a baneasca a proprietatii asupra activelor reale .

           

2.1.3. Acceptiuni ale capitalului

In literatura de specialitate intalnim diverse acceptiuni ale notiunii de „capital” , ca urmare a faptului ca viata economica se afla intr-o continua miscare si schimbare . Aceste notiuni au un continut si sens aproape identic cu cele prezentate anterior . Astfel capitalul fictiv este reprezentat de hartii de valoare constituind un titlu asupra unui venit viitor si are o valoare de piata  ; capitalul de risc este capitalul investit in activitati cu grad mare de risc , care poate fi pierdut ; capitalul uman reprezinta capacitatea oamenilor de a produce in mod eficient bunuri materiale si servicii ; capitalul mort reprezinta excedentul de bani existent peste nevoile stricte ale comertului interior si nu aduce nici un folos tarii care il retine , afara doar ca este importat si exportat in cadrul comertului exterior .

            Putem afirma ca studiul notiunii de capital se efectueaza fara a surprinde legaturile cu o alta categorie economica , respectiv proprietatea sau proprietarul . In functie de natura bunului dar si al proprietarului , nu ne ramane decat sa stabilim forma de proprietate .

            Proprietatea poate fi de stat , cu un domeniu privat si public daca luam in considerare legislatia actuala care o reglementeaza , dar poate fi o proprietate privata si/sau mixta dupa caz . Prin urmare si capitalul poate fi din acest punct de vedere de stat ( privat si public ) , particular si mixt . De altfel , si bunurile care rezulta din activitatea economica sunt : publice , private si mixte .

2.1.4. Notiune

Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociati in vederea constituirii si functionarii unei societati comerciale. Acesta are o dubla semnificatie atat juridica cat si contabila. Din punct de vedere juridic capitalul social reprezinta gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societatii. In momentul constituirii societatii capitalul social este egal cu activul patrimonial, insa pe masura ce societatea obtine profit activul patrimonial depaseste capitalul social.

2.1.5 Capitalul social si asociatii

Capitalul social este format din aporturile tuturor asociatilor. Masura in care asociatii contribuie la formarea capitalului social este si masura in care acestia participa la impartirea profitului sub forma de dividende. Exemplu: daca A detine in urma aporturilor sale 40% din totalul capitalului social, atunci acesta este indreptatit la 40% din beneficiile realizate de societate.

Capitalul social este divizat in:

  • actiuni in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni. O actiune nu poate avea o valoarea mai mica de 1 RON.
  • parti sociale in cazul societatii cu raspundere limitata
  • parti de interes in cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla

2.1.6 Plafonul minim de capital social

Legea 31/1990, cu modificarile in vigoare institue urmatoarele plafoane minime de capital social pentru societatile comerciale.

  • 200 RON - pentru societatea cu raspundere limitata (S.R.L.)
  • 90.000 RON - societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni

Prin legi speciale se pot institui alte plafoane minime necesare constituirii si functionarii altor tipuri de societati. Astfel, in conformitate cu legislatia bancara vigoare o societate bancara, desi se constituie sub forma unei societati pe actiuni, trebuie sa dispuna de un capital social de minim 37.000.000 RON.

2.1.7 Modalitati de formare a capitalului social

Capitalul social se poate forma prin subscriptie instantanee - situatie in care membri fondatori aporteaza integral la capital sumele subscrise, sau prin subscriptie continuata caz in care completarea capitalului social se face in baza unui prospect de emisiune.

Legea mai face diferenta dintre capitalul social subscris si cel varsat. Capitalul social subscris este cel la care s-au obligat asociatii sa-l puna in comun in folosul societatii. Cuantumul acestuia se stabileste in actul constitutiv al societatii si nu poate fi mai mic decat plafonul minim legal. De exemplu, A si B asociati hotarasc infiintarea societatii X pe actiuni. In actul constitutiv convin ca sa subscrie un capital social de 100.000 RON, din care varsa efectiv in contul societatii 40.000 RON. Suma intrata efectiv in capitalul societatii reprezinta un capital social varsat, iar suma totala la care s-au obligat asociatii sa o aduca in contul societatii reprezinta capital social subscris. Capitalul social varsat nu poate fi mai mic de 30% din capitalul social subscris.

