ATESTAT CONTABILITATE
MAJORARI SI DIMINUARI
DE CAPITAL SOCIAL LA SOCIETATILE PE ACTIUNI
CUPRINS
I Argument
II Tratarea
teoretica a temei „Majorari si diminuari de
capital social la societatile pe actiuni”
2.1 Generalitati
2.2 Documente utilizate in contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la
societatile pe actiuni
2.3 Contabilitatea majorarii si diminuarii capitalului social la
societatile pe actiuni
2.4 Contabilitatea
operatiilor economico-financiare a majorarii si
diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni
2.5 Operatii
economico-financiare cu privire la majorarea si diminuarea
capitalului social la societatile pe actiuni
2.6 Importanta majorarii si diminuarii capitalului social la
societatile pe actiuni. Concluzii
III Contabilitatea
fictiva a firmei “…….”
IV Bibliografie si
anexe
Capitolul I
ARGUMENT
Romania si-a cautat un drum propriu in implementarea si
reglementarea contabila in cadrul procesului de tranzitie la economia
de piata .
Reformele in domeniul contabilitatii au inceput in anul 1991 prin
adoptarea legii contabilitatii si continua pana in
zilele noastre .
Reformele realizate in domeniul contabilitatii dupa 1990 au
determinat consacrarea unor concepte specifice : armonizare ,
convergenta , continuitate ,etc.
Esenta normalizarii contabile o reprezinta elaborarea unor
norme (standarde) contabile , ca sistem de referinta pentru
protectia de informatii contabile si validarea sociala a sistemelor
financiare . La nivel european implementarea Directivelor a IV-a si a
VIII-a se face prin procesul de
armonizare .
Atunci cand normele contabile sunt impuse in mod obligatoriu printr-o
norma juridica , acestea constituie dispozitivul de normalizare
si reglementare contabila .
Legea contabilitatii reglementeaza organizarea si
conducerea contabila , registrele contabile obligatorii , durata
exercitiului financiar , continutul si formatul situatiilor
financiare .
Forta fiecarui agent economic este data de capitalul
acesteia , care in functie de forma juridica a unitatii
patrimoniale , poarta denumirea specifica de capital social .
De regula , cresterea capitalului social este
conditionata de existenta a noi surse pentru finantarea
unor investitii in scopul dezvoltarii activitatii economice
sau pentru intarirea situatiei financiare .
Pe parcursul reformei economice , o importanta deosebita o
are privatizarea , proces in care capitalul financiar , actiunile ,
efectele comerciale si altele , incep sa apara in activitatea
curenta de contabilitate , printr-o pondere tot mai semnificativa ,
se diversifica ,se accentueaza .
Realitatea zilelor noastre demonstreaza ca stiintific nu
exista contabilitate , ci ca a aparut si s-a dezvoltat din
necesitatea de a raspunde in plan informational si decizional
problematicii gestiunii valorilor economice , apartinand unei entitati
juridico-economice .
Demersurile privind compatibilizarea sistemului contabil romanesc cu cel
mondial este determinat de buna configuratie a relatiilor economice
internationale , aflate intr-un proces de globalizare generala sub
impulsul circulatiei internationale a capitalurilor .
Intr-o formulare actuala , capitalul reprezinta factorul de
productie aflat in stransa dependenta cu forta de munca
care il activeaza , fiind de fapt , in raport cu aceasta , un factor
derivat . Desigur , capitalul constituie un concept important al
stiintelor si al practicii economice . Capitalul este virtual
posibil sa fie masurat , masura sa indirecta fiind de fapt
valoarea lui prezenta . Miscarea capitalului o reprezinta
trecerea acestuia prin trei forme functionale : baneasca ,
productiva , marfa ; prin trei stadii : aprovizionare ,
productie ,desfacere ; si prin doua sfere : productie si
circulatie . Forta capitalului o reprezinta plusvaloarea . Prin
urmare , prima miscare a capitalului este transformarea unei sume de bani
in mijloace de productie si forta de munca . Ea se
manifesta pe piata prin sfera circulatiei . Al doilea
stadiu al miscarii , procesul de productie , este incheiat in
momentul in care mijloacele de productie au fost transformate in
marfa a carei valoare intrece valoarea elementelor ei componente ,
contine capitalul avansat la inceput plus o valoare. Aceste marfuri
trebuie apoi introduse din nou in capital .
