Determinarea si finantarea nevoii de fond de rulment

1. Determinarea nevoii de fond rulment

Dimensionarea prin metoda analitica sau sintetica a stocurilor de valori de exploatare necesare desfasurarii continue a activitatii curente a intreprinderii, in conditii de utilizare judicioasa a capitalurilor banesti constituite din surse interne sau din afara, este o etapa hotaratoare in aprecierea necesarului de capitaluri pentru ciclul de exploatare (NFRE).

Insa, nevoia de fond de rulment din exploatare - NFRE - are in vedere in cadrul activelor de exploatare nu numai plasamentele de capitaluri in stocuri ci si in alte elemente de active circulante. Astfel, o parte a capitalurilor este imobilizata in creante fata de terti evidentiate fie in contul 'Clienti', pe baza de facturi de expediere a produselor sau de executare a lucrarilor, prestare a serviciilor, fie in efecte comerciale de primit, respectiv efecte comerciale acceptate de intreprindere, titluri care reflecta politica de credit comercial acordat de intreprindere. Daca, creantele fata de debitorii intreprinderii sunt, in general, imobilizari ineficiente de capital, fiind expresia pagubelor si daunelor aduse intreprinderii, o parte a lor pot avea un oarecare caracter de permanenta. De asemenea, intreprinderea inregistreaza imobilizari de capitaluri in cursul perioadei (lunii) si din decontari neincheiate cu bugetul statului. Este vorba, in principal, de taxa pe valoarea adaugata deductibila inregistrata in facturile de aprovizionare a materiilor prime si materialelor consumabile de la furnizori.

Totodata, NFRE ia in calcul si pasivele de exploatare, reflectate in datorii minime si permanente (stabile) ale intreprinderii fata de terti (alti agenti economici, salariatii proprii, bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale) amanate la plata fata de momentul datorarii, datorita sistemului de decontare a platilor practicat in economie sau a termenelor fixe de plata legiferate prin acte normative adoptate de puterea legislativa sau executiva a tarii.

In mod concret, pasivele stabile provin din:

♦ obligatii cu termene fixe de plata stabilite prin conventii, contracte sau acte normative: modul de plata a salariilor, asigurarilor si protectiei sociale aferente, a impozitului pe profit si taxei pe valoarea adaugata colectata in facturile de expediere a produselor sau a facturilor de lucrari si servicii prestate clientilor, a decontarilor prin plati planificate pentru consumurile de energie electrica, energie termica, apa, gaze naturale cand aceste consumuri sunt insemnate;

♦ obligatii cu termene aleatoare de plata, si anume: datorii fata de furnizori pentru aprovizionari, din modul de preliminare a fondurilor pentru plata concediilor de odihna la intreprinderile cu productie sezoniera, in special, din modul de preliminare in costuri a fondurilor pentru efectuarea reparatiilor capitale sau din modul de primire si cheltuire a garantiilor pentru efectuarea reparatiilor la bunurile de folosinta indelungata in perioada de garantie in contul furnizorului. Daca intreprinderea utilizeaza titlurile de credit pentru plata obligatiilor fata de furnizori, pasivele stabile din aprovizionari reflecta creditul comercial primit de intreprindere.

In functie de caracterul termenelor de plata a obligatiilor, fixe sau intamplatore, determinarea pasivelor stabile se face prin doua metode:

- pasive stabile determinate prin metoda soldurilor zilnice;

- pasive stabile determinate direct pe elemente de datorii.

Deci, nevoia de fond de rulment de exploatare, NFRE se determina, astfel:

NFRE = A_e - P_e

in care:

A_e = active de exploatare, respectiv plasamentele de capitaluri in stocuri de materii prime, productie neterminata, produse finite precum si in creante fata de terti (creditul comercial acordat clientilor, TVA deductibila);

P_e = pasive de exploatare (pasive stabile).

Determinarea NFRE se poate face in doua moduri:

- in forma valorica;

in zile din cifra de afaceri.

Determinarea NFRE in forma valorica se poate realiza intr-un model simplificat in care plasamentele se efectueaza in stocuri si creante iar obligatiile se concretizeaza in datorii fata de furnizori, salariati, bugetul asigurarilor sociale, bugetul statului pentru TVA, conform modelului din tabelul 1.

Calculul valoric al NFRE Tabelul nr. 1.

Nota:

, = consumul de materii prime in anul curent si respectiv in anul de baza;

= durata medie de stocare a materiilor prime in anul de baza;

= stocul mediu de materii prime in anul de baza;

,= productia exercitiului in cost complet in anul curent si respectiv in anul de baza;

= durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza;

= stocul mediu de produse finite in anul de baza;

= productia vanduta in pret de vanzare fara si respectiv cu TVA in anul curent si anul de baza;

= durata de rotatie a clientilor; nr. mediu de zile de acordare credit comercial clientilor;

= soldul mediu al clientilor in anul de baza;

= durata de rotatie a furnizorilor; nr. mediu de zile de primire a creditului comercial de la furnizori;

= soldul mediu al furnizorilor in anul de baza;

= fondul de salarii lunar;

c = cota de asigurari si protectie sociala in functie de grupa de ramuri in care se incadreaza intreprinderea.

exemplu: La o societate comerciala se cunosc urmatoarele date:

a) contul de profit si pierdere la sfarsitul anului se prezinta astfel (lei):

b) productia se vine uniform de-a lungul exercitiului, clientii platind astfel:

35% imediat;

40% la o luna;

25% la doua luni.

c) aprovizionarile se fac regulat cu plata furnizorilor la o luna;

d) salariile sunt platite la o luna de la inregistrarea in cheltuielile lunii aferente;

e) cota de asigurari si protectie sociala este de 50% si se plateste odata cu salariile;

f) TVA se inregistreaza si plateste conform legilor in vigoare, cota fiind de 19%;

g) stocul de materii prime si materiale consumabile corespunde in medie pentru 15 zile;

h) stocul de produse finite corespunde pentru 5 zile de productie;

i) toate celelalte cheltuieli se platesc imediat;

j) capitalul permanent este de 75000 lei iar activele imobilizate la valoarea contabila neta sunt de 5900 lei.

Sa se determine fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si sa se asigure echilibrul financiar.

Rezolvare:

NFRE se determina conform relatiei:

NFRE = A_e - P_e

a). Determinarea activelor din exploatare (Ae):

1) Stocul de materii prime si materiale consumabile:

5000 lei

2) Stocul de produse finite:

= 4305,5 lei

3) Creantele fata de clienti:

Valoarea productiei vandute, in preturi inclusiv TVA, aferenta fiecarei zile a intervalului este:

= 1057,7 lei/zi

Creantele fata de clienti se defalca in functie de intervalele la care clientii efectueaza plata, astfel:

- 35% x 1057,7 x 0 = 0

- 40% x 1057,7 x 30 = 12692,4 lei

- 25% x 1057,7 x 60 = 15865,5 lei

T Cl = 12692,4 15865,5 = 28557,9 lei

4) TVA deductibila:

TVA_d = 1583,3 mii lei

TOTAL Ae : 1) + 2) + 3) + 4) =

= 5000 + 4305,5 + 28557,9 + 1583,3 = 39446,7 lei

b) Determinarea pasivelor din exploatare (Pe):

1) Furnizori:

=11899,9 lei

2) Salariati:

x 1

Cheltuielile cu personalul includ fondul de salarii si asigurarile si protectia sociala:

110000 = FS₁ + 0,5 FS₁

FS₁ = 110000/1,5 = 73333,3 lei

= 6111,1 lei

3) Asigurari si protectie sociala:

= 3055,5 lei

4) TVA colectata:

TVA_c = 4222,2 lei

TOTAL Pe:

= 11899,9 + 6111,1 + 3055,5 + 4222,2 = 25288,7 lei

Determinarea NFRE:

NFRE = Ae - Pe = 39446,7 - 25288,7 = 14158 lei

Determinarea FR:

FR = 75000 - 59000 = 16000 lei

FR > NFRE T excedentul de trezorerie (E_T) va fi:

E_T = FR - NFRE = 16000 - 14158 = 1842 lei

Determinarea NFRE in zile din cifra de afaceri se poate realiza intr-un model simplificat, considerand plasamentele si obligatiile aceleasi ca in modelul valoric, conform tabelului 2.

Tabelul 2.

Calculul NFRE in zile din cifra de afaceri

Nota:= cifra de afaceri previzionata pentru anul de plan exprimata in costuri si in pret de vanzare fara TVA.

Celelalte notatii sunt explicitate in nota la tabelul 5.1.

Odata ce s-a stabilit o corelatie intre NFRE si CA, pentru exercitiile viitoare daca nu intervin modificari structurale esentiale in continutul cifrei de afaceri, nevoia de fond de rulment din exploatare va reprezenta cota procentuala din cifra de afaceri sau se determina in functie de cifra de afaceri zilnica previzionata si nevoia de fond de rulment in zile din cifra de afaceri.

In afara nevoii de fond de exploatare, nevoia de fond de rulment globala (NFRG) mai cuprinde si nevoia de fond de rulment aferenta activitatii financiare si activitatilor extraordinare sau nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE).

Deci:

NFRG = NFRE + NFRAE

Dupa stabilirea nevoii de fond de rulment globala se urmareste acoperire financiara a acesteia cu capitaluri banesti din circuitul intern al intreprinderii sau provenite din afara intreprinderii.

2. Finantarea nevoii de fond de rulment.

Echilibrul financiar al intreprinderii

Nevoia de fond de rulment se finanteaza pe seama mai multor surse, care se pot grupa, in raport cu patrimoniul intreprinderii, astfel:

♦ surse endogene, existente in mecanismul financiar al intreprinderii ;

♦ surse exogene, din afara, in completarea celor interne.

Din sursele interne de finantare fac parte:

- fondul de rulment;

- sumele afectate din profitul net finantarii activelor circulante ;

- alte surse si anume sumele aferente unor fonduri proprii si dividende constituite din profitul net pana la consumarea pe destinatia corespunzatoare.

Din sursele externe de finantare fac parte:

creditele bancare pe termen scurt;

creditele pe baza de bonuri de trezorerie sau bonuri de casa;

subventiile de la buget;

credite sau sume primite de la grupul de intreprinderi din care face parte intreprinderea;

alte surse (avansuri de la clienti pentru realizarea de produse, sumele de care beneficiaza intreprinderea ca inlesniri sau scutiri de impozite, prime pentru export).

Asa cum am precizat, nevoia de fond de rulment se determina ca o diferenta intre activele de exploatare ce reprezinta imobilizarea capitalurilor banesti in diferitele categorii de stocuri, creante si decontari neincheiate cu bugetul statului si pasivele de exploatare ce reprezinta datorii ale intreprinderii amanate, in mod obiectiv, la plata.

Fiecarui element de activ ii este asociat un grad de lichiditate si fiecarui element de pasiv ii este asociat un grad de exigibilitate. Asigurarea echilibrului financiar presupune realizarea concordantei intre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului. In realitate, verificarea globala a acestei concordante este greu de controlat, datorita faptului ca modificarile de echilibru sunt continue, datoriile si creantele intreprinderii transformandu-se permanent. De aceea, in practica, se procedeaza la compararea elementelor bilantiere al caror grad de lichiditate sau de exigibilitate este mai scazut. Se considera ca activele imobilizate a caror durata de existenta in intreprindere este mai mare (de un an) si care au un grad de lichiditate scazut trebuie sa fie finantate din resurse stabile, pe termen lung, care au, deci, un grad de exigibilitate redus. Este vorba de capitalurile proprii si imprumuturile pe termen mediu si lung.

Partea din capitalurile permanente ramasa dupa finantarea activelor imobilizate afectata finantarii ciclului de exploatare, respectiv activelor circulante cu caracter de permanenta reprezinta fondul de rulment.

Fondul de rulment este, deci, o marja de siguranta ce reflecta capacitatea intreprinderii de a-si finanta ciclul sau de exploatare din capitaluri stabile.

Relatia de calcul a fondului de rulment (FR) este urmatoarea:

FR = C_p - A_in

in care:

C_p = capitalurile permanente;

A_in = active imobilizate nete (la valoarea ramasa neamortizata).

Conform acestei modalitati de calcul, fondul de rulment reflecta excedentul resurselor stabile fata de utilizarile durabile.

In executie, avand in vedere egalitatea bilantiera a activului si pasivului intreprinderii, fondul de rulment se calculeaza si ca o diferenta intre activul circulant si datoriile pe termen scurt, relatia de calcul fiind urmatoarea:

FR = A_c - D_ts

in care:

A_c = activele circulante;

D_ts = datoriile pe termen scurt.

Bilantul contabil se descompune in posturi bilantiere , astfel:

Aceasta descompunere a bilantului ilustreaza cele doua modalitati de calcul al fondului de rulment. Dar adevarata semnificatie a acestuia este reflectata de prima modalitate, adica ca excedent de resurse stabile care permite finantarea acelei parti a activelor circulante care desi are o durata de rotatie scurta, prin reinnoirea constanta a acestora, sunt asimilate utilizarilor durabile.

Prima conditie a echilibrului financiar este ca intreprinderea sa aiba un fond de rulment pozitiv, adica sa existe o marja de siguranta financiara pentru aceasta. Insa, nivelul fondului de rulment nu poate fi apreciat decat prin compararea cu nevoia de fond de rulment al intreprinderii.

Mai mult, in compararea situatiei financiare a intreprinderilor, marimea absoluta a fondului de rulment nu este sugestiva decat daca se tine seama de gradul de lichiditate al activului si de gradul de exigibilitate al pasivului.

In consecinta, cand analiza fondului de rulment se face prin cea de-a doua modalitate, comparand activele de exploatare cu datoriile pe termen scurt, trebuie sa se tina cont de gradul de lichiditate al activelor sub un an si de gradul de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt.

De asemenea, analiza nivelului fondului de rulment trebuie sa tina seama de specificitatea, de natura activitatii intreprinderii. Analiza situatiei financiare a intreprinderilor nu se poate face fara a le situa in mediul economic si social de care apartin si la nivelul activitatii caruia contribuie. Alegerea intre optiunea pentru securitate sau pentru eficienta este un atribut al strategiei financiare a fiecarei intreprinderi. Diminuarea fondului de rulment realizata prin diminuarea concomitenta a activului de exploatare, fara a afecta mersul normal al activitatii printr-o mai buna gestionare si a datoriilor pe termen scurt, conduce la cresterea rentabilitatii intreprinderii dar sporeste si riscul de insolvabilitate. De asemenea, intreprinderea poate sa subutilizeze resursele permanente a caror folosire normala este pentru investitii si, in acest caz, ele devin surse de finantare a activitatii curente. Mai mult, suprainvestirea concretizata in cresterea capacitatilor de productie daca acestea sunt subutilizate are ca efect cresterea cheltuielilor fixe, in special, a amortismentului si, implicit, a costurilor care poate conduce chiar la aparitia pierderilor din exploatare.

Prin compararea nevoii de fond de rulment cu fondul de rulment al intreprinderii rezulta trezoreria care poate fi pozitiva sau negativa.

Trezoreria pozitiva se concretizeaza in excedent de resurse, fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment. In acest caz, disponibilitatile banesti rezultate vor fi plasate pe piata financiara, urmarindu-se un randament cat mai ridicat al plasamentului.

Trezoreria negativa se concretizeaza in deficit de resurse, nevoia de fond de rulment este superioara fondului de rulment net. In acest caz, intreprinderea cauta surse de acoperire, enuntate chiar la inceputul paragrafului, o posibilitate operativa de finantare a deficitului fiind creditul bancar pe termen scurt.

Rambursarea acestor credite nu este bazata pe rentabilitatea viitoare a intreprinderii, cum este cazul creditelor pe termen mediu si lung din care se finanteaza activele imobilizate, ci pe disparitia cauzei care a determinat nevoia de finantare. De pilda, daca creditul este acordat pentru constituirea unui stoc temporar de materii prime aduse din import in cantitati care asigura necesarul de consum pe o perioada mai indelungata, datorita optimizarii cheltuielii de transport, rambursarea este posibila dupa incorporarea acestora in produse finite si valorificarea acestora la clienti.

Eficienta utilizarii activelor circulante

1. Continutul si indicatorii de exprimare

a eficientei utilizarii activelor circulante

Capitalurile banesti ale intreprinderii, imobilizate in diversele elemente de active circulante, trebuie sa asigure un randament superior celui fara risc pe piata financiara pentru ca altfel investitorii sunt tentati sa nu-si plaseze disponibilitati banesti in activitati productive si comerciale. Capitalurile ce reprezinta continutul activelor circulante se afla intr-o continua miscare, transformare, din forma de bani in stocuri de valori materiale pentru productie, in productie in curs de fabricatie, in produse finite si prin valorificarea acestora din nou in forma de disponibilitati banesti care se avanseaza intr-un nou circuit. In cadrul procesului de rotatie, activele circulante sunt folosite eficient atata timp cat transformarea este continua, neintrerupta. Daca ele stationeaza mai mult intr-o forma sau alta, rotatia este stanjenita si pentru realizarea volumului de activitate propus este necesara atragerea in circuit de capitaluri suplimentare.

Deci, cresterea eficientei utilizarii activelor circulante corespunde accelerarii vitezei cu care capitalurile parcurg stadiile circuitului, respectiv rapiditatii cu care se realizeaza rotatia. Cu cat mai accelerata este viteza de rotatie, cu atat mai mult intr-o perioada data se poate obtine un volum sporit de activitate, adica cu aceeasi suma de active circulante se pot desfasura mai multe procese economice si se poate obtine un volum sporit de produse sau de comercializare.

Eficienta utilizarii activelor circulante se poate aprecia cu trei categorii de indicatori:

♦ indicatorii vitezei de rotatie;

♦ indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante;

♦ indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante.

Indicatorii vitezei de rotatie utilizati in previziune si analiza sunt:

- coeficientul vitezei de rotatie (Kvr);

- durata in zile a unei rotatii (Vz

a) Coeficientul vitezei de rotatie se stabileste ca un raport intre volumul de activitate si suma medie a activelor circulante prevazute a se utiliza, adica :

nr. rotatii ,

in care :

CA (PE) = cifra de afaceri sau productia exercitiului, dupa caz;

= suma medie a activelor circulante.

Coeficientul exprima cate circuite trebuie sa efectueze sau a efectuat un volum dat de active circulante pentru a se obtine sau a realiza un anumit volum de productie sau cifra de afaceri intr-o perioada data. Cu cat este mai mare numarul de circuite efectuat, cu atat este necesar un volum de active circulante mai mic pentru realizarea volumului de productie scontat.

b) Durata in zile a unei rotatii sau viteza de rotatie in zile este inversul coeficientului de rotatie pe un interval de timp si se determina astfel :

in care :

T = numarul de zile al perioadei pentru care se efectueaza calculul (trimestru sau an).

Orice crestere a coeficientului de rotatie atrage dupa sine reducerea corespunzatoare a duratei de rotatie si orice scadere a coeficientului de rotatie echivaleaza cu cresterea duratei in zile a unei rotatii. De aceea, cand este vorba de viteza de rotatie, fenomenul pozitiv se exprima prin notiunea de accelerare si nu de crestere, iar fenomenul negativ prin notiunea de incetinire. Accelerarea vitezei de rotatie presupune cresterea coeficientului de rotatie si reducerea duratei in zile a unei rotatii, iar prin incetinirea vitezei de rotatie se intelege scaderea coeficientului de rotatie si cresterea corespunzatoare a duratei in zile a unui circuit.

Indicatorii vitezei de rotatie se fundamenteaza in bugetul de venituri si cheltuieli si se determina in realizari pe baza bilantului contabil, constituind instrumente semnificative ale analizei financiare.

2) Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante exprima capacitatea activelor circulante de a crea profit. Ei se determina cu ajutorul urmatoarelor relatii:

R(AC) = rentabilitatea activelor circulante prevazute a se utiliza sau utilizate ;

Pb(n) = profitul brut sau net ;

R(kvr) = rentabilitatea pe un circuit a activelor circulante.

Primul indicator exprima procentual rentabilitatea volumului mediu al activelor circulante, iar cel de-al doilea, suma rezultatelor finale pe un circuit.

3) Indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante exprima relatia intre volumul de activitate realizat si volumul de active circulante folosit si se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor relatii :

in care:

= active circulante la 1000 lei productie exercitiu;

= active circulante la 1000 lei cifra de afaceri.

Comparatiile care se fac intre indicatorii de intensitate din perioade diferite, reliefeaza, in mod direct, aspectele legate de folosirea rationala sau nerationala a activelor circulante reflectata in eliberari de capitaluri din circuit sau in imobilizari de capitaluri in circuit.

2. Efectele variatiei vitezei de rotatie.

Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante

Viteza de rotatie, ca expresie a nivelului eficientei cu care sunt utilizate activele circulante, se poate accelera sau incetini sub influenta a doi factori determinanti :

→ modificarea valorii productiei exercitiului (cifrei de afaceri) de la un an la altul;

→ modificarea sumei medii a activelor circulante utilizate.

Variatia vitezei de rotatie de la un exercitiu la altul, precum si influenta factorilor de variatie, se determina astfel :

Daca < 0 T o accelerare a vitezei de rotatie fata de anul de baza;

Daca > 0 T o incetinire a vitezei de rotatie fata de anul de baza.

Influentele factorilor:

1) influenta productiei exercitiului:

2) influenta sumei medii a activelor circulante:

in care:

= modificarea (variatia) vitezei de rotatie in anul curent fata de anul de baza ;

v_z1 = viteza de rotatie in zile prevazuta sau realizata in anul curent ;

v_zo = viteza de rotatie realizata in anul de baza ;

= influenta modificarii volumului de activitate asupra variatiei vitezei de rotatie ;

= influenta modificarii sumei activelor circulante asupra variatiei vitezei de rotatie.

Se observa ca:

Pana in acest moment, s-a studiat influenta pe care variatia volumului de activitate si variatia sumei medii a activelor circulante o are asupra variatiei vitezei de rotatie.

In practica financiara, este valabila si reciproca, in sensul ca modificarea vitezei de rotatie exercita, la randul ei, o anumita influenta asupra sumei medii a activelor circulante. Astfel, in cazul accelerarii vitezei de rotatie, consecinta este o eliberare de active circulante (E), in timp ce in cazul incetinirii vitezei de rotatie, consecinta este o imobilizare suplimentara a capitalului (I).

In functie de elementele luate in calcul, eliberarile sau imobilizarile pot sa fie de trei feluri si anume :

a) Eliberarea sau imobilizarea absoluta, determinata ca o diferenta intre activele circulante prevazute sau utilizate in anul curent si activele circulante utilizate in anul de baza :

,

Daca < 0 o eliberare absoluta, E_a ;

Daca > 0 o imobilizare absoluta, I_a.

Eliberarea absoluta de active circulante se concretizeaza in cresterea disponibilitatilor banesti in cont sau in rambursarea unei parti din creditele bancare angajate in perioada anterioara.

Imobilizarea absoluta de active circulante se concretizeaza in sporirea volumului creditelor nerambursate la scadenta.

b) Eliberarea sau imobilizarea relativa, determinata ca o diferenta intre activele circulante utilizate in anul de baza si activele circulante care s-ar utiliza in anul curent daca s-ar mentine neschimbata viteza de rotatie in zile din anul de baza:

Eliberarea relativa exprima volumul suplimentar de productie, asigurat cu aceeasi suma de active circulante, iar imobilizarea relativa - volumul nerealizat al productiei desi s-a utilizat suma programata a activelor circulante.

c) Eliberarea sau imobilizarea totala se determina ca o suma a eliberarilor sau imobilizarilor absolute si relative, astfel:

sau : =

Daca < 0 o eliberare totala, E_t ;

Daca > 0 o imobilizare totala, I_t.

Eliberarea sau imobilizarea totala compara volumul de active circulante utilizate efectiv cu cel pe care ar fi trebuit sa-l utilizeze daca mentinea neschimbata viteza de rotatie din anul de baza.

Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi accelerata fie prin sporirea volumului fizic al productiei in conditiile reducerii costurilor de realizare, fie prin reducerea sumei medii a activelor circulante atrase in circuit.

Sporirea volumului fizic in conditiile unei cereri in crestere se poate obtine prin sporirea eficientei utilizarii activelor imobilizate, si, in special, a mijloacelor fixe, imbunatatirea conditiilor de organizare a procesului de munca si cresterea productivitatii muncii. Reducerea costurilor productiei se poate realiza prin economisirea resurselor materiale si energetice, prin reproiectarea produselor si introducerea unor tehnologii noi de fabricatie care sa realizeze randamente superioare.

La randul ei, reducerea sumei medii activelor circulante utilizate in circuit se poate realiza in toate fazele rotatiei.

Astfel, in faza de aprovizionare si stocare a valorilor materiale pentru productie, reducerea stocurilor se realizeaza prin optimizarea nivelului lor, respectiv prin minimizarea costurilor de emitere a comenzilor si a costurilor de stocare.

In faza productiei, reducerea sumei activelor circulante in circuit se realizeaza prin rationalizarea desfasurarii in timp a operatiunilor, respectiv prin reducerea duratei ciclului de fabricatie, prin lotizarea comenzilor si eliminarea rebuturilor.

In faza comercializarii, micsorarea sumei activelor circulante se realizeaza prin accelerarea operatiunilor de sortare, ambalare, formare a loturilor comerciale, expediere si urmarire a incasarilor de la beneficiari.

exemplu: Sa se determine indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante, efectele incetinirii sau accelerarii acesteia in anul de plan fata de anul de baza si actiunea factorilor de influenta, cunoscand urmatoarele date:

Rezolvare:

a) Indicatorii vitezei de rotatie:

1. coeficientul vitezei de rotatie:

- in anul de baza:

= 9 rotatii

- in anul curent:

= 8 rotatii

2. durata in zile a unei rotatii:

- in anul de baza:

- in anul curent:

b) Variatia vitezei de rotatie si influentele factorilor

Modificarea vitezei de rotatie se inregistreaza ca o diferenta intre viteza de rotatie in anul curent si in anul de plan:

Dv_z= v_z1- v_z0 = 45 zile - 40 zile = 5 zile

Dv_z > T (incetinire)

1. influenta modificarii cifrei de afaceri:

zile

2. influenta modificarii volumului de active circulante:

Se observa ca:

c) Influenta modificarii vitezei de rotatie asupra sumei medii a activelor circulante:

1. eliberarea (imobilizarea) absoluta:

10000 lei (I_a)

2. eliberarea (imobilizarea) relativa:

eliberarea (imobilizarea) totala:

10000 - 5555,5 lei 4444,5 lei (I_t)

sau

E(I)_t 40000 - 4444,5 lei (I_t)

4. Aplicatii propuse

Aplicatia nr. 1.

La firma Y se cunosc urmatoarele date:

a) contul de profit si pierdere la sfarsitul anului se prezinta astfel ( lei):

b) productia se vine uniform de-a lungul exercitiului, clientii platind astfel:

- 20% imediat;

- 30% la o luna;

- 50% la doua luni.

c) aprovizionarile se fac regulat cu plata furnizorilor la o luna iar stocurile de materiale vor creste cu 8500 lei;

d) salariile sunt platite la o luna de la inregistrarea in cheltuielile lunii aferente;

e) cota de asigurari si protectie sociala este de 50% si se plateste odata cu salariile;

f) TVA se inregistreaza si plateste conform legilor in vigoare, cota fiind de 19%;

g) stocul de materii prime si materiale consumabile corespunde in medie pentru 25 de zile, iar stocul de produse finite corespunde pentru 4 zile de productie;

h) toate celelalte cheltuieli se platesc imediat;

i) capitalul permanent este de 76000 lei;

j) activele imobilizate la valoarea contabila sunt de 54800 lei.

Sa se determine:

- fondul de rulment;

- nevoia de fond de rulment;

- trezoreria neta.

Aplicatia nr. 2

La firma X cunosc urmatoarele date (lei):

Salariile se platesc chenzinal iar asigurarile si protectia sociala reprezinta 50%

Sa se determine nevoia de fond de rulment.

Aplicatia nr.

Sa se determine indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante, efectele incetinirii sau accelerarii acesteia in anul de plan fata de anul de baza si actiunea factorilor de influenta, cunoscand urmatoarele date (lei):

Aplicatia nr. 4

La firma X se cunosc urmatoarele date:

Sa se determine:

- indicatorii vitezei de rotatie;

- indicatorii rentabilitatii activelor circulante;

- indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante;

- influentele factorilor;

- efectele variatiei vitezei de rotatie in anul curent fata de anul de baza.