2.1.8 Societatea pe actiuni

Societatea pe actiuni este una din formele de societate comerciala cu o larga reglementare si implementare pe plan international. Aceasta este o societate de capitaluri, asociatii raspund pentru pierderile societatii doar in limita actiunilor detinute. Astfel spus, asociatii nu pot pierde mai mult decat au investit. Societatea pe actiuni era denumita in legislatia mai veche din Romania societate anonima.

2.1.9 Cadru juridic

In Romania reglementarea societatilor pe actiuni este cuprinsa in Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Pentru a se putea constitui o societate pe actiuni sunt necesari minim doi actionari (pana la modificarea Legii 31/1990 prin Legea 441/2006 erau necesari minim 5 actionari)si un capital social de 90.000 lei (pana in anul 2005 cerintele de capital social erau mult mai modeste de numai 2.500 lei).

2.1.10 Actiunile

Capitalul social al unei societati pe actiuni este divizat in actiuni a caror valoare nu poate sa coboare sub 0,1 lei. Actiunile pot fi de doua feluri:

  • nominative - in continutul lor este inscris titularul dreptului
  • la purtator - atunci cand simpla posesie a inscrisului voloreaza titlu de proprietate

Actiunile revin asociatilor in functie de cota de participare la capitalul social al societatii. De exemplu, daca fondatori societatii au stabilit valoarea unei actiuni la 1 leu, iar capitalul social este de 100.000 lei, atunci asociatul care a contribuit cu 55.000 lei la formarea capitalului social detine 55.000 de actiuni respectiv 55% din societate.

Pe langa dreptul la vot, calitatea de actionar confera si alte drepturi cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, cum sunt:

  • dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor
  • dreptul de informare
  • dreptul la dividende
  • dreptul asupra partii cuvenite din lichidarea societatii

Pentru a-si putea finanta activitatile o societate pe actiuni poate emite noi actiuni sau obligatiuni.

2.1.11 Conducerea societatii pe actiuni

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori. Daca sunt desemnati mai multi administratori atunci este necesara constituirea unui consiliu de administratie, care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie. Presedintele consiliului de administratie este si directorul general sau director al societatii si, in aceasta calitate, conduce si comitetul de directie.

2.1.12 Actiunile

Actiunile reprezinta fractiuni din capitalul social al unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proportional cu cota detinuta. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice „inter vivos' (vanzare, donatie), cat si prin acte juridice (mortis cauza, testament).                                              Societatea pe actiuni reprezinta societatea comerciala al carei capital social este in intregime impartit in actiuni intre fondatori sau actionarii ulteriori, in functie de aportul fiecaruia la capitalul social al societatii.

Societatea pe actiuni dobandeste personalitate juridica de la momentul inscrierii in Registrul Comertului.

Societatea pe actiuni poate fi constituita prin subscriptie publica.

2.1.13 Societatea pe actiuni de tip deschis

Societatea pe actiuni de tip deschis este acea societate in care actionarii au dreptul nelimitat sa instraineze actiunile care le apartin, acestea si alte hartii de valoare putand fi vandute public unui cerc nelimitat de persoane. In Romania, numarul actionarilor nu este limitat, iar capitalul social minim necesar pentru inregistrarea acestui tip de societate reprezinta echivalentul in lei a 25.000 euro.

2.1.14 Societatea pe actiuni de tip inchis

Societatea pe actiuni de tip inchis este societatea in care actionarii au dreptul sa vanda propriile actiuni numai in cadrul societatii (actionarilor ei sau insasi societatii). Potrivit legilor romanesti, societatea pe actiuni de tip inchis nu poate avea mai mult de 50 de actionari, iar capitalul social nu poate fi mai mic de 10 mii de lei.