Deci , fara miscare si valoare , notiunea de
capital ar fi fara sens .
Toate aceste aspecte legate de conceptul de capital impun o analiza
si din punct de vedere al structurii acestuia .
Capitolul
II
Tratarea teoretica a temei
„Majorari si diminuari de capital social la
societatile pe actiuni „
2.1. Generalitati
2.1.1.
Conceptul ce capital
Capitalul reprezinta o categorie
economica cu caracter istoric . Primele forme ale capitalului au fost
capitalul comercial , legat de dezvoltarea comertului cu marfuri
si capital camataresc,legat de comertul de bani
purtatoare de dobanda . Aceste doua forme ale capitalului au
contribuit la aparitia si dezvoltarea economiei de schimb , a
capitalului industrial si apoi a capitalului financiar ,ca o imbinare
intre capitalul industrial si cel bancar . Prin urmare circulatia
marfurilor este punctul de plecare al capitalului .
In sens larg , capitalul este
definit „ stoc de valori sau de active
care , intrate in circuitul economic , pot genera venituri posesorilor lor ” .
Ca factor de productie , capitalul
„ cuprinde bunuri rezultate din productie si care sunt folosite
pentru producerea altor bunuri ” .
Desfasurarea oricarui
proces de productie presupune prezenta in interactiunea mai
multor factori , care in starea lor
potentiala se numesc resurse . Prin resurse se intelege rezerva
de mijloace susceptibile de a fi valorificate intr-o imprejurare data , ia
prin sursa locul unde se produce , se gaseste sau de unde vine
ori se propaga ceva .
Doua particularitati
esentiale distingem in definirea capitalului ca factor de productie
si anume : capitalul este un factor derivat rezultat din procesele de
productie anterioare , iar producerea lui presupune un anumit sacrificiu
din moment ce resursele limitate sunt folosite pentru producerea de bunuri de
capital in locul producerii de bunuri de consum , iar producerea , folosirea
bunurilor de capital in activitatea economica influenteaza
productivitatea ( randamentul ) celorlalti factori .
Fiind o categorie economica au
caracter istoric , conceptul de capital a generat exprimari de opinii
variate si controversate .
Astfel, in opinia lui David Ricardo
, capitalul este „ acea parte a avutiei unui stat care e folosita in
procesul de productie , si consta in alimente ,
imbracaminte , unelte , materii prime , etc. necesare fortei de
munca pentru a-si efectua
activitatea ”.
2.1.2.
Structura capitalului
Structura capitalului poate fi
analizata in mod deosebit pe arealul economic al unei entitati .
Structura capitalului unei
intreprinderi sau oricarei alte organizatii reprezinta
proportia in care capitalul acesteia este impartit intre capital
actionar si capital imprumutat sau proportia in care capitalul
actionar este impartit in actiuni ordinare sau
preferentiale .
In primul rand , in
structura capitalului regasim capitalul propriu si capitalul
imprumutat .
La randul sau
,capitalul propriu are in componenta : capitalul social , prime
legate de capital , diferente din reevaluare , rezultatul reportat ,
rezultatul exercitiului ,
subventiile , precum si rezervele .
Capitalul social
reprezinta echivalentul valoric al activelor financiare emise de o
societate comerciala sub forma de actiuni sau parti sociale
. Deoarece contine valoarea nominala a tuturor actiunilor emise
de o societate comerciala , el sa mai numeste capital nominal sau
autorizat . Marimea acestuia depinde de capitalul subscris de
actionari sau asociati la infiintarea societatii , de
noile aporturi sau subscrieri pe parcurs , de titlurile emise pentru
capitalizarea profiturilor acumulate .