 2.2 Documente utilizate in contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

Pentru a realiza contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni amintim nota contabila.

           Nota de contabilitate nr.________________

Ziua_______luna________anul__________

Nr.

crt.

Explicatii

Simbolul conturilor

SUMA

2.3. Contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

2.3.1. Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului social

            Pe parcursul derularii activitatilor intreprinderii , capitalul se modifica adesea in sensul cresterii deoarece societatile au nevoie de surse financiare noi pentru dezvoltare .

            Cresterea de capital nu se poate realiza decat atunci cand vechiul capital a fost in intregime varsat .

            Majorarea capitalului social se poate realiza prin mai multe modalitati :

·        prin emiterea de noi actiuni

·        prin aport de capital in numerar si/sau in natura

·        prin cresterea capitalului social prin operatiuni interne ( transformarea altor structuri ale capitalurilor proprii in capital social ) :

- incorporarea rezervelor,cu exceptia celor de capital

- incorporarea primelor legate de capital , diferentelor din reevaluare si a profitului

- incorporarea rezultatului reportat

·        prin convertirea unor angajamente financiare in capitalul social

-          prin conversia datoriilor in actiuni

-          prin conversia obligatiunilor in actiuni

·        prin reorganizarea societatii prin fuziune

2.3.2. Contabilitatea operatiunilor privind diminuarea capitalului social

           

Exista uneori situatii in care intreprinderile recurg la reducerea capitalului si anume:

            a) realizeaza pierderi ce nu pot fi acoperite din rezerve sau din profiturile perioadelor viitoare

            b) isi reduc semnificativ activitatea si marimea capitalului initial nu se mai justifica

            c) vand o parte din activele intreprinderii , care nu mai sunt necesare

            d) se retrag asociatii

            e) daca o parte din capital nu a fost varsata , societatea poate renunta la aceasta

            Reducerea de capital nu poate aduce atingerea egalitatii intre actionari .

            Reducerea de capital nu se poate realiza decat pana la nivelul minim al acestuia stabilit de lege , pe tipuri de societati comerciale .

            Cu exceptia cazurilor a) acoperirea pierderilor si e) renuntarea la partea nevarsata

- reducerea numarului actiunilor

- reducerea valorii nominale a actiunilor

- rascumpararea de pe piata a actiunilor proprii si anularea lor

- retragerea sau excluderea asociatilor

2.3.1. Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului social

a)      prin aporturi in numerar si/sau in natura

 

Elementele noi intervin doar pentru asigurarea echitatii privind valoarea actiunilor detinute in urma majorarii capitalului intre vechii si noii actionari , in principal in sensul protectiei intereselor actionarilor vechi .

Realizarea efectiva a majorarii capitalului si obtinerea de noi aporturi de poate face prin :

1. Cresterea valorii nominale a actiunilor existente , deci numarul initial al actiunilor emise ramane nemodificat , la fel si echilibrul dintre posesorii de actiuni . Aceasta varianta necesita acordul tuturor actionarilor .

2. Cresterea numarului de actiuni prin emiterea de noi actiuni este o varianta extensiva . Actiunile vor fi distribuite in mod gratuit actionarilor sau detinatorilor de drepturi de atribuire .Vor primi actiuni in mod gratuit numai vechii actionari , iar daca acestia nu doresc , pot vinde drepturile de atribuire oricarei persoane , daca statutul societatii nu prevede altfel . Valoarea de emisiune sau pretul noilor actiuni emise se stabileste intre valoarea nominala si cea matematica contabila a actiunilor existente . Pentru a nu prejudicia interesele vechilor actionari se practica in aceasta situatie prima de emisiune , ca diferenta valorica intre valoarea nominala mai mica si cea de emisiune mai mare , dreptul preferential de subscriptie ca diferenta valorica intre valoarea contabila matematica a unei actiuni inainte si dupa emisiunea noilor actiuni .

In situatia in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor , prima de emisiune trebuie integral platita la data subscrierii  ( aspect prevazut si de Directiva a V-a ) .

Determinarea valorii unui drept de subscriere ( DS )

Daca pretul de emisiune al actiunilor noi emise este mai mic decat valoarea contabila a actiunilor vechi se produce „ efectul de diluare ” a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii vechi care nu participa la subscrierea noilor actiuni . Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere .

Ca titluri de valoare , DS-urile sunt titluri negociabile a caror valoare depinde de legea cererii si a ofertei , care intra in paritate cu actiunile vechi . Acestea se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica contabila noua a unei actiuni .

Valoarea teoretica DS = Valoare contabila veche – Valoare contabila noua

SAU

  DS =                 Numar de actiuni noi                         x

            Nr. de actiuni vechi + Nr. de actiuni noi

      x   ( Valoare contabila veche – Pret de emisiune )

        

              3. Prin aport in natura

            Prima de aport intervine atunci cand actionarii sau asociatii aduc in natura aportul la capitalul subscris. Valoarea bunurilor aduse ca aport este stabilita potrivit legii societatilor comerciale de catre experti evaluatori printr-un raport de evaluare .

            Valoarea bunurilor aduse si evaluate poate sa fie in raport cu suma calorii actiunilor subscrise mai mica , situatie in care diferenta este depusa in numerar , sau mai mare , situatie in care rezulta prima de aport .

            Daca majorarea de capital are loc prin aport in natura de catre unul sau mai multi actionari , nu se mai pune problema protectiei vechilor actionari pe calea drepturilor de subscriptie ci numai prin intermediul primelor de capital . Acestea pot sa apara ca prime de aport daca valoarea justa a bunurilor aportate depaseste valoarea nominala respectiv cea de emisiune a actiunilor subscrise .

b)      cresterea capitalului social prin operatii interne , din resurse proprii

 

Modalitatea de crestere a capitalului social prin operatii interne nu are loc prin aporturi ci prin incorporarea in capitalul social a altor structuri de capital propriu cum sunt : primele de capital , rezervele din reevaluare , cele din profit , rezultatul reportat precum si convertirea obligatiunilor in actiuni . Este de subliniat ca structurile de capital proprii inglobate in capitalul social trebuie in prealabil impozitate pe dividende ( daca au fost constituite din profitul net ) sau/si cu impozitul pe profit daca s-au constituit din rezultatele neimpozitate .

Cresterea de capital  se poate realiza prin cresterea valorii nominale a actiunilor aflate in circulatie : ceea ce presupune retragerea si inlocuirea celor vechi cu altele noi sau se emit actiuni noi care se atribuie gratuit posesorilor de actiuni vechi conform paritatii dintre numarul de actiuni vechi si cele noi . Daca se negociaza aceste drepturi de atribuire ( DA ) se face asemanator cu drepturile de subscriptie ( DS ) .

Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a uni drept se atribuire ( DA ) este :

DA = Val. Contabila a vechilor actiuni –                     Nr. act. vechi                          x

                                                                  Nr. act. noi de emis + Nr. act. vechi           

x Valoarea contabila a vechilor actiuni

c)      Conversia unor angajamente financiare in actiuni

 

Motivul acestor operatiuni il reprezinta necesitatea anularii unor datorii fara sa se afecteze trezoreria societatii .

Operatiunea de conversie rezulta din acordul dintre societate si creditorii interesati in efectuarea acestei conversii si care vor deveni din creditori , actionari .