Capitalul subscris este
structurat in „varsat” si „nevarsat” , iar aceasta
impartire asigura delimitarea celor doua momente necesare
in formarea capitalului social : subscrierea , prin care actionarii sau
asociatii se angajeaza contractual cu puterea lor de aport adusa
si varsarea , prin care se pune efectiv la dispozitia
societatii partea subscrisa .
Capitalul imprumutat poate
fi obtinut prin : emisiunea de obligatiuni , credite bancare pe
termen mediu si lung , si
credite bancare pe termen scurt .
Putem restrange structura
capitalului in capital real si capital financiar . Capitalul real este
capitalul existent in economia reala care rezulta dintr-un proces de
productie anterior si serveste la producerea altor bunuri
destinate vanzarii .
Economia reala este
ansamblul activitatilor economice de sustinere a ofertei
agregate de bunuri materiale si servicii , menite sa asigure
satisfacerea cererii .
Daca luam in
considerare modul cum participa la procesul de productie si
dupa felul cum se consuma si se inlocuiesc componentele sale ,
putem grupa capitalul in capital fix si circulant .
Capitalul fix este partea
capitalului real formata din bunuri care participa la mai multe
cicluri de productie , se depreciaza treptat si se inlocuiesc
dupa mai multi ani de utilizare . Astfel de bunuri sunt :
constructii , instalatii tehnice , mijloace de transport , animale
si plantatii , mobilier , aparatura birotica , echipamente
de protectie a valorilor umane si alte active corporale .
Capitalul circulant este
partea capitalului real formata din bunuri care participa la un
singur ciclu de productie , consumandu-se in intregime in decursul
acestuia si care trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu .
Exista un activ de o
natura particulara , moneda , care permite achizitionarea de
bunuri si servicii , generand fluxuri financiare , expresia monetara
a fluxurilor reale .
Hartiile de valoare (
actiuni , obligatiuni , titluri de proprietate ) care exprima dreptul
de proprietate asupra activelor reale utilizate la un moment dat in economie
constituie activele financiare sau capitalul financiar . Activele financiare
sunt reflectare a baneasca a proprietatii asupra activelor
reale .
2.1.3.
Acceptiuni ale capitalului
In literatura de specialitate intalnim diverse
acceptiuni ale notiunii de „capital” , ca urmare a faptului ca
viata economica se afla intr-o continua miscare
si schimbare . Aceste notiuni au un continut si sens
aproape identic cu cele prezentate anterior . Astfel capitalul fictiv este
reprezentat de hartii de valoare constituind un titlu asupra unui venit viitor
si are o valoare de piata
; capitalul de risc este capitalul investit in activitati cu
grad mare de risc , care poate fi pierdut ; capitalul uman reprezinta
capacitatea oamenilor de a produce in mod eficient bunuri materiale si
servicii ; capitalul mort reprezinta excedentul de bani existent peste
nevoile stricte ale comertului interior si nu aduce nici un folos tarii
care il retine , afara doar ca este importat si exportat in
cadrul comertului exterior .
Putem afirma ca
studiul notiunii de capital se efectueaza fara a surprinde
legaturile cu o alta categorie economica , respectiv
proprietatea sau proprietarul . In functie de natura bunului dar si
al proprietarului , nu ne ramane decat sa stabilim forma de
proprietate .
Proprietatea poate fi de
stat , cu un domeniu privat si public daca luam in considerare
legislatia actuala care o reglementeaza , dar poate fi o
proprietate privata si/sau mixta dupa caz . Prin urmare
si capitalul poate fi din acest punct de vedere de stat ( privat si
public ) , particular si mixt . De altfel , si bunurile care
rezulta din activitatea economica sunt : publice , private si
mixte .
2.1.4. Notiune
Capitalul
social este definit ca
suma tuturor aporturilor efectuate de asociati in vederea constituirii
si functionarii unei societati comerciale. Acesta are o
dubla semnificatie atat juridica cat si contabila. Din
punct de vedere juridic capitalul social reprezinta gajul general
al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de
activul patrimonial al societatii. In momentul constituirii societatii
capitalul social este egal cu activul patrimonial, insa pe
masura ce societatea obtine profit activul patrimonial
depaseste capitalul social.
2.1.5 Capitalul
social si asociatii
Capitalul
social este format din aporturile tuturor asociatilor. Masura in care
asociatii contribuie la formarea capitalului social este si
masura in care acestia participa la impartirea
profitului sub forma de dividende. Exemplu: daca A detine in urma
aporturilor sale 40% din totalul capitalului social, atunci acesta este
indreptatit la 40% din beneficiile realizate de societate.
Capitalul social este divizat in:
- actiuni in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe
actiuni. O actiune nu poate avea o valoarea mai mica de 1
RON.
- parti
sociale in cazul societatii cu raspundere limitata
- parti
de interes in cazul societatii in nume colectiv
si societatii in comandita simpla
2.1.6
Plafonul minim de capital social
Legea 31/1990, cu modificarile in vigoare institue
urmatoarele plafoane minime de capital social pentru societatile
comerciale.
- 200 RON - pentru societatea cu raspundere limitata (S.R.L.)
- 90.000 RON - societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe actiuni
Prin legi speciale se pot
institui alte plafoane minime necesare constituirii si
functionarii altor tipuri de societati. Astfel, in
conformitate cu legislatia bancara vigoare o societate bancara,
desi se constituie sub forma unei societati pe actiuni,
trebuie sa dispuna de un capital social de minim 37.000.000
RON.
2.1.7 Modalitati
de formare a capitalului social
Capitalul
social se poate forma prin subscriptie instantanee - situatie in care
membri fondatori aporteaza integral la capital sumele subscrise, sau prin
subscriptie continuata caz in care completarea capitalului social se
face in baza unui prospect de emisiune.
Legea
mai face diferenta dintre capitalul social subscris si cel
varsat. Capitalul social subscris este cel la care s-au obligat
asociatii sa-l puna in comun in folosul societatii.
Cuantumul acestuia se stabileste in actul constitutiv al
societatii si nu poate fi mai mic decat plafonul minim legal. De
exemplu, A si B asociati hotarasc infiintarea
societatii X pe actiuni. In actul constitutiv convin ca
sa subscrie un capital social de 100.000 RON, din care varsa efectiv
in contul societatii 40.000 RON. Suma intrata efectiv in
capitalul societatii reprezinta un capital social varsat,
iar suma totala la care s-au obligat asociatii sa o aduca
in contul societatii reprezinta capital social subscris.
Capitalul social varsat nu poate fi mai mic de 30% din capitalul
social subscris.
2.1.8 Societatea pe actiuni
Societatea
pe actiuni este una
din formele de societate comerciala cu o
larga reglementare si implementare pe plan international.
Aceasta este o societate de capitaluri, asociatii raspund pentru
pierderile societatii doar in limita actiunilor detinute.
Astfel spus, asociatii nu pot pierde mai mult decat au investit.
Societatea pe actiuni era denumita in legislatia mai veche din Romania societate anonima.
2.1.9 Cadru
juridic
In
Romania reglementarea societatilor pe actiuni este cuprinsa
in Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Pentru a se
putea constitui o societate pe actiuni sunt necesari minim doi
actionari (pana la modificarea Legii 31/1990 prin Legea 441/2006 erau
necesari minim 5 actionari)si un capital
social de 90.000 lei (pana in anul 2005 cerintele de capital
social erau mult mai modeste de numai 2.500 lei).
2.1.10 Actiunile
Capitalul
social al unei societati pe actiuni este divizat in actiuni
a caror valoare nu poate sa coboare sub 0,1 lei. Actiunile pot fi de doua feluri:
- nominative - in continutul lor este
inscris titularul dreptului
- la purtator - atunci cand simpla posesie
a inscrisului voloreaza titlu de proprietate
Actiunile revin
asociatilor in functie de cota de participare la capitalul social al
societatii. De exemplu, daca fondatori societatii au
stabilit valoarea unei actiuni la 1 leu, iar capitalul social este de
100.000 lei, atunci asociatul care a contribuit cu 55.000 lei la formarea capitalului
social detine 55.000 de actiuni respectiv 55% din societate.
Pe langa dreptul la vot,
calitatea de actionar confera si alte drepturi cu caracter
patrimonial sau nepatrimonial, cum sunt:
- dreptul de a participa la
adunarea generala a actionarilor
- dreptul de informare
- dreptul la dividende
- dreptul asupra
partii cuvenite din lichidarea societatii
Pentru a-si putea finanta activitatile
o societate pe actiuni poate emite noi actiuni sau obligatiuni.
2.1.11
Conducerea societatii pe actiuni
Societatea
pe actiuni este administrata de unul sau mai multi
administratori. Daca sunt desemnati mai multi administratori
atunci este necesara constituirea unui consiliu de administratie,
care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie.
Presedintele consiliului de administratie este si directorul
general sau director al societatii si, in aceasta calitate,
conduce si comitetul de directie.
2.1.12 Actiunile
Actiunile
reprezinta fractiuni din capitalul social al unei societati pe actiuni sau in comandita pe
actiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi
proportional cu cota detinuta. Actiunile sunt transmisibile
atat prin acte juridice „inter vivos' (vanzare, donatie), cat si
prin acte juridice (mortis cauza, testament). Societatea
pe actiuni reprezinta societatea comerciala al carei
capital social este in intregime impartit in actiuni intre
fondatori sau actionarii ulteriori, in functie de aportul
fiecaruia la capitalul social al societatii.
Societatea
pe actiuni dobandeste personalitate juridica de la momentul
inscrierii in Registrul Comertului.
Societatea
pe actiuni poate fi constituita prin subscriptie publica.
2.1.13 Societatea pe actiuni de
tip deschis
Societatea
pe actiuni de tip deschis este acea societate in care actionarii au dreptul nelimitat sa
instraineze actiunile care le apartin, acestea si alte
hartii de valoare putand fi vandute public unui cerc nelimitat de persoane. In
Romania, numarul actionarilor nu este limitat, iar capitalul social
minim necesar pentru inregistrarea acestui tip de societate reprezinta
echivalentul in lei a 25.000 euro.
2.1.14 Societatea pe actiuni de tip
inchis
Societatea pe actiuni de tip inchis este societatea in care
actionarii au dreptul sa vanda propriile actiuni numai in
cadrul societatii (actionarilor ei sau insasi
societatii). Potrivit legilor romanesti, societatea pe
actiuni de tip inchis nu poate avea mai mult de 50 de actionari, iar
capitalul social nu poate fi mai mic de 10 mii de lei.
2.2 Documente utilizate in contabilitatea majorarii
si diminuarii capitalului social la societatile pe
actiuni
Pentru a realiza contabilitatea majorarii si diminuarii
capitalului social la societatile pe actiuni amintim nota
contabila.
|
Nota de contabilitate nr.________________
Ziua_______luna________anul__________
|
Nr.
crt.
|
Explicatii
|
Simbolul
conturilor
|
SUMA
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.3. Contabilitatea
majorarii si diminuarii capitalului social la societatile
pe actiuni
2.3.1. Contabilitatea
operatiunilor privind majorarea capitalului social
Pe parcursul derularii
activitatilor intreprinderii , capitalul se modifica adesea in
sensul cresterii deoarece societatile au nevoie de surse
financiare noi pentru dezvoltare .
Cresterea de capital nu se
poate realiza decat atunci cand vechiul capital a fost in intregime varsat
.
Majorarea capitalului social se
poate realiza prin mai multe modalitati :
·
prin emiterea
de noi actiuni
·
prin
aport de capital in numerar si/sau in natura
·
prin cresterea
capitalului social prin operatiuni interne ( transformarea altor structuri
ale capitalurilor proprii in capital social ) :
- incorporarea rezervelor,cu exceptia celor de capital
- incorporarea primelor legate de capital , diferentelor din
reevaluare si a profitului
- incorporarea rezultatului reportat
·
prin
convertirea unor angajamente financiare in capitalul social
-
prin
conversia datoriilor in actiuni
-
prin
conversia obligatiunilor in actiuni
·
prin
reorganizarea societatii prin fuziune
2.3.2.
Contabilitatea operatiunilor privind diminuarea capitalului social
Exista uneori situatii in care intreprinderile recurg la
reducerea capitalului si anume:
a) realizeaza pierderi ce nu
pot fi acoperite din rezerve sau din profiturile perioadelor viitoare
b) isi reduc semnificativ
activitatea si marimea capitalului initial nu se mai
justifica
c) vand o parte din activele
intreprinderii , care nu mai sunt necesare
d) se retrag asociatii
e) daca o parte din capital nu
a fost varsata , societatea poate renunta la aceasta
Reducerea de capital nu poate aduce
atingerea egalitatii intre actionari .
Reducerea de capital nu se poate
realiza decat pana la nivelul minim al acestuia stabilit de lege , pe
tipuri de societati comerciale .
Cu exceptia cazurilor a)
acoperirea pierderilor si e) renuntarea la partea nevarsata
- reducerea numarului actiunilor
- reducerea valorii nominale a actiunilor
- rascumpararea de pe piata a actiunilor proprii
si anularea lor
- retragerea sau excluderea asociatilor
2.3.1.
Contabilitatea operatiunilor privind majorarea capitalului social
a) prin aporturi in numerar si/sau in natura
Elementele noi intervin doar pentru asigurarea echitatii privind
valoarea actiunilor detinute in urma majorarii capitalului intre
vechii si noii actionari , in principal in sensul protectiei
intereselor actionarilor vechi .
Realizarea efectiva a majorarii capitalului si
obtinerea de noi aporturi de poate face prin :
1. Cresterea valorii nominale a actiunilor existente , deci numarul initial al
actiunilor emise ramane nemodificat , la fel si echilibrul
dintre posesorii de actiuni . Aceasta varianta necesita
acordul tuturor actionarilor .
2. Cresterea numarului de actiuni prin emiterea de noi
actiuni este o
varianta extensiva . Actiunile vor fi distribuite in mod gratuit
actionarilor sau detinatorilor de drepturi de atribuire .Vor
primi actiuni in mod gratuit numai vechii actionari , iar daca
acestia nu doresc , pot vinde drepturile de atribuire oricarei
persoane , daca statutul societatii nu prevede altfel . Valoarea
de emisiune sau pretul noilor actiuni emise se stabileste intre
valoarea nominala si cea matematica contabila a
actiunilor existente . Pentru a nu prejudicia interesele vechilor
actionari se practica in aceasta situatie prima de emisiune
, ca diferenta valorica intre valoarea nominala mai
mica si cea de emisiune mai mare , dreptul preferential de
subscriptie ca diferenta valorica intre valoarea
contabila matematica a unei actiuni inainte si dupa
emisiunea noilor actiuni .
In situatia in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea
nominala a actiunilor , prima de emisiune trebuie integral
platita la data subscrierii (
aspect prevazut si de Directiva a V-a ) .
Determinarea valorii unui drept de
subscriere ( DS )
Daca pretul de emisiune al actiunilor noi emise este mai mic
decat valoarea contabila a actiunilor vechi se produce „ efectul de
diluare ” a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere
pentru actionarii vechi care nu participa la subscrierea noilor actiuni
. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile
preferentiale de subscriere .
Ca titluri de valoare , DS-urile sunt titluri negociabile a caror
valoare depinde de legea cererii si a ofertei , care intra in
paritate cu actiunile vechi . Acestea se calculeaza ca diferenta
intre valoarea matematica contabila veche si valoarea
matematica contabila noua a unei actiuni .
Valoarea teoretica DS = Valoare contabila veche – Valoare
contabila noua
SAU
DS = Numar de actiuni noi x
Nr. de actiuni vechi + Nr. de
actiuni noi
x ( Valoare contabila veche – Pret
de emisiune )
3. Prin aport in natura
Prima de aport intervine
atunci cand actionarii sau asociatii aduc in natura aportul la
capitalul subscris. Valoarea bunurilor aduse ca aport este stabilita
potrivit legii societatilor comerciale de catre experti
evaluatori printr-un raport de evaluare .
Valoarea bunurilor aduse
si evaluate poate sa fie in raport cu suma calorii actiunilor
subscrise mai mica , situatie in care diferenta este depusa
in numerar , sau mai mare , situatie in care rezulta prima de aport .
Daca majorarea de
capital are loc prin aport in natura de catre unul sau mai multi
actionari , nu se mai pune problema protectiei vechilor
actionari pe calea drepturilor de subscriptie ci numai prin
intermediul primelor de capital . Acestea pot sa apara ca prime de
aport daca valoarea justa a bunurilor aportate
depaseste valoarea nominala respectiv cea de emisiune a
actiunilor subscrise .
b) cresterea capitalului social prin operatii interne , din resurse
proprii
Modalitatea de crestere a capitalului social prin operatii
interne nu are loc prin aporturi ci prin incorporarea in capitalul social a
altor structuri de capital propriu cum sunt : primele de capital , rezervele
din reevaluare , cele din profit , rezultatul reportat precum si
convertirea obligatiunilor in actiuni . Este de subliniat ca
structurile de capital proprii inglobate in capitalul social trebuie in
prealabil impozitate pe dividende ( daca au fost constituite din profitul
net ) sau/si cu impozitul pe profit daca s-au constituit din
rezultatele neimpozitate .
Cresterea de capital se poate realiza prin
cresterea valorii nominale a actiunilor aflate in circulatie :
ceea ce presupune retragerea si inlocuirea celor vechi cu altele noi sau
se emit actiuni noi care se atribuie gratuit posesorilor de actiuni
vechi conform paritatii dintre numarul de actiuni vechi
si cele noi . Daca se negociaza aceste drepturi de atribuire (
DA ) se face asemanator cu drepturile de subscriptie ( DS ) .
Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a uni drept se
atribuire ( DA ) este :
DA = Val.
Contabila a vechilor actiuni –
Nr. act.
vechi x
Nr. act. noi de emis + Nr. act.
vechi
x Valoarea contabila a vechilor actiuni
c) Conversia unor angajamente financiare in actiuni
Motivul acestor operatiuni il reprezinta necesitatea
anularii unor datorii fara sa se afecteze trezoreria
societatii .
Operatiunea de conversie rezulta din acordul dintre societate si
creditorii interesati in efectuarea acestei conversii si care vor
deveni din creditori , actionari .
Cresterea capitalului prin conversia unor angajamente financiare se
poate realiza :
-
fie
prin conversia datoriilor curente in actiuni
-
fie
prin conversia obligatiunilor convertibile in actiuni
1.
Conversia
datoriilor curente in actiuni
Societatile care se confrunta cu dificultati grave
de trezorerie , pentru a evita lichidarea , recurg la conversia datoriilor cu
acordul creditorilor care vor deveni actionari . In acest fel se reface
structura financiara , cresc capitalurile proprii si se reduc
datoriile , cheltuielile cu dobanzile si cheltuielile cu penalizarile
.
2. Cresterea capitalului
social prin transformarea obligatiunilor in actiuni
Acest caz se intalneste la societatile comerciale pe
actiuni care la lansarea imprumutului obligatar au avut in vedere
perspectiva conversiei ( obligatiuni convertibile ) : fie la un termen zis
de optiune , fie in oricare alt moment urmator lansarii .
Cresterea capitalului social prin transformarea obligatiunilor in
actiuni :
- are loc numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor
- priveste numai obligatiunile convertibile in actiuni
- se face numai cu acordul posesorilor de obligatiuni
- perioada si termenul de transformare , paritatea dintre numarul
de obligatiuni convertite si cel de actiuni emise , precum
si valoarea la care se face tranzactia se negociaza
- diferenta dintre valoarea nominala totala a
obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor
noi emise si acordate in schimbul lor reprezinta prime de conversie a
obligatiunilor in actiuni
2.3.2.
Contabilitatea diminuarii capitalului social
Asa cum , pe durata existentei
unei societati comerciale , poate avea loc o majorare a capitalului ,
prin modalitatile exemplificate mai sus , la fel poate avea loc o
reducere sau diminuare a acestuia in urmatoarele situatii :
acoperirea pierderilor , rambursarea catre asociati ,rascumpararea
si anularea actiunilor .
Micsorarea capitalului social se
hotaraste de catre adunarea generala a
actionarilor sau asociatilor in cazurile cand acesta este
supraproportionat fata de nevoi , se vand o parte din activele
intreprinderii care nu sunt necesare , se retrag asociati , se acopera
pierderile in lipsa altor resurse .
Cu exceptia acoperirii
pierderilor , celelalte modalitati de reducere pot ocaziona
obligatii de plata a unor sume sau restituirii unor bunuri aportate
in natura catre asociatii actionari .
Reducerea capitalului social va
putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in
care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei ,
Partea a IV-a .
a) reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor
Pierderea inregistrata de societate se raporteaza de regula
in anul sau anii financiari urmatori in speranta acoperirii lor din
profiturile viitoare realizate . Daca acest lucru nu se petrece ,
pierderea se acopera din structurile de capital proprii existente :
- reportarea pierderii curente pentru exercitiul urmator si
acoperirea din rezultatul pozitiv al acestui exercitiu
- acoperirea din rezervele legale create in acest scop
- acoperirea prin contributia actionarilor sau asociatilor
- acoperirea pierderilor din capitalul social , in cazul in care pierderile
acumulate in contul 117 „Rezultatul reportat” sunt semnificative si
totodata s-au epuizat celelalte 3 posibilitati prezentate mai
sus .
Daca se procedeaza la acoperirea pierderilor realizate in
exercitiile precedente din capital , acest fapt se poate realiza fie prin
reducerea valorii nominale a actiunilor societatii , fie prin
reducerea numarului de actiuni si anularea lor .
b) reducerea capitalului social din alte cauze decat acoperirea pierderilor
Reducerea capitalului social este
motivata de faptul ca volumul de activitate al intreprinderii nu mai
justifica mentinerea nivelului acestuia la valoarea
initiala . In acest caz se poate recurge la : reducerea
numarului de actiuni sau valorii nominale a acestora aflate in
posesia actionarilor si achitandu-le valoarea lor sau cumparand
actiunile pe piata financiara si anulandu-le . Fiecare
actionar primeste o fractiune din capitalul social
calculata proportional cu numarul de actiuni detinute
inainte de reducere .
Rascumpararea
actiunilor la un pret mai mare decat valoarea nominala si
anularea acestora determina nu numai reducerea capitalului , ci si a
rezervelor .
In cazul in care
pretul de rascumparare este inferior valorii nominale se
creeaza o rezerva pentru intreprindere egala cu diferenta
dintre cele doua valori .
2.4. Contabilitatea
operatiilor economico-financiare ale majorarii si
diminuarii capitalului social la societatile pe actiuni