Cresterea capitalului prin conversia unor angajamente financiare se poate realiza :

-          fie prin conversia datoriilor curente in actiuni

-          fie prin conversia obligatiunilor convertibile in actiuni

1.      Conversia datoriilor curente in actiuni

Societatile care se confrunta cu dificultati grave de trezorerie , pentru a evita lichidarea , recurg la conversia datoriilor cu acordul creditorilor care vor deveni actionari . In acest fel se reface structura financiara , cresc capitalurile proprii si se reduc datoriile , cheltuielile cu dobanzile si cheltuielile cu penalizarile .

2. Cresterea capitalului social prin transformarea obligatiunilor in actiuni

Acest caz se intalneste la societatile comerciale pe actiuni care la lansarea imprumutului obligatar au avut in vedere perspectiva conversiei ( obligatiuni convertibile ) : fie la un termen zis de optiune , fie in oricare alt moment urmator lansarii .

Cresterea capitalului social prin transformarea obligatiunilor in actiuni :

- are loc numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor

- priveste numai obligatiunile convertibile in actiuni

- se face numai cu acordul posesorilor de obligatiuni

- perioada si termenul de transformare , paritatea dintre numarul de obligatiuni convertite si cel de actiuni emise , precum si valoarea la care se face tranzactia se negociaza

- diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise si acordate in schimbul lor reprezinta prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

2.3.2. Contabilitatea diminuarii capitalului social

            Asa cum , pe durata existentei unei societati comerciale , poate avea loc o majorare a capitalului , prin modalitatile exemplificate mai sus , la fel poate avea loc o reducere sau diminuare a acestuia in urmatoarele situatii : acoperirea pierderilor , rambursarea catre asociati ,rascumpararea si anularea actiunilor .

            Micsorarea capitalului social se hotaraste de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor in cazurile cand acesta este supraproportionat fata de nevoi , se vand o parte din activele intreprinderii care nu sunt necesare , se retrag asociati , se acopera pierderile in lipsa altor resurse .

            Cu exceptia acoperirii pierderilor , celelalte modalitati de reducere pot ocaziona obligatii de plata a unor sume sau restituirii unor bunuri aportate in natura catre asociatii actionari .

            Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea a IV-a .

a)      reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor

 

Pierderea inregistrata de societate se raporteaza de regula in anul sau anii financiari urmatori in speranta acoperirii lor din profiturile viitoare realizate . Daca acest lucru nu se petrece , pierderea se acopera din structurile de capital proprii existente :

- reportarea pierderii curente pentru exercitiul urmator si acoperirea din rezultatul pozitiv al acestui exercitiu

- acoperirea din rezervele legale create in acest scop

- acoperirea prin contributia actionarilor sau asociatilor

- acoperirea pierderilor din capitalul social , in cazul in care pierderile acumulate in contul 117 „Rezultatul reportat” sunt semnificative si totodata s-au epuizat celelalte 3 posibilitati prezentate mai sus .

Daca se procedeaza la acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente din capital , acest fapt se poate realiza fie prin reducerea valorii nominale a actiunilor societatii , fie prin reducerea numarului de actiuni si anularea lor .

b)      reducerea capitalului social din alte cauze decat acoperirea pierderilor

            Reducerea capitalului social este motivata de faptul ca volumul de activitate al intreprinderii nu mai justifica mentinerea nivelului acestuia la valoarea initiala . In acest caz se poate recurge la : reducerea numarului de actiuni sau valorii nominale a acestora aflate in posesia actionarilor si achitandu-le valoarea lor sau cumparand actiunile pe piata financiara si anulandu-le . Fiecare actionar primeste o fractiune din capitalul social calculata proportional cu numarul de actiuni detinute inainte de reducere .

            Rascumpararea actiunilor la un pret mai mare decat valoarea nominala si anularea acestora determina nu numai reducerea capitalului , ci si a rezervelor .

            In cazul in care pretul de rascumparare este inferior valorii nominale se creeaza o rezerva pentru intreprindere egala cu diferenta dintre cele doua valori .

           

2.4. Contabilitatea operatiilor economico-financiare ale majorarii si diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 858
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved