Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ECONOMIE - TESTE GRILA SI PROBLEME

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FACTORII DE PRODUCTIE - Ce sunt factorii de productie ?
Cum poate un incepator sa joace la Bursa?
PIATA - Conceptul de piata, Cererea oferta
Rolul si importanta IMM-urilor
Utilizarea sistemului Microsoft SQL Server 2005 la imbunatatirea Sistemului expert Exsys Selector RuleBook
Continutul si caracteristicile impozitelor si taxelor
CONSTRUCTIA EUROPEANA EXPRESIE A INTERNATIONALIZARII ACTIVITATII ECONOMICE
Economia intreprinderii
CONCEPTUL SI STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE ECONOMICE
Bursa de valori Bucuresti - Aspecte generale privind piata de capital

TESTE GRILA SI PROBLEME



CAPITOLUL 1

NEVOILE SI RESURSELE. ACTIVITATEA ECONOMICA

1. La baza procesului de transformare a naturii se afla:

a) cunostintele omului; c) proprietatile;

b) nevoile (trebuintele) umane; d) mediul social.

2. Conditia existentei umane o reprezinta:

a) dorinta de mai bine;

b) satisfacerea nevoilor prin consumul de bunuri si servicii;

c) relatiile umane;

d) concurenta.

3. Care din urmatoarele trasaturi sunt proprii nevoilor (trebuintelor) ?

a) cresterea volumului;

b) diversificarea;

c) diminuarea unora si cresterea altora, astfel incat sa aiba tendinta de a ramane constante;

d) aparitia unora noi, care le inlocuiesc pe cele vechi;

e) regenerarea.

4. Care din caracteristicile enuntate mai jos nu se pot atribui activitatii

economice ?

a) functionalitate; g) dinamica;

b) finalitate; h) poluanta;

c) evolutiva; i) risipitoare;

d) complexa; j) nestimulativa;

e) transformatoare; k) fluctuanta.

f) creativa;

5. Care din urmatoarele activitati reprezinta munca ?

a) comercializarea bunurilor economice;

b) generarea (producerea) bunurilor economice;

c) consumul personal de bunuri economice;

d) transportul bunurilor economice;

e) industriala, agricola, de telecomunicatii, etc.

6. Ce inseamna ca resursele sunt limitate ?

a) scad permanent; c) cresc mai incet decat nevoile;

b) sunt insuficiente in raport d) sunt neregenerabile;

cu nevoile

7. Notiunea de resurse primare cuprinde:

a) potentialul demografic;

b) minereurile de fier;

c) cunostintele si experienta stiintifica;

d) zacamintele de combustibil fosil;

e) padurile;

f) masinile si uneltele.

8. Caracterul limitat al resurselor inseamna:

a) volumul lor ramane constant;

b) volumul lor creste, dar mai lent decat nevoile;

c) limitarea se refera numai la resursele epuizabile si nerecuperabile;

d) prin utilizare, cantitatea lor se reduce permanent;

e) numarul resurselor folosite si cunoscute de omenire a ramas acelasi.

9. Caracterul limitat al resurselor constituie:

a) o anomalie in existenta societatii;

b) o permanenta in activitatea economica;

c) va fi depasit prin progresul stiintei si tehnicii;

d) aceste fapte partial, se refera numai la unele resurse.

10. Care din urmatoarele resurse naturale sunt regenerabile ?

a) zacamintele de carbuni; d) apa;

b) zacamintele de minereuri; e) gaze naturale.

c) pamantul;

11. Subiectul actiunii economice il formeaza:

a) rezultatele obtinute in urma actiunii;

b) resursele folosite pentru desfasurarea activitatii;

c) factorii de productie utilizati;

d) diferitii agenti economici.

12. Economiei de piata ii sunt proprii trasaturi ca :

a) libertatea de actiune a agentilor economici;

b) satisfacerea deplina a tuturor nevoilor sociale;

c) fluctuatiile activitatii economice;

d) libertatea preturilor;

e) existenta agentilor economici atat ca persoane fizice, cat si ca persoane juridice;

f) eliminarea riscului;

g) libertatea comertului;

h) folosirea banilor;

i) coexistenta formelor de proprietate (pluralismul lor).

13. Care din aprecierile de mai jos pot fi expresia continutului stiintei economice:

a) studiaza problema rationalitatii utilizarii resurselor;

b) este stiinta eficientei actiunii umane;

c) studiaza comportamentul uman in activitatea de alocare si utilizare a resurselor rare, cu intrebuintari alternative;

14. Care din afirmatiile de mai jos arata obiectul de studiu al stiintei economice?

a) raporturile dintre oameni;

b) interesele economice;

c) modul de alocare a resurselor limitate in vederea satisfacerii cat mai depline a nevoilor nelimitate.

15. In stiinta si practica economica, raritatea este caracteristica pentru:

a) bunurile libere;

b) bunurile economice;

c) numai pentru bunurile materiale.

CAPITOLUL 2

ECONOMIA O REALITATE DIVERSA

1. Economia naturala este aceea in care:

a) se produce pentru piata;

b) nevoile sunt asigurate prin autoconsum;

c) nevoile sunt satisfacute prin schimb;

d) nevoile sunt satisfacute direct cu bunurile rezultate din activitatea proprie.

2. La baza economiei de schimb se afla, respectiv este generata de:

a) o agricultura avansata;

b) un standard de viata ridicat;

c) diviziunea muncii;

d) interesul de a-si satisface cat mai bine nevoile;

e) autoeconomia, independenta producatorilor.

3. Marfa se defineste ca fiind:

a) un bun economic;

b) un serviciu social;

c) bunul economic apt sa satisfaca o nevoie si care face obiectul schimbului prin vanzare-cumparare;

d) un bun ce nu este destinat autoconsumului.

4. Bunurile economice se deosebesc esential de cele libere pentru ca:

a) imbraca forma de marfa; c) se afla in proprietate privata;

b) satisfac nevoi vitale; d) sunt insuficiente in raport cu nevoile, in conditiile date de loc si de timp.

5. In raport cu bunurile libere, bunurile economice sunt:

a) nelimitate;

b) limitate;

c) rezultat al unei activitati economice.

6. Care din urmatoarele categorii de bunuri economice sunt marfuri:

a) bunurile produse in vederea autoconsumului;

b) bunurile produse prin utilizarea factorilor de productie;

c) bunurile care satisfac o nevoie sociala;

d) orice bun util;

e) bunurile care ajung la consumator (beneficiar) prin intermediul schimbului (prin vanzare-cumparare).

7. Bunurile libere sunt acelea care:

a) dupa ce si le-a procurat, omul le consuma cum doreste;

b) pot fi consumate numai dupa ce omul s-a eliberat de grija procurarii lor;

c) in functie de loc si de timp sunt accesibile oricui, dupa nevoie si fara nici o contraprestatie.

8. Aerul de munte este un bun liber pentru:

a) oricine, intrucat oricine il poate inspira (dupa nevoie);

b) locuitorii zonelor montane, intrucat numai acestora le este accesibil in mod neconditionat;

c) oricine s-a deplasat intr-o zona montana cat mai apropiata.

9. Bunurile care se produc in unitatile administratiei publice (invatamant, cultura, etc) sunt, dupa forma lor materiala:

a) obiecte stabile; b) numai informatii; c) servicii si informatii.

10. Un agent economic produce intr-o anumita perioada, 200 bucati dintr-un bun economic. Dintre acestea 4 sunt folosite pentru nevoile proprii, 5 sunt donate altui agent economic, 10 sunt vandute pe credit iar restul bunurilor sunt transportate la piata pentru vanzare, 2 bunuri deteriorandu-se din cauza transportului. Cantitatea vanduta = 150 bucati. Se cere:

a) precizarea numarului de bunuri economice destinate vanzarii;

b) cantitatea de bunuri care au devenit marfa;

c) oferta agentului economic (bucati);

d) situatiile in care au intervenit banii si precizarea functiilor indeplinite de ei;

e) in care din situatii au intervenit banii scripturali ?

11. Operatiunile care utilizeaza bunurile economice fac parte din:

a) operatiuni de productie; c) operatiuni financiare;

b) operatiuni de repartitie; d) operatiuni de consum.

12. Comparand unitatea economica A, care face parte din societatile comerciale si unitatea economica B, care se include in categoria institutiilor financiare, putem spune ca:

a) se aseamana prin faptul ca in ambele se realizeaza o activitate economica;

b) se deosebesc prin genul de activitate;

c) se aseamana deorece in ambele se produc bunuri economice;

d) se deosebesc deoarece in prima se realizeaza operatiuni economice iar in unitatea B asemenea operatiuni nu se produc.

13. Intr-o economie moderna sunt excluse:

a) riscul economic; d) somajul;

b) fenomenul saraciei; e) poluarea.

c) utilizarea nerationala a resurselor;

14. Cu toate elementele lor de superioritate, economiile moderne nu trebuie considerate ca fiind total lipsite de probleme si dificultati, intrucat acestea exista, in anumite proportii, sub diferite forme printre care:

a) poluarea; d) ingrijirea medicala;

b) somajul; e) birocratia;

c) saracia; f) coruptia.

15. In care din situatiile de mai jos s-ar putea afla economia naturala, ca forma de organizare si desfasurare a acticvitatii unor agenti economici, in conditiile cand intr-o anumita tara exista o economie moderna de piata ?

a) este exclusa; c) este dominanta;

b) are o pondere relativ redusa,

care difera de la o tara la alta.

CAPITOLUL 3

ECONOMIA DE PIATA

1. Care dintre urmatoarele enunturi nu vizeaza procese specifice economiei de piata ?

a) utilizarea banilor;

b) preponderenta proprietatii private;

c) libertatea economica (libera initiativa);

d) libertatea preturilor;

e) asigurarea unui buget echilibrat;

f) activitatea principalilor agenti economici este orientata de catre guvern;

g) preturile produselor de baza sunt administrate de catre guvern.

2. Obiectul proprietatii este limitat la:

a) bunurile materiale;

b) bunurile marfare;

c) bunurile finale, de consum si investitii, marfare si nemarfare;

d) orice bun, expresie a realitatii economico-sociale;

e) bunurile materiale si serviciile rezultate dintr-o activitate economica prezenta sau trecuta.

3. Aratati care dintre elementele de mai jos sunt trasaturi ale economiei de piata:

a) lupta sindicala; d) piata;

b) proprietatea privata; e) inflatia;

c) concurenta perfecta; f) statul democratic.

4. Ce sta la baza liberei initiative:

a) progresul tehnic; c) pluralismul formelor de proprietate;

b) proprietatea privata; d) libertatea comertului.

5. Pluralismul formelor de proprietate consta in:

a) o situatie temporara;

b) o caracteristica a tranzitiei la economia de piata;

c) persistenta unor forme de proprietate din trecut;

d) coexistenta mai multor forme de proprietate in aceeasi tara.

6. Ce atribute ale proprietatii exercita acel agent economic care este proprietar, dar nu este si producator:

a) dreptul de posesiune; c) dreptul de dispozitie;

b) dreptul de utilizare; d) dreptul de uzufruct.

7. Care din elementele de mai jos caracterizeaza economia de piata?

a) pluralismul formelor de proprietate;

b) concurenta dintre agentii economici;

c) libertatea de actiune a agentilor economici;

d) libertatea de miscare a preturilor;

e) conducerea unitara a activitatii agentilor economici;

f) falimentul unor agenti economici;

g) profitul - in calitate de criteriu esential de actiune pentru agentii economici;

h) dominatia proprietatii publice.

8. Care din elementele de mai jos, cumulate, definesc economia de piata, constituind trasaturi ale acesteia:

a) existenta bugetului de stat;

b) existenta programarii economice;

c) proprietatea privata este predominanta in cadrul pluralismului formelor de proprietate;

d) piata este modalitatea prin care se stabileste ce, cat si pentru cine sa se produca;

e) combaterea procesului inflationist;

f) concurenta sau competitia este forma generala a relatiilor dintre agentii economici;

g) reglarea masei monetare aflate in circulatie;

h) motivatia participarii la activitatea economica pentru toti este maximizarea satisfactiei;

i) existenta statului democratic;

j) participarea la circuitul economic international;

k) preturile bunurilor se formeaza in mod liber.

9. Pluralismul formelor de proprietate poate sa existe:

a) intr-o economie de comanda;

b) intr-o economie de piata;

c) intr-o economie de schimb;

d) intr-o economie naturala;

e) nu constituie un element obligatoriu pentru nici una din formele de economie.

10. Statul este subiect al proprietatii:

a) in proprietatea particulara;

b) in proprietatea particulara asociativa;

c) in proprietatea publica;

d) in proprietatea mixta;

11. Pluralismul formelor de propreiatate exprima:

a) o dorinta a agentilor economici;

b) o dovada a unei societati dezvoltate, democratice;

c) o trasatura a economiei de piata;

d) o stare sociala dificila, de criza, pe care o cunoaste temporar societatea.

12. Care din urmatoarele afirmatii se refera la libera initiativa:

a) constituie o trasatura a economiei de piata;

b) asigura exercitarea deplina a atributelor proprietatii;

c) satisface interesele agentilor economici, dar dauneaza intereselor sociale;

d) stimuleaza manifestarea capacitatii creatoare si a competentei agentilor economici;

e) necesita existenta unui sector privat puternic, in economie;

f) conduce la o activitate economica responsabila, eficienta;

g) nu asigura sanse egale pentru toti agentii economici, avantajand adesea pe cei puternici;

h) determina orientarea resurselor agentilor economici spre satisfacerea nevoilor sociale reale;

i) cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatii mixte.

13. Instrainarea tuturor atributelor proprietatii are loc in urmatoarele cazuri:

a) arendarea bunurilor; c) donatia;

b) inchirierea; d) mostenirea;

e) numai in cazul vanzarii-cumpararii.

14. Problema generala a economiei, de a asigura maximum din ceea ce oamenii au nevoie, este de fapt:

a) problema rationalitatii pentru ca numai pe baza acesteia se pot satisface mai bine trebuintele;

b) raspunsul viabil, adecvat situatiilor existente in fiecare moment, la intrebarile: ce sa se produca?, cat sa se produca?, pentru cine sa se produca?

c) nivelul pretului pentru ca in functie de acesta se pot cumpara bunurile si satisface trebuintele cumparatorului;

d) calitatea bunurilor pentru ca in functie de aceasta se pot satisface mai bine sau nu trebuintele oamenilor.

15. Libera initiativa sau libertatea de actiune poate fi ingradita sau eliminata cand:

a) proprietatea privata este depersonalizata si transformata in proprietatea unica a tuturor cetatenilor;

b) se formeaza si se consolideaza monopoluri sau monopsonuri;

c) in viata economico-sociala se instaureaza regimuri dictatoriale;

d) cand activitatea economica dintr-o tara se desfasoara in conditii de ocupatie militara straina, coloniale, etc.;

e) intervin forte care, dispunand de pozitii importante in viata economica, sociala si politica, pot paraliza functionarea normala a statului de drept;

f) viata economica decurge in concordanta cu reglementarile juridice proprii economiei de piata.

 

CAPITOLUL 4

BANII

1. Care a fost prima forma de bani:

a) moneda; c) diferite bunuri cu rol de intermediar (etalon);

b) bancnota; d) metalele pretioase;

2. Ce se intelege in prezent prin notiunea generica de bani:

a) bani de aur;

b) moneda divizionara;

c) bancnotele, moneda metalica si alte instrumente recunoscute, cu denumiri specifice de la tara la tara;

d) hartiile de valoare;

3. Care este deosebirea dintre functia banilor ca de mijloc de schimb si cea de mijloc de plata ?

a) ca mijloc de plata se folosesc bani in numerar, iar la functia de mijloc de schimb - bani scripturali;

b) ca mijloc de schimb, banii au rolul de mijlocitor al vanzarii - cumpararii, iar ca mijloc de plata servesc pentru stingerea unor obligatii (datorii) evaluate in moneda, prin cedarea sumei respective;

c) ca mijloc de plata se folosesc bani de cont, iar ca mijloc de schimb bani numerar;

d) nu exista nici o deosebire intre cele doua functii ale banilor.

4. Care din situatiile de mai jos justifica o emisiune suplimentara de bani ?

a) marimea importurilor;

b) cresterea volumului de bunuri si servicii;

c) cresterea inflatiei;

d) deficitul bugetului de stat;

e) plata datoriei externe;

f) schimbarea monedei nationale in valuta straina;

g) scaderea volumului productiei de bunuri si de servicii;

h) scaderea inflatiei.

5. Marcati in care din urmatoarele cazuri banii indeplinesc functia de mijloc de schimb:

a) la procurarea cartilor si rechizitelor scolare;

b) la evaluarea chaltuielilor facute intr-o zi de o gospodina cu procurarea de alimente;

c) la calcularea sumelor incasate intr-o zi de catre patronul unui magazin alimentar;

d) la primirea de catre creditor a sumei imprumutate;

e) la achitarea abonamentului de masina sau tramvai.

6. La sfarsitul unei luni, din evidenta contabila a unei firme reies urmatoarele:

a) a realizat o productie de 30 milioane lei;

b) din vanzarile efectuate a realizat suma de 500 mii lei;

c) a cumparat materie prima in valoare de 600 mii lei;

d) a platit salarii in suma de 1,5 milioane lei;

e) s-a achitat o datorie de 700 mii lei;

f) s-au platit impozite de 300 mii lei;

g) pagubele suportate de firme sunt de 100 mii lei;

h) in sfarsit, cartile cumparate pentru biblioteca firmei sunt in valoare de 400 mii lei.

Sa se arate, in fiecare caz in parte, functia indeplinita de bani; de asemenea, sa se arate care este suma totala de bani, care a indeplinit functia de mijloc de schimb.

7. La un moment dat, masa monetara (M) reprezinta 2000 miliarde u.m. din care 25 % numerar. Aratati care din efectele de mai jos sunt adevarate daca se formeaza un depozit bancar in suma de 50 miliarde u.m.:

a) reducerea masei monetare cu 50 miliarde u.m.;

b) reducerea numerarului cu 450 miliarde u.m.;

c) cresterea cu 50 miliarde a monedei scripturale;

d) volumul masei monetare ramane de 2000 miliarde u.m.

8. Intr-o economie de piata moderna, masa baneasca este formata:

a) cu preponderenta din bani in numerar;

b) cu preponderenta din bani scripturali;

c) in proportii egale din bani in numerar si scripturali;

9. Valoarea banilor se exprima prin:

a) rezervele de aur ale Bancii de emisiune ?

b) cantitatea si calitatea materialului din care sunt confectionati ?

c) marimea masei banesti aflate in circulatie ?

d) raportul in care se schimba cu alte monede ?

e) cantitatea de marfuri care se obtine cu o unitate monetara ?

f) marimea respectivei tari ?

g) viteza de rotatie a banilor.

10. In care din situatiile de mai jos nu se impune prezenta efectiva a banilor:

a) atunci cand exprima pretul bunului economic;

b) atunci cand sunt mijloc de schimb;

c) atunci cand indeplinesc functia de mijloc de plata;

11. Banii indeplinesc functia de mijloc de plata atunci cand:

a) se achita o marfa cumparata;

b) se evalueaza cheltuielile si rezultatele activitatii economice;

c) se achita salariile;

d) cand se termina costul unui produs sau serviciu;

e) se achita impozitele;

f) se depun banii la CEC in vederea economisirii lor.

12. Indicele masei monetare in t1(Imm1) este de 120 %, volumul marfurilor vandute este de 120 miliarde u.m. iar viteza de rotatie a banilor este de 5. Sa se determine masa monetara in t0.

13. In t1, masa monetara este cu 1 miliard u.m. mai mare decat in t0, viteza de rotatie a banilor creste cu o unitate, devenind 5, iar valoarea bunurilor economice vandute este de 25 miliarde u.m.. Sa se determine:

a) masa monetara in t1;

b) cresterea volumului valoric al bunurilor vandute in t1 fata de t0.

14. In t0, masa monetara este de 5 miliarde u.m. iar viteza de rotatie a banilor este de 4. In t1, volumul bunurilor vandute creste cu 800 mii bucati iar masa monetara creste cu 200 milioane u.m., viteza de circulatie a banilor si pretul mediu ramanand aceleasi. Sa se determine cantitatea de bunuri vandute in to si in t1.

15. Volumul masei monetare care participa la tranzactii economice intr-o anumita perioada este de 4000 u.m., nivelul preturilor este de 50 u.m., iar cantitatea de bunuri vandute 2000. Viteza de rotatie a banilor este de:

a) 25; b) 2; c) 100.

 

CAPITOLUL 5

FACTORII DE PRODUCTIE

1. Care din urmatoarele resurse considerati ca sunt factori de productie?

a) populatia unei tari;

b) capitalul tehnic utilizat;

c) echipamentul de productie (masini, instalatii, utilaje) al unor fabrici care se afla in activitate;

d) economiile banesti existente la populatie;

e) fondul funciar utilizat al unei tari;

f) rezervele prospectate de gaz metan ale unei tari;

g) salariul.

2. Care din elementele de mai jos se constituie in factorul de productie activ si determinant al activitatii economice ?

a) munca; e) capitalul tehnic;

b) natura; f) unitatea dintre munca, natura c) informatia; si capital.

d) progresul tehnic;

3. Uzura morala se datoreste:

a) progresului tehnic c) ieftinirii lor;

b) scumpirii utilajelor; d) aparitiei de utilaje superioare.

4. Progresul factorilor de productie reprezinta:

a) cresterea volumului lor;

b) sporirea numarului lor;

c) o serie de realizari cu efecte pozitive asupra activitatii si eficientei economice;

d) diversificarea utilizarii lor.

5. Care resurse sunt considerate factori de productie ?

a) resursele primare;

b) resursele regenerabile;

c) resursele atrase si utilizate (consumate) in producerea bunurilor economice;

d) toate resursele.

6. Reducerea duratei muncii se datoreste:

a) cresterii populatiei;

b) reducerii costurilor de productie;

c) cresterii rodniciei (productivitatii) muncii;

d) reducerii somajului.

7. Cresterea rodniciei muncii are ca urmare:

a) reducerea duratei timpului de munca;

b) cresterea ofertei de bunuri si servicii in economia de piata;

c) cresterea preturilor;

d) aparitia somajului;

e) ridicarea gradului de civilizatie al societatii;

f) cresterea timpului liber.

8. Raportul dintre factorii de productie si resurse este:

a) supraunitar c) subunitar;

b) egal cu unitatea; d) constant;

9. Capitalul tehnic cuprinde elemente cum sunt:

a) masini si unelte; e) brevete si licente;

b) zacamintele minerale; f) uneltele;

c) cladirile destinate productiei; g) banii in sine (ca atare);

d) fondul forestier.

10. Capitalul fix este acea parte a capitalului care:

a) se consuma intr-un singur ciclu de productie;

b) participa la mai multe cicluri de productie;

c) se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie;

d) se inlocuieste dupa un anumit numar de ani de functionare;

e) nu se poate utiliza in orice gen de productie, caci mobilitatea sa este redusa.

11. Pierderea treptata a proprietatilor tehnice de exploatare a capitalului fix constituie:

a) cauza uzurii sale fizice; b) efectul uzurii sale fizice;

c) atat cauza cat si efectul uzurii sale fizice.

12. Capitalul tehnic este format din:

a) bunuri economice; b) bunuri libere;

c) din ambele categorii de bunuri.

13. Capitalul circulant include in componenta sa:

a) costul productiei; e) costul marginal;

b) salariile; f) nici unul din elementele c) costul unitar mentionate.

d) pretul marfii;

14. Care din situatiile de mai jos sunt caracteristice unei dezvoltari de tip extensiv ?

a) cresterea productiei cu preponderenta pe seama sporirii volumului factorilor de productie utilizati;

b) sporirea productiei de bunuri economice cu preponderenta pe seama imbunatatirii calitatii si eficientei factorilor de productie utilizati;

c) cresterea productiei si activitatii ce se realizeaza in perioada de tranzitie la economia de piata.

15. In care din situatiile de mai jos, uzura capitalului fix nu reprezinta o pierdere pentru intreprinzator:

a) cand capitalul fix se foloseste in activitatea economic;

b) cand capitalul fix nu se foloseste in activitatea economic;

c) cand uzura s-a produs datorita actiunii factorilor naturali, fara sa fie folosit;

d) cand uzura s-a accentuat datorita utilizarii necorespunzatoare a capitalului fix.

 

CAPITOLUL 6

PROGRESUL TEHNIC

1. Care din afirmatiile de mai jos definesc progresul tehnic ?

a) este o inovatie;

b) este o inventie;

c) este un nou produs;

d) este totalitatea realizarilor prin care o intreprindere sau economie devine mai eficienta;

2. Prin ce se realizeaza capacitatea progresului tehnic de a potenta posibilitatile economiei ?

a) prin extinderea mecanizarii:

b) prin cresterea volumului productiei cu acelasi consum de factori de productie;

c) prin reducerea locurilor de munca;

d) prin reducerea consumului de factori de productie pe unitatea de produs;

e) printr-o dezvoltare de tip extensiv.

3. Progresul tehnic duce la :

a) reducerea unor locuri de munca;

b) la cresterea locurilor de munca in unele ramuri;

c) la pastrarea locurilor de munca;

d) la inlocuirea muncii manuale cu munca masinilor;

e) la cresterea productictivitatii;

f) la mentinerea aceleiasi productivitati.

4. Din enunturile de mai jos care sunt schimbari profunde ce conduc la progres tehnic ?

a) suprimarea transporturilor inutile;

b) pregatirea mai buna a fortei de munca;

c) o circulatie mai buna a pieselor in fluxul productiv;

d) folosirea unor tehnologii noi;

e) perfectionarea echipamentelor;

f) utilizarea unor surse noi de energie;

g) aprovizionarea mai rapida.

5. In economia de piata, progresul tehnic se poate regla economic prin:

a) dezvoltarea cercetarii stiintifice;

b) pregatirea fortei de munca de cea mai inalta calificare;

c) interventia statului in organizarea si desfasurarea cercetarii siintifice;

d) concurenta si comercializarea pe piata a rezultatelor cercetarii stiintifice;

e) stimularea extraordinara a cercetatorilor stiintifici.

6. O intreprindere obtine o inovatie concretizata intr-un utilaj mai productiv decat cele vechi si prin folosirea acestuia volumul productiei si vanzarii sporeste cu 80 %, profitul cu 85 %, iar cheltuielile se diminuaeaza cu 5 %. Datorita acestor rezultate, alte doua intreprinderi care-si desfac produsele similare pe aceeasi piata inregistreaza o scadere a volumului vanzarilor cu 35 % si respectiv 40 %, fiind nevoite sa-si diminueze productia si sa renunte la 60 si respectiv 70 de lucratori care devin someri. Se cere:

a) sa precizati daca utilajul respectiv poate fi considerat sau nu progres tehnic;

b) sa justificati raspunsul de la punctul a).

7. Marcati care din raspunsurile de mai jos le considerati corecte pentru definirea continutului progresului tehnic:

a) totalitatea noilor cunostinte dobandite de oameni;

b) suma noilor cunostinte la care au avut acces si pe care le stapanesc lucratorii din economie;

c) suma inventiilor atestate de organele in drept;

d) micile si marile perfectionari ale masinilor, utilajelor si instalatiilor din intreprinderi si economie in ansamblu;

e) utilizarea unor noi resurse de energie;

f) aplicarea in economie a celor mai recente noutati tehnico- stiintifice;

g) descoperirea si aplicarea de noutati tehnico-stiintifice;

h) totalitatea realizarilor tehnico-stiintifice;

i) totalitatea realizarilor tehnico-stiintifice prin care o intreprindere sau o economie devine mai eficienta;

j) totalitatea cunostintelor tehnico-stiintifice existente, mai demult sau mai recent obtinute, care se aplica pentru prima data in intreprinderi si economie;

k) totalitatea noutatilor tehnico-stiintifice obtinute intr-o perioada de timp.

8. Progresul tehnic este reglat economic pentru ca:

a) din economie se elimina vechile tehnici si tehnologii;

b) pentru a se obtine noile tehnici si tehnologii se consuma resurse economice;

c) este subordonat in exclusivitate ridicarii calitatii bunurilor economice;

d) nimeni nu poate aplica noutatile tehnico-stiintifice fara cheltuieli;

e) nimeni nu-si asuma raspunderea promovarii si generalizarii noutatilor tehnico-stiintifice neeconomice;

f) astfel, sunt eliminate din economie tehnicile si tehnologiile neeficiente;

9. Implicarea statului in sustinerea financiara a inovarii este determinata de:

a) cheltuielile mari necesare cercetarii stiintifice;

b) interesul statului de a obtine profit;

c) situatia excedentara a bugetului;

d) cresterea riscului in cercetarea stiintifica;

10. Rezistenta sociala fata de promovarea progresului tehnic este determinata de:

a) efectele sale negative;

b) cheltuielile mari pe care le necesita;

c) spiritul conservator al majoritatii populatiei;

11. Pe termen lung, tendinta cercetarii stiintifice este:

a) de accelerare;

b) de reducere, datorita cheltuielilor imense;

c) de crestere a cheltuielilor necesare;

12. Efectele progresului tehnic sunt:

a) numai pozitive;

b) numai negative;

c) atat pozitive cat si negative.

13. Progresul tehnic are sau poate avea ca efecte:

a) cresterea eficientei economice;

b) diversificarea nevoilor sociale si satisfacerea lor in conditii cat mai bune;

c) cresterea resurselor de care dispune societatea si diversificarea lor

d) degradarea mediului natural;

e) masuri pentru protectia sociala;

f) cresterea factorilor de productie de care dipune societatea;

g) masuri pentru protectia mediului natural;

h) lichidarea caracterului limitat al unor resurse;

i) imbunatatirea calitatii produselor.

14. Progresul tehnic determina restrangerea locurilor de munca pentru ca:

a) determina modificarea volumului si a continutului muncii, activitatilor economice in general, astfel incat o parte a numarului locurilor de munca existente devine inutila in raport cu nevoile;

b) sporeste gradul de substituire a muncii cu alti factori de productie;

c) conduce la diminuarea somajului.

15. Cei care sunt afectati de restrangerea locurilor de munca prin promovarea progresului tehnic trebuie sa fie in atentia societatii pentru ca:

a) si-ar putea manifesta nemultumirea ca au devenit someri provocand dezordine;

b) si-ar putea manifesta bucuria ca devenind someri, vor avea mai mult timp liber si prin folosirea in mod inadecvat a acestui timp ar putea provoca dezordine;

c) vor protesta impotriva diminuarii venitului lor prin intrarea in randul somerilor, (stiut fiind ca ajutorul de somaj este mai mic decat salariul);

d) trebuie ajutati, sprijiniti sa se recalifice, sa se orienteze spre alte activitati sa-si gaseasca noi locuri de munca dintr-o datorie morala, dar mai ales ca expresie a eficientei;

e) eficienta economica impune cresterea raspunderii fata de utilizarea resurselor existente (din care fac parte si somerii) si distribuirea echitabila a rezultatelor obtinute, astfel incat somerii care au contribuit la cresterea eficientei prin activitatea depusa inainte de a-si pierde locul de munca sa nu fie exclusi.

CAPITOLUL 7

UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE. COSTUL

1. Combinarea factorilor de productie este eficienta atunci cand:

a) stimuleaza initiativa intreprinzatorilor;

b) permite realizarea de bunuri si servicii mai multe cu acelasi efort sau cu un efort mai mic;

c) costul pe unitatea de produs se micsoreaza;

d) costul marginal creste;

e) se are in vedere proprietatea factorilor de a se substitui unul cu altul.

2. Care din elementele de mai jos influenteaza costul unitar:

a) costurile fixe totale; b) costurile variabile totale;

c) volumul productiei; d) modul de calculare al factorilor de productie.

3. Costurile fixe sunt acelea:

a) care se modifica odata cu volumul productiei;

b) care sunt cele mai mici;

c) care nu se modifica odata cu volumul productiei;

4. Costurile variabile sunt acelea:

a) care nu se modifica odata cu volumul productiei;

b) care se modifica odata cu volumul productiei;

c) care sunt diferite de la o perioada la alta.

5. Costul marginal este:

a) costul cel mai mic; b) costul cel mai mare;

c) sporul de cheltuieli totale necesitate de cresterea cu o unitate a productiei;

d) costul de productie + costul distributiei.

6. Rata marginala de substitutie este:

a) o combinare a factorilor de productie;

b) o crestere a profitului;

c) cantitatea necesara dintr-un factor de productie pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor, astfel ca productia sa ramana aceeasi;

d) o productivitate ridicata.

7. Pentru producerea a 100 bucati de produse oarecare s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

- materii prime si materiale in valoare de .1200.000 lei

- combustibil si energie in valoare de 800.000 lei

- iluminat, incalzit in valoare de ..400.000 lei

- chirii in valoare de 200.000 lei

- amortizarea capitalului fix in valoare de ..600.000 lei

- salariile personalului din productie in valoare de .1.500.000 lei

- salariile personalului administrativ in valoare de .300.000 lei

Sa se calculeze: costul total al productiei; costul mediu unitar; costul fix total si unitar si costul variabil total si unitar.

8. Un agent economic produce 100 kg. din produsul X. Pentru fabricarea acestei productii el face urmatoarele cheltuieli: materii prime - 50.000 lei; combustibil si energie pentru fabricatie - 40.000 lei; salarii directe 60.000 lei; chirii - 15.000 lei; amortizarea capitalului fix - 25.000 lei; iluminatul general - 10.000 lei; incalzirea unitatii - 20.000 lei. Distributia produsului pe piata antreneaza costuri fixe de 10.000 lei si costuri variabile in valoare de 20.000 lei. Sa se calculeze:

a) costurile fixe ale productiei si pe unitatea de produs;

b) costurile variabile globale ale intregii productii si pe unitatea de produs;

c) costurile totale si pe unitatea de produs.

9. Pentru a obtine zilnic 1000 de bucati din bunul X, un agent economic cheltuieste:

- materii prime 50.000 u.m.;

- materii auxiliare 11.000 u.m.

- amortizare capital fix 4.000 u.m.;

- salarii 20.000 u.m.din care 10 % salarii ale personalului administrativ.

- alte cheltuieli materiale 5.000 u.m.

Daca pretul de vanzare al marfii este de 150 u.m. bucata, se cere:

- valoarea productiei zilnice (QP); - costul productiei (CT);

- costul unitar (mediu) (CTM); - profitul (Pr);

10. Cunoscand continutul si relatiile dintre principalele categorii de costuri de productie, complectati rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzatoare:

Productia obtinuta (buc.)

Costurile fixe

(u.m.)

Costurile variabile

(u.m.)

Costurile totale

(u.m.)

Costul unitar

(u.m./buc.)

Costul marginal

(u.m.)

5

100000

200000

10

100000

2,1 ori



15

100000

3,2 ori

20

100000

4,3 ori

25

100000

5,4 ori

11. Complectati tabelul de mai jos:

Productia

(buc)

Cost fix

(lei)

Cost variabil

(lei)

Cost total (lei)

Cost fix mediu

Cost variabil mediu

Cost total mediu

Cost marginal

1

3000

2000

2

3000

2500

3

3000

3600

4

3000

4000

12. In t1, CV creste cu 10 % devenind astfel cu 80 u.m. mai mare decat CF. CT este de 800 u.m. iar Q =8.

Sa se determine CV1, CT0, CTM1, CVM1, CFM1.

13. CTM = 20 u.m.; CFM - CVM = 4 u.m.; CFT - CVT = 80 u.m.

Sa se determine CVM; CFM; CFT; CVT; CGT.

14. CT = 420 u.m.; CF = 300 u.m.; CVM = 12 u.m..

Sa se determine CV; CFM; Q; CTM.

15. Firma A produce acelasi bun economic ca firma B, dar costul ei total de productie este cu 10 % mai mare decat al firmei B, ceea ce reprezinta o suma de 20.000 u.m. Productia fiecarei firme este, in perioada respectiva, de 200 bucati, iar costurile fixe totale ale fiecareia sunt de 25.000 u.m. Sa se determine pentru fiecare firma:

a) costurile totale;

b) costurile variabile totale;

c) costul unitar.

CAPITOLUL 8.

PRODUCTIVITATEA

1. Productivitatea este:

a) productia obtinuta de o firma intr-un timp dat;

b) plusul de productie fata de perioada anterioara;

c) rodnicia sau randamentul factorilor de productie.

2. Productivitatea marginala ne arata:

a) randamentul pamantului; b) randamentul capitaluli;

c) randamentul (rationalitatea) folosirii factorului munca;

d) sporul de rezultate obtinut prin cresterea cu o unitate a unuia (sau a fiecarui) factor de productie.

3. Intr-o fabrica cu 100 salariati s-au produs in T0 500 televizoare, iar in T1 cu 125 salariati s-au produs 750 de televizoare. Sa se calculeze:

a) WLm in To si T1; b) WLmg in T1;

c) nivelul procentuale al WLm in T1 fata de T0.

4. Reducerea duratei muncii are la baza:

a) reducerea productivitatii;

b) cresterea untilitatii bunurilor;

c) sporirea timpului liber;

d) cresterea productivitatii;

e) accentuarea caracterului extensiv al dezvoltarii.

5. Cand productivitatea medie a muncii creste, cum evolueaza productivitatea marginala ?

a) creste; b) scade; c) este constanta;

d) poate sa creasca, sa scada sau sa ramana constanta;

e) nici un raspuns nu este corect.

6. O firma realizeaza o productie zilnica de 500 bucati din marfa X in conditiile in care productivitatea medie a muncii este de 25 bucati / lucrator. Pentru a spori productia la 650 bucati/zi, mentinand constante celelalte conditii, intreprinzatorul angajeaza in plus:

a) 5 lucratori; b) 10 lucratori;

c) 6 lucratori; d) 15 lucratori;

e) nici un rtaspuns nu este corect.

7. O firma cu 100 salariati obtine o productie de 4000 produse. Cati salariati trebuie sa mai angajeze firma pentru a-si dubla productia in conditiile in care productivitateamuncii creste cu 25 %? Dar pentru a-si tripla productia in conditiile in care productivitatea muncii sporeste cu 50 %. Alegeti raspunsurile corecte:

a) 60 si 100; b) 40 si 160; c) 60 si 200

8. In cadrul unei intreprinderi unde lucreaza 100 de salariati, intr-o anumita perioada se obtine o productie de 10.000 bucati. Folosind capital tehnic in acelasi volum si structura, dar angajand inca 10 salariati, intreprinzatorul reuseste sa obtina o productie suplimentara de 2000 bucati.

Se cere:

a) productivitatea media a muncii;

b) productivitatea marginala a muncii;

9. In to, productivitatea medie a capitalului a fost de 40.000 u.m. In perioada to - t1, productia totala a crescut cu 20 % iar volumul capitalului tehnic, cu 10 %, de la 1000 la 1100 bucati. Productivitatea marginala a capitalului este de:

a) 80.000 u.m. c) 36.300 u.m.

b) 43.630 u.m.

10. In luna martie, fata de ianuarie, prioductia creste cu 400 %, iar numarul lucratorilor cu 150 %. Rezulta ca nivelul productivitatii medii a muncii:

a) scade cu 150 %; c) creste cu 200 %;

b) creste cu 400 % d) creste cu 100 %.

11. In anul To, o firma produce 100.000 de t. din bunul X, utilizand 1000 de lucratori. Costurile fixe sunt de 10 milioane u.m., iar costurile medii variabile de 5000 u.m., din care 10 % costuri salariale. Im T1, cu aceleasi numar de lucratori se inregistreaza o crestere a productivitatii medii a muncii cu 20 %, iar costurile salariale variabile totale cresc cu 10 %; celelalte costuri variabile totale evolueaza strict cu volumul productiei.

Se cere:

a) cresterea absoluta a productivitatii medii a muncii in T1 fata de To;

b) nivelul si structura CTM in T0 si T1.

12. Productivitatea muncii se poate exprima in:

a) unitati de timp de munca;

b) unitati valorice;

c) unitati fizice naturale.

13. 6 lucratori produc zilnic 48 piese. Cu cat trebuie sa creasca productivitatea medie a muncii pentru ca aceste produse sa fie create de 4 lucratori?

14. Productia zilnica obtinuta de 8 lucratori este de 200 bucati. Daca parasesc lucrul 3 muncitori, cu cat la suta trebuie sa creasca productivitatea muncii pentru a se realiza zilnic acelasi volum al productiei?

15. O firma produce zilnic 500 piese si dispune, lucrand in acest ritm, de materii prime pentru 30 de zile. Daca productivitatea zilnica a muncii creste cu 50 %, pentru cate zile ii ajung materiile prime existente in stoc (consumul specific ramane constant)?

CAPITOLUL 9

CONSUMATORUL SI UTILITATEA ECONOMICA

1. Baza utilitatii in general o reprezinta:

a) estetica bunului economic;

b) pretul bunului economic;

c) raritatea bunului economic;

d) proprietatile (insusirile) sau caracteristicile bunului economic.

2. Aprecierea utilitatii are un caracter:

a) obiectiv, independent de consumator;

b) dublu, atat obiectiv, cat si subiectiv;

c) eminamente subiectiv.

3. Esenta alegerii consumului rational consta in:

a) satisfacerea tuturor trebuintelor;

b) satisfacerea normala a celor mai stringente trebuinte;

c) incadrarea consumului in limitele normale;

d) gasirea acelui program de achizitii si de consum care sa-i asigure cea mai mare satisfactie posibila cu ajutorul venitului sau limitat;

4. Care din rapoartele de mai jos exprima maximum de utilitate in conditiile venitului disponibil?

a) UmA = UmB; c) UmB / UmA = 1;

b) UmB / UmA = PB / PA; d) UmA / UmB = PA / PB.

5. Un bun care nu mai este cerut de consumatori are utilitatea:

a) zero, b) negativa, c) pozitiva.

6. Aprecierea utilitatii unui bun economic depinde de:

a) cantitatea bunului;

b) calitatea bunului;

c) raportul pe care individul il stabileste intre bun si nevoile sale;

d) pretul bunului;

e) factorii de productie din care este realizat bunul.

7. Conditia obtinerii utilitatii maxime este:

a) UmX / PX = UmY / PY;

b) utilitatea marginala creste, cea totala se reduce;

c) utilitatea totala creste, cea marginala se reduce;

d) UmX / UmY = PX / PY.

e) toate raspunsurile sunt corecte.

8. Cand utilitatea marginala este pozitiva si descrescatoare, utilitatea medie evolueaza astfel:

a) scade; b) creste;

c) creste cu o rata descrescatoare;

d) scade cu o rata descrescatoare;

e) este pozitiva si descrescatoare.

9. Aratati care din aprecierile de mai jos privind utilitatea economica sunt corecte:

a) utilitatea economica este o trasatura a oricarui bun liber sau economic;

b) utilitate economica are orice bun de care cineva are nevoie, inclusiv producatorul sau posesorul sau;

c) utilitate economica au toate bunurile de care cineva are nevoie, pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere;

d) un bun dat are pentru o anumita persoana aceeasi utilitate economica in orice moment din viata sa;

e) un bun dat are pentru o anumita persoana utilitatea economica diferita in raport de conditiile de loc si de timp;

f) utilitatea economica a unui bun este conferita de proprietatile sale intrinseci, proprietati confirmate prin analize de laborator riguroase si atestate prin buletine de calitate si certificate garantie.

10. O persoana a consumat 6 unitati din bunul X, avand utilitati individuale de 10; 8; 7; 5; 3 si 0. Doua unitati suplimentare consumate din acest bun genereaza utilitati marginale de -1 si -3.

In aceste conditii:

a) utilitatea totala descreste prin consumul ultimelor doua unitati;

b) utilitatea totala este negativa;

c) utilitatea marginala este descrescatoare doar pentru ultimele doua unitati.

11. Cand utilitatea marginala a bunului 'x' este pozitiva, dar descrescatoare, utilitatea totala (agregata) resimtita de catre un consumator prin marirea cantitatii consumate din bunul respectiv:

a) creste; b) scade; c) ramane neschimbata.

12. Cand numarul de doze (cantitatea) consumate dintr-un bun creste, utilitatea economica totala resimtita de un consumator, este in mod normal:

a) crescatoare; b) descrescatoare;

c) descreste cand utilitatea marginala este descrescatoare;

d) descreste cand utilitatea marginala este negativa.

Indicati si argumentati raspunsul corect.

13. Un consumator dispune de un venit de 30 de unitati monetare pentru a achizitiona bunuri de consum; el are de ales intre bunurile A si B, care au preturile: PA = 5; PB = 3. Nevoile de consum pot fi satisfacute prin combinatii multiple intre cantitati diferite din aceste bunuri, dar el va avea in vedere ca, in functie de numarul de doze consumate, utilitatea marginala este diferita, asa cum rezulta din tabelul urmator:

Bunul economic

Utilitatea marginala

Prima doza

A doua doza

A treia doza

A patra doza

A cincea doza

A sasea doza

A

20

15

13

10

5

1

B

12

9

6

3

2

1

Determinati programul de achizitii care-i confera acestui consumator maximum de utilitate (asigurandu-i astfel starea de echilibru) in conditiile venitului dat.

14. Tinand seama de legaturile existente intre cantitatile consumate de o persoana dintr-un bun economic, utilitatea marginala si utilitatea totala, sa se completeze urmatoarelele tabele (A si B) cu datele corespunzatoare.

A

Bucati consumate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Utilitatea marginala

100

90

80

75

60

50

35

25

15

5

0

Utilitatea totala

B

Bucati consumate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Utilitatea marginala

Utilitatea totala

25

45

60

70

78

83

86

87,9

89

90

90

89

15. Daca raportul dintre utilitatea marginala a bunului A (UmA) si pretul acestuia (PA) este de 0,75, iar pretul bunului B (PB) este de 400 u.m., pentru a obtine maximum de satisfactie, utilitatea marginala a bunului B este:

a) 200 unitati de utilitate; d) 100 unitati de utilitate;

b) 250 unitati de utilitate; e) nici un raspuns nu este corect.

c) 300 unitati de utilitate;

 

CAPITOLUL 10

PIATA

 

1. Cererea de bunuri si servicii depinde de:

a) necesitatile de consum; c) gradul de civilizatie si cultura;

b) puterea de cumparare; d) toate raspunsurile sunt corecte.

2. Oferta de bunuri si servicii depinde de:

a) cantitatea de bunuri ce pot fi produse la un moment dat;

b) cantitatea de bunuri ce pot fi vandute la preturile practicate;

c) cerere;

d) veniturile agentilor economici.

3. Pretul de echilibru este influentat de:

a) cresterea veniturilor cuparatorilor;

b) scaderea costurilor de productie;

c) pretul de echilibru al factorilor de productie;

d) aspiratiile si optiunile cumparatorilor.

4. In cazul in care pretul unui bun scade de la 5000 u.m. la 4500 u.m., cererea sa creste de la 40.000 bucati in to la 50.000 bucati in t1. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret si sa se precizeze natura cererii pentru bunul respectiv.

5. Care din afirmatiile de mai jos definesc mai complet notiunea de piata:

a) este un loc unde se fac tranzactii; b) este o hala;

c) este un magazin; d) este o bursa;

e) reprezinta toatra gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde se desfasoara tranzactiile.

6. Care din afirmatiile de mai jos defineste elasticitatea cererii:

a) cresterea ofertei de piata;

b) cererea este mai mare decat oferta;

c) modificarea cererii in functie de anumiti factori.

7. Bunurile cu cerere elastica sunt acelea:

a) a caror cerere se modifica;

b) care sunt de stricta necesitate;

c) a caror cerere se modifica intr-o masura mai mare decat se modifica pretul lor;

d) a caror cerere se modifica mai putin decat scaderea pretului.

8. Daca la un bun economic scaderea pretului de la 1500 u.m. la 1000 u.m. a determinat o crestere a cererii la acel bun de la 100 de bucati la 200 de bucati, sa se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret si sa se arate ce fel de elasticitate a cererii are bunul respectiv.

9. La un produs oarecare o crestere a pretului de la 2000 u.m. in To la 3000 u.m. in T1 a atras dupa sine o crestere a ofertei de la 500 de bucati in To, la 750 bucati in T1. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pret si sa se arate ce fel de elasticitate a ofertei are bunul respectiv.

10. Economia de piata si nevoile umane:

a) sunt notiuni indisolubil legate;

b) nevoile umane au existat anterior pietei;

c) satisfacerea nevoilor umane depinde exclusiv de existenta economiei de piata.

11. Cresterea venitului de la 60.000 u.m. la 80.000 u.m. determina, in aceeasi perioada de timp, cresterea cererii pentru un anumit bun de la 600 la 800 bucati.

In functie de venit, bunul respectiv are:

a) o cerere elastica; b) o cerere unitara; c) o cerere subunitara.

12. Presupunand ca in momentul t1 fata de to exista urmatoarea evolutie la bunurile A, B, C si D de pe o anuimita piata:

1) pretul unitar la bunul A se reduce de la 30 u.m. la 20 u.m., iar cererea creste la 900 bucati. Cunoscand ca valoarea coeficientului de elasticitate a cererii fata de pret este de -1,5 sa se afle cererea din acest bun in momentul to.

2) la bunul B cresterea pretului unitar de la 40 u.m. la 50 u.m. antreneaza o crestere a ofertei cu 200 bucati in t1. Coefricientul de elasticitate a ofertei fata de pret fiind de 1, oferta in to este:

a) 1000 bucati; b) 800 bucati; c) 600 bucati.

3) la bunul C, prin cresterea pretului unitar in t1 la 80 u.m., cererea se reduce de la 1200 bucati la 1000 bucati. Sa se determine pretul unitar in to, coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret fiind de 0,5.

4) la bunul D, o crestere a venitului de la 180.000 u.m. la 200.000 u.m. determina o crestere a cererii cu 500 bucati. Sa se determine cererea in to si t1, coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit fiind de 0,9.

13. In t1 pretul unui bun se reduce cu 10 % iar cererea sa creste de la 200 bucati in to la 250 in t1. Sa se determine coeficientul de elasticitate a cererii fata de pret.

14. Intr-o perioada anterioara, cand venitul a fost de 10.000 unitat banesti, cererea pentru bunul 'x' a fost de 500 de bucati. Cresterea venitului la 12.000 de unitati banesti face ca cererea pentru respectivul bun sa devina 600 de bucati (intr-o perioada de timp egala). In raport de venit, bunul 'x' are:

a) o cerere elastica; b) o cerere subunitara; c) o cerere inelastica.

15. O crestere a venitului de la 10.000 u.m. la 15.000 u.m. antreneaza o crestere a cererii pentru un bun economic de la 10 bucati la 12 bucati. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec/V) sunt adevarate ?

a) 0 < Kec/V < 1; c) Kec/V = 1;

b) Kec/V < 0; d) Kec/V > 1.

Cum poate fi apreciat bunul economic respectiv din acest punct de vedere ?

a) bun 'normal'; b) bun 'inferior' c) bun 'superior'.

16. Pretul unui bun economic alimentar (P) a evoluat de la 1000 u.m. in momentul To la 1500 u.m. in momentul T1. Corespunzator acestei cresteri de pret a avut loc o scadere a cererii pentru bunul respectiv (Q) de la 500 bucati la 400 bucati. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pret sunt adevarate:

a) Kec/P = 1; d) Kec/P = 0;

b) Kec/P > 1; e) Kec/P =

c) Kec/P < 1.

CAPITOLUL 11

CONCURENTA

1. Manifestarea concurentei pe piata depinde de:

a) gradul de dezvoltare a pietei;

b) gradul de liberalizare economica;

c) venitul agentilor economici.

2. Existenta concurentei in economia de piata are drept consecinte:

a) sporirea consumului productiei;

b) cresterea calitatii bunurilor;

c) reducerea costurilor;

d) cresterea preturilor;

e) eliminarea unor agenti economici.

3. Care din caracteristicile de mai jos definesc piata cu concurenta monopolistica:

a) caracterul de atomicitate a cererii si ofertei;

b) omogenitatea produselor;

c) mari posibilitati de alegere pentru cumparator;

d) pretul este stabilit de catre producator;

e) lipsa de omogenitate a produselor.

4. Masurile antitrust urmaresc:

a) limitarea tendintei de monopolizare a productiei;

b) acordarea de facilitati clientilor;

c) eliminarea liberei concurente;

d) reducerea puterii unor producatori;

e) cresterea disponibilitatilor de cumparare.

5. Sintagma 'consumatorul rege' exprima:

a) mentinerea concurentei in limitele rationale;

b) subordonarea productiei consumului;

c) subordonarea consumului productiei;

d) cresterea si diversificarea productiei;

e) tendinta de a servi cat mai bine consumatorul.

6. Care din caracteristicile de mai jos sunt proprii pietei cu concurenta imperfecta de monopol ?

a) exista un numar mare de vanzatori;

b) exista un singur ofertant pentru un anumit produs;

c) este inlaturata concurenta libera;

d) producatorul poate determina pretul;

e) satisface cel mai bine pe consumatori.

7. Concurenta este posibila atunci cand:

a) economia este condusa planificat centralizat;

b) preturile se formeaza liber;

c) autonomia agentilor economici este limitata;

d) exista libertate de actiune a agentilor economici.

8. Daca intr-o tara productia de televizoare este asigurata de 4 firme, care satisfac 95 % din cererea interna, iar 5 % din cerere de TV se importa, piata televizoarelor din acea tara este:

a) piata de monopol; c) piata de oligopol;

b) piata monopolistica; d) piata monopsonica.

9. Manifestarile concurentei pe piata exprima:

a) puterea de cumparare a monedei;

b) gradul de dezvoltare a pietei;

c) marimea preturilor;

d) gradul de libertate economica;

e) nevoile consumatorului;

f) masura in care societatea este capabila sa stimuleze eficienta activitatilor economice.

10. Libera concurenta este limitata atunci cand:

a) cererea este mai mare decat oferta;

b) oferta este mai mare decat cererea;

c) exista un singur cumparator;

d) exista un singur producator;

e) exista un singur cumparator si un singur producator;

f) exista mai multi producatori si un singur cumparator;

g) exista mai multi cumparatori si un singur producator;

11. Considerand ca exista o activitate economica asezata pe baza de rationalitate economica si transparenta totala, in care din situatiile de mai jos exista o cerere fluida:

a) exista un singur cumparator si un singur vanzator;

b) exista cativa cumparatori si un singur vanzator;

c) exista cativa vanzatori si un singur cumparator;

d) exista cativa vanzatori si cativa cumparatori;

e) exista cativa cumparatori si numerosi vanzatori;

f) exista numerosi cumparatori si cativa vanzatori;

g) numerosi vanzatori si numerosi cumparatori;

h) numerosi vanzatori si cativa cumparatori.

12. Piata cu concurenta imperfecta este aceea in care:

a) vanzatorii ingradesc in mod abuziv concurenta;

b) se practica metode de vanzare care incalca normele comerciale in vigoare;

c) vanzatorii prin pozitia pe care o detin si gradul ridicat de organizare, pot exercita in mod individual presiuni asupra pretului;

d) una, mai multe sau toate trasaturile pietei cu concurenta pura nu sunt satisfacute;

e) vanzatorii si cumparatorii pot exercita in mod individual influente si / sau presiuni asupra pretului.

13. Pietele A, B, C si D sunt forme de piete diferite, cu concurenta imperfecta. Pe piata A sunt puatini cumparatori si pot influenta pretul produsului; pe piata B, atat vanzatorii, cat si cumparatorii sunt numerosi si exista conditii pentru o buna satisfacere a cererii; pe piata C, ofertantii sunt putini si fiecare poate influenta piata (preturi sau productia); piata D nu are trasaturile enumerate la pietele anterioare. Tinand seama de cele de mai sus sa se precizeze tipul fiecarei piete.

14. Pietele A si B se deosebesc de piata C, caci au ca trasatura comuna atomicitatea cererii. Pietele A si C se aseamana prin numarul mare de vanzatori, spre deosebire de piata B unde ofertantii sunt in numar redus, de forta economica ridicata, dar apropiata. Pe baza celor de mai sus sa se precizeze forma fiecarei piete.

15. Piata A are o trasatura comuna cu piata B, dar si cu piata C alta decat cu piata B. Piata C se deosebeste de piata B, caci nu are atomicitatea carerii. Precizati forma pietei A si a pietei C si formele posibile ale pietei B.

CAPITOLUL 12

PIATA MONETARA

 

1. Rata dobanzii este influentata de :

a) populatia unei tari;

b) raportul dintre cerere si oferta pe piata creditului;

c) starea economiei;

d) riscul pe care il presupune operatiunea.

2. Care din relatiile de mai jos exprima rata anuala a dobanzii?

a) Capitalul imprumutat / Capitalul utilizat x 100;

b) Dobanda platita / Suma imprumutata x 100;

c) Dobanda platita / Profitul obtinut x 100;

d) Profitul obtinut / Creditul folosit x 100.

3. Cand cererea de credite este mai mare decat oferta:

a) rata dobanzii creste;

b) rata dobanzii scade;

c) scade pretul creditului;

4. Masa monetara scade cand:

a) se reduce cantitatea de bunuri.

b) creste viteza de circulatie a banilor;

c) creste deficitul bufetului de stat;

d) scade volumul incasarilor din economie.

5. Excedentele dintre incasarile si platile realizate de o banca ii permit sa acorde urmatoarele credite:

- 5.000.000 lei penhtru o perioada de 6 luni, cu dobanda de 6 %

- 300.000 lei pentru o perioada de 9 luni, cu o dobanda de 7,5 %

- 400.000 lei pentru o perioada de un an, cu o dobanda de 9 %;

- 12.000.000 pentru o zi, cu o dobanda de 0,5 %.

Pentru deponentii sai banca acorda o dobanda generala de 2 % pe an. Cheltuielile anuale de functionare ale bancii sunt de 110.000 lei. Care este castigul bancii de pe urma acestor operatii?

6. O banca acorda sub forma de credite anuale sumele deponentilor in valoare de 600.000.000 u.m., percepand o rata anuala a dobanzii de 10 %, platind deponentilor o rata a dobanzii de 6 %.

Stiind ca profitul realizat reprezinta 70 % din castigul brut al bancii, se cere sa se determine cheltuielile de functionare si masa profitului (pe ani).




7. O institutie bancara dispune de un capital propriu de 10.000.000 u.m. si mobilizeaza de la detinatorii de economii, depuneri la termen de 15.000.000, pe o perioada de 3 ani cu o rata anuala a dobanzii de 20 %. Ea acorda credite de 21.000.000 u.m. pe o durata de 3 ani, cu o dobanda anuala de 25 %. Cheltuielile anuale de functionare ale bancii (Cf) sunt de 2.000.000.

Care este rata (anuala) a profitului obtinut de catre banca la capitalul propriu.

8. Un agent economic imprumuta de la o banca suma de 5 milioane u.m. pe o durata de 3 ani cu o rata a dobanzi de 30 %. Ce dobanda va trebui sa plateasca la scadenta si care va fi suma totala ce o va restitui bancii la scadenta.

9. O banca acorda unui agent economic un credit de 10 milioane u.m. pe un termen de un an, cu o rata a dobanzii anuala de 40 %. Sa se calculeze care va fi suma pe care o va plati debitorul la scadenta.

10. Pentru creditele contractate pe timp de un an, unul la banca A cu rata dobanzii (d') de 5 5 iar altul de la banca B cu rata dobanzii (d') de 8 %, un debitor plateste la scadenta suma totala de 13890 u.m. Creditul de la banca A este cu 3000 u.m. mai mic decit cel de la banca B. Sa se determine creditul obtinut de la fiecare banca si dobanda aferenta a acestuia.

CAPITOLUL 13

PIATA CAPITALURILOR

1. Actiunea se deosebeste de obligatiune prin aceea ca:

a) are un pret mai mare;

b) are un pret mai mic;

c) aduce un venit variabil.

2. Bursa este o piata specializata pe care se vand si se cumpara:

a) titluri de valoare;

b) marfuri de toate categoriile;

c) marfuri omogene.

3. In cazul unei operatiuni bursiere 'la termen', de pe urma scaderii cursului actiunilor, pierde:

a) vanzatorul;

b) cumparatorul;

c) ambii;

d) firma care a emis actiunile.

4. Agentii pietei financiare sunt, in calitate de purtatori ai ofertei si cererii:

a) detinatorii de capitaluri temporar disponibile si cei care au nevoie de bani;

b) detinatorii de titluri si cei de capital banesc;

c) detinatorii de capital banesc si cei de masini, utililaje, etc pe care doresc sa le vanda;

d) intreprinderile care au nevoie de bani si statul care le acorda subventii de la buget.

5. Ce asteapta cumparatorul unui titlu la bursa de valori intr-o operatiune 'la termen':

a) sa sporeasca cursul titlului;

b) sa scada cursul titlului;

c) sa nu se modifice cursul titlului.

6. O institutie bancara detine 400 de obligatiuni publice, care aduc un venit trimestrial de 1000 u.m. fiecare. Rata dobanzii practicate pe piata este de 20% anual. Aceasta banca intentioneaza sa negocieze obligatiunile pe care le detine, intrucat are nevoie de lichiditati.

Care ar fi pretul minim unitar de oferta la care banca lanseaza aceste titluri pe piata financiara secundara.

7. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100.000 lei. La bursa obligatiunea este cotata cu 120.000 lei, iar dobanda anuala (cuponul) este de 50%. Care este rata dobanzii curente, care s-a luat in calcul la stabilirea cuponului acelei obligatiuni.

8. In momentul to, cursul actiunilor firmei X este de 500. Intre agentii economici A (vanzator) si B ( cumparator) se incheie un contract pentru vanzarea - cumpararea a 1000 de actiuni, cu scadenta in t1. La scadenta cursul actiunilor este de 550. Care din cei doi agenti castiga?, Cat?, Cum explicati acest lucru?

9. O obligatiune care are o valoare nominala de 200 aduce un venit anual fix de 14, echivalentul unei rate a dobanzii de 7 %. Presupunand ca rata dobanzii creste cu un punct procentual, cursul obligatiunii va creste sau va scadea in raport cu valoarea nominala ? De ce? Puteti aproxima cursum acestei obligatiuni in conditiile in care rata dobanzii practicata la depuneri este de 8%, iar venitul fix ce-l aduce anual este de 14?

10. Un cumparator plateste, la scadenta, vanzatorului pentru 30 de actiuni contractate suma totala de 4500 u.m. Castigul cumparatorului fiind de 1200 u.m., sa se calculeze cursul actiunii atat in momentul incheierii tranzactiei, cat si in momentul scadentei.

CAPITOLUL 14

PIATA FORTEI DE MUNCA. SALARIUL

1. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

a) salariul este un venit;

b) salariul este un cost;

c) salariul este plata muncii;

d) salariul este o componenta a pretului de vanzare.

2. Care din afirmatiile de mai jos exprima oferta de munca?

a) locurile de munca vacante la unele firme;

b) munca pe care o persoana o ofera contra unui salariu;

c) munca pe care persoanele casnice o pot presta in cadrul familiei.

3. Salariul real reprezinta:

a) salariul in bani primit de salariat;

b) economiile facute de salariat;

c) cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu salariul nominal.

d) costul vietii;

e) venitul banesc al salariatului.

4. Cererea de munca se exprima prin:

a) numarul celor care cauta loc de munca;

b) numarul locurilor de munca;

c) totalul personalului incadrat;

5. Posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa, pentru ca:

a) nu accepta nici o schimbare a locului de munca;

b) sunt impotriva navetismului;

c) sunt comozi;

d) daca nu accepta sa faca naveta, trebuie sa-si schimbe domiciliul;

e) trebuie sa paraseasca mediul economico-social in care sunt integrati.

6. Salariul mediu lunar realizat de salariatii unei firme in luna ianuarie 1998 a fost de 600.000 lei. In luna februarie a aceluiasi an, preturile bunurilor de consum au crescut cu 40 %, iar preturile de productia doar cu 8 %. Sa se precizeze cum a evoluat salariul real, in luna februarie comparativ cu luna ianuarie, stiind ca salariul nominal a ramas constant.

7. La sfarsitul unui an, salariul real s-a calculat ca reprezinta 90% din salariul nominal care se ridica la 25.000 u.m. lunar. Se cere:

a) sa calculati salariul real;

b) sa argumentati de ce salariul nominal este mai mare decat cel real.

8. In decursul unui an, preturile bunurilor de productie au crescut cu 15%, iar preturile bunurilor de consum au scazut cu 2%.

Sa se calculeze salariul nominal si real pentru anul respectiv, stiindu-se ca salariul nominal in anul precedent era de 10.000 u.m., iar marimea sa in anul curent a fost astfel stabilita incat salariul real sa se mentina constant.

9. In t1 salariul nominal creste cu 640 u.m. Indicele salariului real este de 144% iar indicele preturilor de 125%. Sa se determine salariul nominal in t1 si indicele sau.

10. In t1 salariul real este cu 60 u.m. mai mare decat in t0 iar indicele preturilor este de 120%. Sa se determine:

a) salariul real in t1;

b) indicele salariului nominal in t1 in comparatie cu to.

CAPITOLUL 15

PROFITUL

1. Care din notiunile de mai jos reprezinta forme de venit in economia de piata?

a) pretul; f) renta;

b) dobanda; g) impozitele;

c) capitalul; h) profitul;

d) salariul; i) amortizarea;

e) economiile.

2. Rata profitului arata:

a) gradul de rentabilitate al capitalului utilizat;

b) diferenta dintre incasari si cheltuieli;

c) gradul de competitivitate;

d) capacitatea de concurenta.

3. O fabrica are un capital fix de 9 milioane u.m., cu o durata de funnctionare (de amortizare totala) de 5 ani. Salariile platite sunt de 500.000 u.m. Profitul anual este de 2 milioane u.m. Capitalul circulant este 30 % din costuri. Sa se calculeze:

a) valoarea productiei anuale;

b) rata profitului.

4. Salariul se deosebeste de profit prin aceea ca:

a) salariul este mai mic decat profitul;

b) profitul este un venit;

c) sunt doua forme de venit care revin unor posesori de factori de productie diferiti;

d) salariul este folosit pentru consum, iar profitul pentru investitii.

5. Rata profitului creste atunci cand:

a) masa profitului scade mai incet comparativ cu reducerea costurilor materiale si salariale;

b) dimensiunile profitului si ale cheltuielilor materiale raman constante, iar costurile salariale se reduc;

c) volumul capitalului folosit creste mai mult fata de sporirea masei profitului.

6. Rata profitului in economie reprezinta:

a) expresia sintetica a gradului de rentabilitate;

b) un criteriu de orientare a structurii productiei;

c) un rezultat si expresie a concurentei pe piata.

7. Profitul se aseamana cu dobanda si renta prin aceea ca:

a) are aceeasi marime;

b) este un venit;

c) este obtinut de toti agentii economici.

8. O firma oarecare utilizeaza un capital de 50 milioane u.m., din care 50% reprezinta capital fix si plateste salarii de 10 milioane u.m., obtinand o productie anuala in valoare de 40 milioane u.m. Daca capitalul fix se amortizeaza in 10 ani, sa se determine costul anual al productiei (CT), masa profitului (Pr) si gradul de rentabilitate (Rpr).

9. In t1 pretul produsului creste cu 10% fiind de 4840 u.m. iar costul se reduce cu 3%. Profitul obtinut prin cresterea pretului si reducerea costului fiind de 560 u.m., sa se determine:

a) costul produsului in t1;

b) profitul total obtinut in t1.

10. Din vanzarea productiei anuale o firma obtine un venit de 180.000 u.m., din care 30.000 reprezinta profitul. Costurile fixe totale sunt de 100.000 u.m., iar costul variabil pe unitate de produs este de 100 u.m. Sa se determine:

a) rata profitului in functie de cost;

b) cantitatea de bunuri vandute de firma.

CAPITOLUL 16

VENITUL, CONSUMUL SI INVESTITIILE

1. Care din relatiile de mai jos sunt corecte:

a) K = 1/ 1-c';

b) K = DC + DI / DI

c) K = 1 - s

d) K = DV / D V - DC

2. Cand se reduce venitul, cum evolueaza consumul:

a) se reduce, dar intr-o proportie mai mare;

b) se reduce in aceeasi proportie;

c) se reduce, intr-o proportie mai mica;

d) creste.

3. Atunci cand inclinatia marginala spre consum este de 0,7, multiplicatorul investitiilor este:

a) 0,3; b) 4; c) 2; d) nici un raspuns nu este corect

4. Care din formulele de mai jos sunt corecte:

a) PIN = PIB + Amortizarea

b) PIN = PIB - Amortizarea

c) PNN = PNB + Amortizarea

d) PNN = PNB - Amortizarea

5. Care din relatiile de mai jos sunt exacte (reale)?

a) V = C - E d) I = E

b) V = C + I e) V = C + E

c) E = V - C f) I = V - E

V - venitul; C - consumul; E - economiile; I - investitiile

6. In to venitul este de 2000 u.m., iar rata consumului este 7/10. In t1, venitul creste cu 30 %. Sa se determine cresterea consumului si a economiilor in urmatoarele cazuri:

a) rata consumului ramane aceeasi;

b) rata consumului este de 4/5

7. Intr-o anumita perioada, doi agenti economici A si B au venituri egale, dar rata consumului este diferita. Consumul agentului economic A (CA) este cu 900 u.m. mai mare decat cel al agentului B, iar suma consumului celor doi agenti economici (CA+ CB) este de 8100 u.m. Ratele consumurilor celor doi agenti economici, insumate, (CA+ CB) sunt egale cu 27 / 20. Sa se determine venitul fiecarui agent economic.

8. Consumul in perioada precedenta (Co) a fost de 2100 u.m., (iar rata sa (co) a fost de 0,7) si a crescut cu 300 u.m. in perioada actuala. Stiind ca, in perioada actuala, inclinatia marginala spre consum (c1) este de 0,6 iar Produsul National Brut (PNB) in pretul factorilor de 4500 u.m., sa se determine:

1) venitul in perioada anterioara (Vo) si cea actuala (V1);

2) investitia neta si investitia bruta in perioada actuala (In1 si Ib1);

3) sporul de venit (DV) ce se obtine in viitor pe seama investitiilor nete efectuate in perioada actuala.

Nota: Investitiile nete sunt egale cu economiile (S).

9. La sfarsitul anului 1991, venitul national intr0o economie a fost de 1000 miliarde u.m., iar in 1992 venitul national a crescut cu 50 % fata de 1991. Aceasta crestere este rezultatul efortului investitional si a multiplicatorului investitiilor care a fost de 2. In anul 1992, inclinatia marginala spre economii este de 0,3. Se cere:

a) sporul venitului national in 1992 fata de 1991;

b) sporul consumului in 1992 fata de 1991;

c) sporul economiilor in 1992 fata de 1991.

10. Venitul national creat de agentii economici ai unei economii nationale este de 800 miliarde u.m. Acest nivel al venitului national reprezinta o crestere cu 25 % fata de perioada anterioara. Inclinatia marginala spre consum a perioadei respective este de 0,7. Multiplicatorul investitiilor ce se vor infaptui pe seama economiilor obtinute este 3. Se cere sa se determine:

a) sporul consumului;

b) inclinatia marginala spre economii si sporul economiilor;

c) sporul venitului national in perioada ce urmeaza.

CAPITOLUL 17

EFICIENTA SI ECHILIBRUL ECONOMIC

1. Care din elementele de mai jos pot fi interpretate ca forme de eficienta economica:

a) rentabilitatea;

b) productivitatea muncii;

c) consumurile specifice.

2. Piata care functioneaza bine este cea:

a) golita de marfuri;

b) in care cererea este egala cu oferta;

c) plina de marfuri.

3. Cunoscand continutul eficientei economice pe care o impune piata, in conditiile unei economii libere, va rugam sa aratati in care din situatiile de mai jos avem o imbunatatire a acesteia:

a) cand randamentul utilizarii factorilor de productie creste;

b) cand consumurile specifice ale factorilor de productie cresc;

c) cand costurile materiale si salariale unitare sunt mai mici decat in perioada anterioara si inferioare pretului de vanzare de pe piata;

d) cand consumurile specifice ale factorilor de productie scad;

e) cand are loc imbunatatirea calitatii bunurilor economice

4. Criteriul major al eficientei la nivelul unitatii economice este:

a) maximizarea profitului;

b) maximizarea pretului de vanzare;

c) maximizarea volumului de bunuri economice;

d) asigurarea unui climat social armonios;

e) promovarea progresului tehnic.

5. In care din situatiile de mai jos activitatea intreprinzatorului este rentabila:

a) intreprinderea nu inregistreaza nici pierderi nici profituri;

b) intreprinderea inregistreaza profituri mici;

c) intreprinderea inregistreaza pierderi, dar reduse;

d) intreprinderea obtine profituri mari.

6. Starea de echilibru economic este atunci:

a) cand suma totala a incasarilor din vanzari este cea mai mare;

b) cand cererea este egala cu oferta, iar diferentele dintre ele sunt considerate normale;

c) cand veniturile sunt egale cu cheltuielile;

d) cand profitul obtinut este cel mai mare.

7. Pragul minim al rentabilitatii este dat de:

a) costul mai mare ca pretul;

b) costul este mai mic decat pretul;

c) costul este egal cu pretul;

d) incasarile sunt egale cu cheltuielile (costurile) firmei.

8. Care din urmatoarele situatii caracterizeaza starea de presiune:

a) oferta este mai mare decat cererea;

b) concurenta este deosebit de puternica intre cumparatori;

c) stimularea imbunatatirii calitatii si reducerea costurilor;

d) vanzatorii au posibilitatea sa-si selectioneze cumparatorii.

9. Starea de absorbtie se manifesta prin:

a) existenta unei cereri mai mari decat oferta;

b) lipseste stimularea agentilor economici de a produce bunuri de calitate;

c) concurenta este deosebit de puternica intre cumparatori;

d) cumparatorii fac selectia bunurilor economice care se vor produce;

e) stimuleaza atat risipa, cat si economiile;

f) consumatorii nu-si pot satisface pe deplin aspiratiile

10. Posibilitatea riscului economic dispare atunci cand:

a) veniturile realizate cresc;

b) veniturile obtinute incep sa se reduca;

c) economia se afla in faza de expansiune a ciclului economic;

d) in nici unul din aceste cazuri.

CAPITOLUL 18

SOMAJUL

1. Care din relatiile de mai jos exprima gradul de ocupare a populatiei apte de munca dintr-o tara:

a) (populatia apta de munca ocupata / populatia totala) x 100;

b) (populatia apta de munca, dar neocupata / populatia apta de munca ocupata) x 100;

c) (populatia apta de munca dar neocupata / populatia totala) x 100;

d) (populatia ocupata / populatia apta de munca) x 100.

2. Care din relatiile de mai jos exprima rata somajului?

a) (numarul persoanelor apte si neocupate / populatia totala) x 100;

b) (numarul somerilor / populatia ocupata) x 100;

c) (populatia apta si neocupata / populatia apta si ocupata) x 100.

3. Care din urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor tehnologii (retehnologizarii):

a) somaj sezonier; e) somaj voit;

b) somaj accidental; f) somaj ciclic;

c) somaj tehnologic; g) somaj conjunctural.

d) somaj structural;

4. Populatia totala a unei tari este de 24 milioane de locuitori, din care 25% reprezinta persoane inapte de munca, iar populatia ocupata este de 15 milioane. Stiind ca din populatia neocupata, jumatate nu doreste sa se angajeze fiindca are alte procupari, sa se calculeze: numarul celor inapti, numarul somerilor, rata somajului, gradul de ocupare.

5. Conform definitiei B.I.M., pentru ca o persoana sa fie considerata somer trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba mai mult de 15 ani;

b) sa fie apt de munca;

c) sa primeasca indemnizatie de somer;

d) sa poata desfasura oricand o munca salariata sau nesalariata;

e) sa caute un loc de munca;

f) sa nu aiba surse de venituri;

g) sa nu munceasca.

6. In care din situatiile de mai jos exista somaj?

a) cererea de munca > oferta de munca;

b) cererea de munca = oferta de munca;

c) cererea de munca < oferta de munca;

7. Somajul ciclic este cauzat de:

a) schimbarea vechilor tehnici;

b) modificarea structurilor economice;

c) crizele (ciclurile) economice.

8. Intr-o tara, numarul somerilor + populatia ocupata sunt de 8,1 milioane persoane. Stiind ca rata somajului este de 8 %, sa se determine:

a) numarul somerilor si b) populatia ocupata.

9. Populatia totala a unei tari este de 40 milioane persoane, populatia activa disponibila este de 25 milioane persoane, iar populatia ocupata este de 20 milioane persoane. Rata somajului este de 8 %. Sa se calculeze:

a) numarul celor inapti de munca; b) rata inaptilor;

c) numarul somerilor; d) gradul de ocupare a fortei de munca.

10. Intr-o tara, din 100 persoane apte de munca, 6 sunt somere, iar 4 nu fac parte din randul somerilor, dar nici din randul populatiai ocupate. Daca populatia apta de munca a tarii este de 10 milioane, sa se determine:

a) numarul populatiei ocupate si b) numarul somerilor.

CAPITOLUL 19

INFLATIA

1. Care din enunturile de mai jos la considerati corecte pentru a ilustra inflatia:

a) orice crestere a preturilor;

b) cresterea preturilor mai rapida decat a salariului nominal;

c) cresterea indicelui preturilor mai rapida decat a veniturilor banesti medii pe locuitor;

d) cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor;

e) cresterea indicelui preturilor mai rapida decat a indemnizatiei de somaj.

2. Sa consideram ca indicele preturilor se determina pe baza unui 'cos' alcatuit din 5 bunuri de consum care detin intotalul consumului, in ordine, ponderile: 25 %, 20 %, 15%, 10%, 30%. In intervalul Tn - Tn+1, preturile unitare ale acestor bunuri au evoluat conform datelor cuprinse in tabelul urmator:

Bunul

Pret unitar in Tn

Pret unitar in Tn+1

Ponderea in consumul total

A

5

8

0,25

B

7

10

0,20

C

20

30

0,15

D

40

42

0,10

E

60

60

0,30

Sa se determine rata inflatiei in intervalul Tn - Tn+1.

3. Cresterea rapida si de aceasi marime a veniturilor tuturor agentilor economici si a preturilor bunurilor de consum si a serviciilor oferite pe piata are ca rezultat:

a) reducerea puterii de cumparare a unitatii monetare;

b) cresterea puterii de cumparare a unitatii monetare;

c) aparitia sau accentuarea fenomenului inflationist;

d) cresterea numerarului aflat in circulatie;

e) scaderea nivelului de trai;

f) cresterea nivelului de trai.

4. Excedentul de masa monetara in raport cu volumul bunurilor economice de pe piata se datoreaza:

a) scaderii productiei si ofertei de bunuri;

b) cresterii cererii;

c) actiunilor speculative ale unor agenti economicil;

d) emisiunilor suplimentare de moneda.

5. In care din situatiile urmatoare apare inflatia ?

a) masa monetara = suma preturilor bunurilor de pe piata;

b) masa monetara > suma preturilor bunurilor de pe piata;

c) masa monetara < suma preturilor bunurilor de pe piata;

6. Aratati care din fenomenele si procesele de mai jos sunt consecinte ale inflatiei?

a) cresterea calitatii bunurilor economice;

b) cresterea salariului real;

c) cresterea preturilor;

d) scaderea puterii de cumparare a banilor;

e) scaderea salariilor reale;

f) cresterea chiriilor;

g) scaderea calitatii bunurilor economice.

7. In decursul unui an, salariul mediu nominal pe economie a crescut de la 3000 la 4500 unitati monetare, iar indicele preturilor a fost de 150%. Sa se determine indicele de crestere a salariului mediu real in perioada respectiva.

8. La sfarsitul unui an calendaristic, volumul masei monetare dintr-o tara ajunsese la 350 miliarde unitati monetare, crescand cu 35% fata de cel existent la inceputul anului respectiv. Indicele preturilor in acelasi an a crescut cu 50%. Sa se determine indicele puterii de cumparare a banilor si sa se explice semnificatia sa.

9. Salariul lunar al unei persoane este de 500 u.m. Se efectueaza o indexare de 50 % din rata inflatiei, care este de 25%. Sa se determine salariul dupa aceasta indexare.

10. In to, masa monetara dintr-o tara era de 2000 mld. u.m., iar in t1 creste cu 2400 mld. u.m.. Stiind ca in t1 indicele preturilor a crescut cu 200 % fata de to, sa se calculeze indicele puterii de cumparare a banilor, interpretandu-se semnificatia sa.

 

CAPITOLUL 20

STATUL SI ECONOMIA

1. Interventia statului in economie la nivel macroeconomic se realizeaza prin:

a) conducerea activitatii sectorului public;

b) realizarea protectiei sociale a populatiei;

c) stabilirea preturilor la un numar redus de produse;

d) stabilirea unor limite minime ale salariului.

2. Interventia statului la nivel microeconomic se manifesta prin:

a) sistemul de impozite percepute de la agentii economici;

b) sistemul de taxe percepute de la populatie;

c) elaborarea unor programe cu caracter orientativ pentru agentii economici;

d) gestionarea sectorului public;

e) stabilirea sistemului de taxe vamale.

3. In caz de deficit bugetar statul recurge la:

a) imprumuturi interne si externe;

b) reducerea impozitelor;

c) incurajarea importurilor;

d) emisiune suplimentara de moneda;

e) acordarea de facilitati agentilor economici.

4. Resursele financiare ale statului cuprind cheltuieli de la buget pentru:

a) invatamant si sanatate;

b) investitii de capital;

c) functionarea administratiei publice;

d) asigurari si asistenta tehnica;

e) nici una din cheltuielile de mai sus.

5. Existenta excedentului bugetar constituie:

a) un aspect negativ al bugetului;

b) un aspect pozitiv al bugetului;

c) aprecierea aspectului depinde de marimea excedentului.

6. Programarea economica:

a) constituie o modalitate de interventie a statului in economie;

b) are un caracter obligatoriu pentru agentii economici;

c) are un caracter orientativ, continand recomandari pentru agentii economici

7. In economia de piata interventia statului in economie se realizeaza prin:

a) planificare centralizata;

b) politica fiscala (a impozitelor);

c) stabilirea cursului valutar;

d) bugetul de stat;

e) programarea economica;

f) punerea de acord a cererii cu oferta.

8. Reducerea impozitelor duce la:

a) incurajarea (cresterea) investitiilor;

b) scaderea investitiilor facute de agentii economici;

c) pe termen lung cresterea veniturilor bugetare;

d) reducerea locurilor de munca.

9. Un buget public incheiat cu un excedent poate sa constituie un lucru negativ daca:

a) veniturile au crescut mai repede decat cheltuielile;

b) veniturile au ramas aceleasi, dar cheltuielile s-au redus prin renuntarea la unele obiective sociale;

c) veniturile au crescut, ar cheltuielile au ramas aceleasi.

10. In economia de piata, interventia statului in economie se realizeaza prin:

a) dirijarea exporturilor; e) sistemul de impunere (fiscala);

b) bugetul central; f) punerea de acord a cererii cu oferta;

c) bugetele locale; g) programarea economica;

d) structura importurilor pe parteneri; h) stabilirea cursului valutar.

CAPITOLUL 21

PIATA MONDIALA

1. Activitatea de comert exterior este eficienta atunci cand:

a) valoarea exportului este mai mare decat valoarea importului;

b) cursul de revenire la import este mai mare decat cursul de revenire la export;

c) cursul de revenire la import este mai mic decat cursul de schimb;

d) cursul de revenire la export este mai mare decat cursul de schimb;

e) cursul de revenire la import este mai mare decat cursul de schimb;

f) cursul de revenire la export este mai mic decat cursul de schimb.

2. In care din situatiile de mai jos un agent economic care importa bunuri economice din strainatate este avantajat?

a) cand pretul de cumparare din strainatate raportat la pretul de vanzare din tara este egal cu cursul de schimb;

b) cand pretul de cumparare din strainatate raportat la pretul de vanzare din tara este mai mare decat cursul de schimb;

c) cand pretul de cumparare din strainatate raportat la pretul de vanzare din tara este mai mic decat cursul de schimb;

3. Doi agenti economici participa pe piata mondiala efectuand operatii de export si import. Agentul economic 'A' a exportat intr-o luna marfurti pentru care a incasat 10.000 de dolari si pentru care a cheltuit 2 milioane de lei.Agentul economic 'B' a exportat in aceeasi perioada marfuri pentru care a incasat 20.000 de dolari. Aceste bunuri le-a obtinut facand cheltuieli de 3,6milioane de lei din care 400.000 lei au fost transformati in 2.000 de dolari pentru a cumpara din strainatate anumite materiale necesare producerii marfurilor exportate. Pe baza indicatorilor de eficienta a operatiunilor de comert exterior cunoscuti, sa se determine care din cei doi agenti economici are o activitate mai profitabila.

4. Se dau urmatoarele date: o marfa care se exporta se cumpara cu 100.000 lei; se fac cheltuieli de transport de 10.000 lei. Din vanzarea ei se incaseaza 550 dolari, cu aceasta suma importandu-se o marfa care se vinde la intern cu 120.000 lei, din care se acopera taxele de import de 11.000 lei; Cursul de schimb oficial este de 180 lei/dolar. Se cere:

a) cursul de revenire la export; b) cursul de revenire la import;

c) este eficienta operatiunea de export ? Dar cea de import ?

Argumentati raspunsul.

5. Cand o tara vinde in strainatate o cantitate mai mare de marfa decat importa, balanta comerciala este:

a) activa (excedentara); b) pasiva (deficitara);

c) conditionata de valoarea exportului si importului.

6. Participarea la schimburile internationale este determinata de necesitatea:

a) procurarii de factori de productie;

b) procurarii de bunuri de consum;

c) asigurarii de disponibilitati valutare;

d) realizarii convertibilitatii monedei nationale.

7. Facem urmatoarele notatii:

1. Cre = cursul de revenire brut la export (lei);

2. Pi = pretul produsului pe piata interna (lei);

3. Cc = cheltuielile dde circulatie pana la frontiera (lei);

4. Pe = pretul in valuta al marfii la frontiera;

5. Cri = cursul de revenire brut la import (lei);

6. Ti = taxa de import percepute pe marfa respectiva (lei);

7. Piv = pretul de import in valuta, al marfii respective la frontiera.

Tinand seama de aceste notatii, sa se marcheze care din urmatoarele formule sunt corecte:

a) Cre = (Pi - Cc) / Pe b) Cre = (Pe + Cc) / Pi

c) Cri = (Pi - Ti) / Pe d) Cre = (Pi + Cc) / Pe

e) Cri = (Pi - Ti) / Piv f) Cri = (Pi + Cc) / Pe

g) Cre = (Pi - Ti) / Piv h) Cre = (Cc + Pi) / Pe

i) Cri = (Cc - Pi) / Piv j) Cri = (Pi + Ti) / Piv.

8. Notiunea de comert invizibil cuprinde:

a) veniturile din investitii in strainatate, fie directe, fie in titluri de valoare;

b) turismul si transporturile internationale;

c) comertul cu materii prime;

d) vanzarile - cumpararile de licente cu exteriorul.

9. Activitatea de comert exterior este eficienta atunci cad:

a) valoarea exportului este mai mare decat valoarea importului;

b) Cri > Cre; d) Cri > cursul de schimb;

c) Cri < Cre; e) Cre < cursul de schimb.

10. Eficienta economica a exportului depinde de:

a) costul produselor destinate exportului;

b) nivelul pretului pe piata externa;

c) rata inflatiei interne;

d) formele de proprietate din tara care exporta.

CAPITOLUL 22

ECONOMIA ROMANIEI SI REFORMA ECONOMICA

1. Costurile sociale ale tranzitiei la economia de piata reprezinta:

a) impozitele suplimentare pe care populatia, toti agentii economici trebuie sa le suporte in perioada tranzitiei;

b) cheltuieli suplimentare pe care le va angaja bugetul de stat;

c) renuntarile, chiar sacrificiile pe care populatia trebuie sa le accepte in perioada de tranzitie;

d) renuntarea la conducerea centralizata a economiei, ca una din conditiile necesare pentru crearea economiei de piata;

2. Diminuarea costurilor sociale ale tranzitiei la economia de piata presupune in special:

a) cresterea veniturilor banesti lae intregii populatii;

b) 'inghetarea' preturilor bunurilor de consum si a tarifelor la servicii;

c) sporirea eficientei economice si reorientarea investitiilor pe ramuri (spre cele mai rentabile);

d) reforma monetara.

3. Participarea unei tari la piata mondiala decurge:

a) numai din necesitatea de a exporta anumite marfuri;

b) numai din necesitatea de a importa bunuri economice;

c) atat din necesitatea de a exporta cat si din necesitatea de a importa bunuri economice.

4. Limitele (restrictiile) care stau in calea racordarii Romaniei la piata mondiala se refera la:

a) practica slaba a marketingului in relatiile economice cu alte tari;

b) dezechilibrul dintre industrie si agricultura;

c) gradul scazut de satisfacere a cererii interne;

d) cresterea generalizata a preturilor;

5. Racordarea eficienta a economiei romanesti la cerintele pietei mondiale presupune:

a) producerea de bunuri economice competitive;

b) centralizarea relatiilor economice externe ale tarii.

c) promovarea larga a principiilor economiei de piata;

d) un nivel corespunzator de satisfacere a cererii interne;

e) convertibilitatea interna a leului.

6. In perioada tranzitiei, costurile sociale:

a) sunt inevitabile;

b) sunt rezultatul unei anumite politici economice;

c) sunt determinate de procesul reformei economice;

d) printr-o politica economica adecvata si rationala pot sa nu apara;

e) nu se adreseaza populatiei ocupate.

7. Costurile sociale ale tranzitiei sunt determinate de:

a) existenta somajului;

b) liberalizarea preturilor;

c) existenta deficitelor bugetare;

d) concurenta dintre agentii economici;

e) modernizarea tehnica a industriei si a altor ramuri;

f) ridicarea gradului de bunastare a populatiei.

8. Protectia sociala cuprinde masuri cum sunt:

a) ajutorul de somaj pe o perioada limitata;

b) crearea de noi locuri de munca;

c) reorientarea si recalificarea somerilor;

d) reducerea impozitelor pe veniturile agentilor economici;

e) cresterea dobanzilor la economiile pastrate de populatie la institutiile financiare.

9. Care din situatiile de mai jos reprezinta pentru Romania, in etapa actuala, restrictii in participarea la piata mondiala?

a) calitatea slaba a unor bunuri economice;

b) uzura fizica si morala avansata a unor capitaluri fixe;

c) costurile de productie ridicate la unele bunuri economice;

d) inrautatirea situatiei economice nationale.

10.Participarea unei tari la economia mondiala este motivata (impusa) de:

a) nevoia de prestigiu a tarii;

b) nevoia de materii prime si energie;

c) evitarea ciclicitatii;

d) folosirea mai buna a capacitatilor de productie;

e) evitarea inflatiei;

f) existenta unor surplusuri / trebuinte de alimente;

g) instruirea si educarea tineretului;

h) protejarea mediului inconjurator;

i) cresterea salariului nominal.

 

CAPITOLUL 23

PROBLEME GLOBALE ALE ECONOMIEI MONDIALE

1. Globalizarea problemelor omenirii decirge din:

a) interdependentele care exista intre state in cadrul economiei mondiale;

b) faptul ca economia mondiala este unica;

c) faptul ca o serie de elemente tehnice, social-economice si politice sunt comune tuturor tarilor;

d) nivelul de dezvoltare a tarilor;

e) structura economica a tarilor;

f) marimea tarilor.

2. Care din actiunile de mai jos pot crea premisele depasirii crizei alimentare mondiale?

a) cresterea randamentelor factorilor de productie din agricultura tarilor slab dezvoltate;

b) reducerea poierderilor de teren arabil;

c) introducerea in circuitul agricol a noi suprafete;

d) colaborarea tarilor slab dezvoltate cu tarile cu agricultura dezvoltata;

e) pregatirea cadrelor pentru agricultura tarilor slab dezvoltate;

f) reducerea cheltuielilor pentru inarmare si reorientarea sumelor astfel economisite spre agricultura.

3. Criza alimentara mondiala are la baza:

a) insuficienta terenurilor pentru agricultura;

b) cresterea mai rapida a populatiei in raport cu productia agricola;

c) randamentele agricole scazute in tarile subdezvoltate;

d) fenomenele de eroziune care se produc;

e) lipsa disponibilului alimentar necesar.

4. Combaterea poluarii presupune:

a) producerea unor tehnologii nepoluante;

b) introducerea in circuitul agricol a noi suprafete;

c) stabilirea unui impozit pentru cei care polueaza, proportional cu marimea poluarii.

5. Utilizarea factorilor de productie pe principii ecologice urmareste:

a) controlul asupra urbanizarii;

b) asimilarea Oceanului Planetar pentru bunastarea omenirii;

c) atragerea si utilizarea rationala a resurselor;

d) asigurarea unor conditii normale pentru existenta omului;

e) evitarea degradarii mediului ambiant.

6. Nesolutionarea problemelor globale ale omenirii:

a) are efecte negative numai pentru tarile unde apar prima data:

b) efectele negative ale acestor probleme se propaga si in alte tari;

c) pune in pericol dezvoltarea si existenta vietii oamenilor;

d) are efecte negative pentru toate tarile.

7. Folosirea energiei nucleare:

a) ar evita orice pericol pentru omenire;

b) ar inlatura numai efectele negative ale energiei obtinute pe baza de combustibili fosili;

c) ar duce la aparitia altor pericole.

8. Care din aprecierile de mai jos definesc 'efectul de sera' ?

a) prezenta unei 'gauri' in stratul de ozon al Pamantului;

b) evacuarea de metale toxice in ape si atmosfera;

c) incalzirea atmosferei din cauza bioxidului de carbon (si altor gaze) datorate arderii combustibililor fosili.

9. De ce prevenirea poluarii este mai ieftina ddecat inlaturarea efectelor acesteia ?

a) costa mult mai putin;

b) este mai usor de realizat;

c) dezvolta o economia cu caracter ecologic;

d) evita risipirea unor resurse economice.

10. Pentru care din motivele precizate mai jos, poluarea devine o problema tot mai grava, un pericol tot mai mare pentru omenire ?

a) pentru ca se diversifica formele de poluare;

b) pentru ca nu se cunosc limitele superioare ale poluarii, adica acele niveluri de la care se poate dezechilibra balanta ecologica naturala a planetei;

c) pentru ca se irosesc tot mai multe resurse;

d) pentru ca exista un decalaj intre evacuarea unui poluant in mediul inconjurator si aparitia efectelor lui negative.

e) pentru ca se deterioreaza calitatea solului si apei.

REZOLVARI SI RASPUNSURI

 

CAPITOLUL 1

NEVOILE SI RESURSELE. ACTIVITATEA ECONOMICA

1. b; 2. b; 3. a, b, e; 4. h, i, j; 5. a, b, d, e; 6. b, c; 7. a, b, d, e;

8. b; 9. b; 10. c, d; 11. d; 12. a, d, g, i; 13. a, b, c; 14. c; 15. b.

 

CAPITOLUL 2

ECONOMIA O REALITATE DIVERSA

1. b, d; 2. c, e; 3. c; 4. d; 5. b, c 6. e; 7. c; 8. b; 9. c;

10. a) 200-4-5=191 bunuri destinate vanzarii

b) 150+10=160 bunuri care au devenit marfa;

c) 200- (4+5+2)=189 oferta agentului economic;

d) la vanzare pe credit, functia de mijloc de plata; la vanzarea pe piata, functia de mijloc de schimb;

e) in nici una din situatii.

11. d; 12. a,b; 13. nici unul din aspectele mentionate; 14. a,b,c,d,e,f; 15. b.

CAPITOLUL 3

ECONOMIA DE PIATA

1. a,e,f,g; 2. d; 3. b,d,f; 4. b; 5. d; 6. a,c; 7. a,b,c,d,f; 8. c,d,f,h,i,k; 9. b; 10. c,d; 11. b, c; 12. a, d, e, f, h; 13. c,d; 14. a, b; 15. a,b,c,d,e.

CAPITOLUL 4

BANII

1. c; 2. c; 3. b; 4. b, d; 5. a, e;

6. Functia de masura a activitatilor economice: a, g. Functia de mijloc de schimb: b, c, h. Functia de mijloc de schimb, suma totala: 500.000+600.000+400.000 = 1,5 milioane u.m.

7. In momentul To:

M = 500 mld. numerar + 1500 mld. moneda scripturala = 2000 mld. u.b.

Dupa efectuarea operatiunii:

M1=(500-50)mld.numerar+(1500+50)mld.moneda scripturala=2000 mld.u.b.

M1=450 mld.numerar+1550 moneda scripturala=2000 mld.u.b.

8. b; 9. e; 10. a; 11. c,e;

12. Mm1= masa monetara in t1;

Mm1 = 120 mld./5 = 24 mld.;

Imm1 = Mm1/Mmo x 100; 120 % = 24 mld. /Mmo x 100; Mmo = 20 mld

13. a) M1 = 25 mld./5 = 5 mld.

Mo = 5 mld. - 1 mld. = 4 mld.

b) 4 mld. = PT/4 (5-1) = 4 rotatii, in to

PT = 4 mld. x 4 = 16 mld., valoarea marfurilor vandute in to

25 mld. - 16. mld = 9 mld., cresterea volumului valoric al marfurilor vandute in t1 fata de to

14. P = nivelul preturilor; 800 mii P / 4 = 200 milioane; p = 1000 u.m..

T0 = cantitatea de bunuri vandute. 1000To = 20 mld.u.m. To = 20 mil., cantitatea de bunuri vandute in To.

20 milioane + 800.000 = 20,8 milioane cantitatea de bunuri vandute in T1

15. v = (P x T) / M = (50 x 2000) / 4000 = 25 rotatii pe an

Raspuns: a.

CAPITOLUL 5

FACTORII DE PRODUCTIE

1. b, c, e; 2. a; 3. a, c, d; 4. c; 5. c; 6. c; 7. a, b, e, f; 8. c;

9. a, c, e, f; 10. b, d; 11. b; 12. a; 13. f; 14. a; 15. a.

CAPITOLUL 6

PROGRESUL TEHNIC

1. d; 2. b, d; 3. a, b, d, e; 4. b, d, e, f; 5. d;

6. a - este progres tehnic, b - determina cresterea eficientei economice, respectiv sporesc efectele si se diminueaza cheltuielile.

7. i; 8. e; 9. a, d; 10. a; 11. a, c; 12. c; 13. a, b, c, d, f, i; 14. a, b;

15. d, e.

CAPITOLUL 7

UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE. COSTUL

1. b, c; 2. a, b, c; 3. c; 4. b; 5. c; 6. c;



7. CT = 1200000 + 800000 + 400000 + 200000 + 600000 + 1500 + + 300000 = 5000000; CMT = 5000000/100 = 50000;

CFT = 600000 + 400000 + 200000 + 300000 = 1500000;

CVT = 1200000 + 800000 + 1500000 = 3500000;

CFM = 1500000 / 100 = 15000; CVM = 3500000 / 100 = 35000.

8. a) costurile fixe ale productiei globale = chirii + amortizarea capitalului fix + iluminatul general + incalzirea unitatii + costurile de distributie fixe, deci: CFG = 15000 + 25000 + 10000 + 20000 + 10000 = 80000 lei.

Costurile fixe pe unitatea de produs se calculeaza dupa formula:

CFM = CF/Q, deci, CFM = 80000/100 = 800 lei/kg

b) Costurile variabile globale ale productiei = materii prime + combustibil si energie + salarii directe + costurile de distributie variabile:

CVG = 50000 + 40000 + 60000 + 20000 = 170000

Costurile variabile pe unitatea de produs se calculeaza dupa formula:

CVM = CV/Q, deci CVM = 170000/100 = 1700 lei/kg

c) Costurile totale aferente productiei se calculeaza dupa formula:

CT = CF + CV = 80000 lei + 170000 lei = 250000 lei.

Costurile totale pe unitatea de produs se calculeaza cu formula:

CTM = CT / Q = 250000 / 100 = 2500 lei/kg, sau

CTM = CFM + CVM = 800 lei/kg + 1700 lei/kg = 2500 lei/kg

9. CT = 90000 u.m. (insumarea cheltuielilor)

CTM = CT / numarul de produse = 90000 u.m. / 1000 buc. = 90 u.m.

Qp = 100 buc. x 150 u.m. = 150000

Pr = Qp - CT = 150000 - 90000 = 60000 u.m.

10. Pentru costurile variabile:

200000 x 2,1 = 420000 100000 + 860000 = 960000

200000 x 3,2 = 640000 100000 + 1080000 = 1180000

200000 x 4,3 = 860000 Costurile unitare:

200000 x 5,4 = 1080000 300000 / 5 = 60000

Costurile totale: 50000 / 10 - 52000

100000 + 200000 = 300000 740000 / 15 = 49233

100000 + 420000 = 520000 960000 / 20 = 48000

100000 + 640000 = 740000 1180000 / 25 = 47200

Costurile marginale se pot calcula pentru fiecare 5 buc. produse in plus.

300000 - 100000 = 200000 960000 - 740000 = 220000

520000 - 300000 = 220000 1180000 - 960000 = 220000

740000 - 520000 = 220000

Costul marginal se poate calcula si pentru fiecare bucata produsa in plus.

Deci 220000 / (5-0) = 40000 220000 / (20-15) = 44000

220000 / (10-5) = 44000 220000 / (25-20) = 44000

220000 / (15-10) = 44000

11.

Productie

(buc)

Cost fix

(lei)

Cost variabil

(lei)

Cost total (lei)

Cost fix mediu

Cost variabil mediu

Cost total mediu

Cost marginal

1

3000

2000

5000

3000

2000

5000

0

2

3000

2500

5500

1500

1250

2750

500

3

3000

3600

6600

1000

1200

2200

1100

4

3000

4000

7000

750

1000

1750

400

12. CV1 = 80 + CF; CT1 = (800 + CF) + CF1 deci CF = 360

CV1 = CT1 - CF; CV1 = 800 - 360 = 440;

Pentru a calcula CTo aflam mai intai CVo: CVo = (100 x 440) / 110 = 400

CTo = CF + CVo = 360 + 400 = 760

CTo CTM1 : 800 / 8 = 100 CVM1 : 440 / 8 = 55,

CFM1 = CTM1 - CVM1 = 100 - 55 = 45

CFM1 alta metoda: x = CVo; y = CF; x + 10x/100 = CV1;

x + 10x/100 + y = 800

x + 10x/100 - y = 80

Rezolvand sistemul gasim: x = 400; y = 360.

13. CTM = CFM + CVM; CFM = CVM + 4; 20 = (CVM + 4) + CVM;

16 = 2 CVM; CVM = 8; CFM = 8 + 4 = 12

(sau: CTM - CVM = 20 - 8 = 12)

Pentru a afla CFT si CVT, calculam mai intai cantitatea de produse (Q) tinand seama de diferentele respective:

Q = 80/4 = 20; CFT = CFM x Q = 12 x 20 = 240;

CVT = CVM x Q = 8 x 20 = 160; CTG = 240 + 160 = 400

14. CV = CT - CF = 420 - 300 = 120; Q = CV / CVM = 120/12 = 10; CFM = CF/Q = 300/10 = 30; CTM = CVM + CFM = 12 + 30 = 42;

sau: CTM = CT/Q = 420 / 10 = 42.

15. Costul total al firmei A: 20000 x 110/10 = 220000 u.m.,

Costul total al firmei B: 20000 x 100/10 = 200000 u.m.,

Costurile variabile ale firmei A: 220000 - 25000 = 195000 u.m.,

Costurile variabile ale firmei B: 200000 - 25000 = 175000 u.m.,

Costul unitar al firmei A: CTM = CT/Q = 220000/200 = 1100 u.m.,

Costul unitar al firmei B: 200000/200 = 1000 u.m.

CAPITOLUL 8

PRODUCTIVITATEA

1. c; 2. d; 3. WLm0 =500/100 = 5/1; WLm1 = 750/125 = 6/1; WLmg1 = 250/25 =10; WLm1 / WLm0 x 100 = 120 %; 4. d; 5. d; 6. c; 7. a;

8. Productivitatea medie a muncii (WL) se calculeaza atat pentru cei 100 de salariati din perioada initiala, cat si pentru cei 110 din perioada curenta.

WL0 = 10000 bucati/100 salariati = 100 bucati / un salariat;

WL1 = 12000 bucati / 110 salariati = 109 bucati / un salariat;

WmgL=(Q1-Qo)/(L1-Lo)=(12000-10000)/(110-100)=2000 buc/10salariati = 200 bucati/ un salariat.

9. a pentru ca:

Productivitatea marginala a capitalului (Wmgk) se determina:

Wmgk = (Q1-Qo) / (K1-Ko) in care:

Q - productia; K - volumul capitalului tehnic; 1,2 - perioadele (sau momentele diferite ale analizei). Q1 - 1,2 Qo si K1 = 1.100 = 1,1 Ko

Wmgk = (1,2 Qo - Qo) / (1,1 Ko - Ko) = 0,2 Qo / 0,1 Qo = 2 Qo / Ko

Wmgk = 2 x 40000 = 80000 u.m.

10. d; - Cresterea sau scaderea productivitatii medii a muncii in martie (WL1) fata de ianuarie (WLo) se determina dupa relatia:

D % WL1/o = (WL1 - WLo) / WLo x 100

WL1 =Q1/L1=[Qo+(400/100)Qo] / [Lo+(150/100) Lo]=(5/Qo)/250 Lo= 2 Qo/L0.

WLo = Qo / Lo rezulta ca WL1 = 2 WLo

D % WL1/o = (2 WLo - WLo) / WLo x 100 = 100 %

11. a. Productivitatea medie a muncii in to = 100000 / 1000 = 100t;

Productivitatea media a muncii in t1 = 100t + (20 / 100) x 100 = 120t;

Cresterea absoluta a productivitatii medii a muncii in t1/to :

120 - 100 = 20t/ lucrator

b. Costurile medii fixe in to = 100 u.m.

Costurile medii variabile in to = 5000 u.m. din care 500 u.m. salarii

Costul total mediu in to = 5100 u.m./t

Costurile medii fixe in t1:

10 mil. / Q1 = 10 mil. / WL1 x N1 = 10 mil. / 120 x 1000 = 83,4 u.m./t

Costurile medii variabile: 4958,3 din care 458,3 costuri variabile salariale medii.

Costul total mediu in t1 = 5041,6 u.m. / t

Se remarca din datele de mai sus ca sporirea productivitatii medii a muncii a permis reducerea costului unitar pe seama diminuarii costurilor medii fixe si a costurilor medii salariale variabile.

12. a, b, c;

13. WLo = 48 / 6 = 8 piese; WL1 = 48 / 4 = 12 piese

D % WL1/o = (WL1 - WLo) / WLo x 100

D % WL1/o = 4 / 8 x 100 = 50 %

14. WLm0 = 200 / 8 = 25; 8-3 = 5

WLm1 = 200 / 5 = 40; 40 x 100 / 25 = 160 %

160 % - 100 % = 60 % sau 40 - 25 = 15; 15 x 100 / 25 = 60 %.

15. Volumul productiei in 30 zile: 500 x 30 5 = 15000

Cresterea productivitatii zilnice a muncii: 500 x 50 / 100 = 250 piese

Productivitatea zilnica a muncii: 500 + 250 = 750 piese

15000 / 750 = 20 zile

CAPITOLUL 9

CONSUMATORUL SI UTILITATEA ECONOMICA

1. d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. c; 7. a, d; 8. e; 9. c,e; 10. a; 11. a;

12. a.

In fundamentarea raspunsului se va avea in vedere ca si propozitia d este corecta, dar numai intr-un caz particular: cand utilitatea marginala este negativa. Prin problema se cere evolutia normala a utilitatii economice totale cand consumul creste. In mod normal, ea este crescatoare, cu ratii pozitive, dar descrescatoare pentru un consumator rational. Propozitia d poate fi adevarata pentru un consumator care dupa depasirea pragului de saturatie (la care utilitatea marginala este 0) isi continua consumul, fiecare utilitate aditionala aducandu-i o insatisfactie, utilitatea marginala devenind negativa.

13. Starea de echilibru (maximum de utilitate economica in conditiile venitului disponibil) se asigura cand:

UmgA / PA = UmgB / PB sau UmgA / UmgB = PA / PB

Programul de consum va fi: 4A + 3B

PA / PB = 5/3 = 10 Umg a dozei a 4-a din A / 6 Umg a dozei a 3-a din B

Deci programul de consum care-i asigura utilitatea totala maxima, in conditiile venitului dat este:

4A + 3B care atrage o cheltuiala de 29 u.m.

5(PA) / 3(PB) = 10 Umg a dozei a 4-a din A / 6 Umg a dozei a 3-a din B

14. A

Bucati consumate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Utilitatea marginala

100

90

80

75

60

50

35

25

15

5

0

Utilitatea totala

100

190

270

345

405

455

490

515

530

535

535

B

Bucati consumate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Utilitatea marginala

25

20

15

10

8

5

3

1,9

1,1

1

0

-1

Utilitatea totala

25

45

60

70

78

83

86

87,9

89

90

90

89

15. c.

CAPITOLUL 10

PIATA

1. d; 2. a, b; 3. a, b, c; 4. Formula de calcul a coeficientului de elasticitate a cererii functie de pret este urmatoarea:

Kec/p = DQ / DP = (Q1 - Qo) / Q : (P1 - P2) / Po

Kec/p = (50000 - 40000) / 40000 : (4500 - 5000) / 5000 =

= 10000/40000 : -500 / 5000 = 1/4: (-1/10) = 1/4 - 10/1 = -10/4 = -2,5

Kec/p=-2,5 intrucat se considera in modul, Kec/p>1 deci cererea este elastica.

5. e; 6. c; 7. c;

8. Kec/p = - (DQ/Qo) : (DP/Po) = (200 -100)/100 : (1000 - 1500)/1000 = 100 / 100 : 500 / 1000 = 100 / 100 x 1000/500 = 100000/50000 = 2

Cererea este elastica pentru ca Kec/p > 1

9. Kec/p = (DQ/Qo) : (DP/Po) = (750 - 500) / 500 : (3000 - 2000) / 2000 = 250 / 500 : 1000 / 2000 = 500000 / 500000 = 1

Oferta este unitara pentru ca Kec/p = 1

10. b; 11. b;

12. 1. Bunul A - 1,5 = (900 - Qo) / Qo : (20 - 30) / 30; Qo = 600

2. Bunul B notam cu x oferta in To:

1 = [(x + 200) - x] / x : (50 - 40) / 40; x = 800

3. Bunul C notam cu x pretul unitar in To:

0,5 = -(1000 - 1200) / 1200 : (80 - x) / x = 60.

4. Bunul D 0,9 = -[(x + 500) - x] / x : 20000 / 180000;

x = 5000, cererea in To

Cererea in T1: 5000 + 500 = 5500 bucati.

13. Kex/p = DQ / Qo : DP / Po; DP = 10 %; aflam DQ (procentual)

200 100 %

50 ..x; x = 25%

Kex/p = 25% / 10 % = 2,5

14. Elasticitatea cererii in functie de venit (Kec/v ) se determina ca raport intre variatia relativa (sau procentuala) a cererii (DQ) si modificarea relativa (sau procentuala) a venitului (DV), dupa relatia:

Kec/v = DQ/DV = (Q1 - Qo) / Qo : (V1 - Vo)/Vo

Kec/v=[(600-500)/500]/[(12000-10000)/10000]=(100/500)/(2000/10000)=1

Daca se aplica metoda variatiei procentuale a cererii, respectiv a venitului rationamentul poate fi urmatorul:

500 .. 100 10000 2000

100 .x => DQ = 20% 100..x => DV = 20 %

Kec/v = 20 % / 20 % = 1

Raspuns b pentru ca Kec/v = 1.

15. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul economic in raport de venit se determina cu relatia :

Kec/v =(Q1 - Q0)/Q0 : (V1 - V0)/V0 = (12 - 10)/10 : (15000 - 10000)/10000 = = 2/ 10 : 5000 / 10000 = 0,4

Deci, intrucat Kec/v = 0,4 este adevarat 'a'. Bunul economic respectiv este considerat un bun 'normal'. In general, se numesc bunuri normale cele pentru care cererea evolueaza in acelasi sens cu venitul; raspuns corect 'a'.

16. Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret (Kec/p) se determina pe baza relatiei :

Kec/p = (Q1 - Q0)/Q0 : (P1 - P0)/P0 = (400 - 500)/500 : (1500 - 1000)/1000 = -100/500 : 500/1000 = - 0,40

Deci, Kec/p = -0,40; ceea ce inseamna ca la o crestere de 1 % a pretului ii corespunde o reducere de numai 0,40 a cererii, cererea pentru bunul economic alimentar respectiv fiind inelastica.

Kec/p < 1, deci este adevarata formularea 'c'.

CAPITOLUL 11

CONCURENTA

 

1. a,b; 2. a,b,c,e; 3. a,c,e; 4. a,d; 5. b; 6. b,c,d; 7. b,d; 8. c; 9. b,d,f; 10. d,e,g; 11. g; 12. d,e;

13. A. Piata cu concurenta oligopson

B. Monopolistica

C. Oligopol

D. Monopol

14. A. Piata cu concurenta monopolistica

B. Oligopol

C. Oligopson

15. Piata A este monopolistica; Piata C este monopsonica, trasatura comuna : atomicitatea ofertei; Piata B, monopol sau oligopol, trasatura comuna cu piata A este atomicitatea cererii.

CAPITOLUL 12

PIATA MONETARA

1. b, c, d; 2. b; 3. a; 4. a, b;

5. Castigul (profitul) brut al bancii se determina ca diferenta intre dobanda incasata (Di) pentru creditele acordate si dobanda platita (Dpl) deponentilor sai:

Pb = DI - Dpl

D = C . d . n

In care: D = rata anuala a dobanzii;

D = dobanda;

n = durata creditului

C = creditul, suma imprumutului

Di = (6x5000000x0,5)/100+(7x5x300000x0,75)/100+(9x400000x1)/100 + + (0,5 x 12000000 x 1/365)/100 = 150000+16875+36000+164 = 203039

Deci: Di = 203039

Dpl = 2/100 (5000000x0,5+300000x0,75+400000x1+12000000x1/365) = = 2/100(2500000+225000+400000+32876) = 2/100(3157876) = 63167 lei

Dpl = 63167 lei

Pr brut = Di - Dpl = 203039 - 63157 = 139882 lei

Pr net = Pr.brut - Cfb = 139882 - 110000 = 29882 lei

6. Stim ca: D = C x d' x n

d' = D/C x n x 100

Dobanda incasata Di = (10 x 600000000)/100 = 60000000 u.m.

Dobanda platita Dp = (6 x 600000000)/100 = 36000000 u.m.

Castigul brut al bancii = Di - Dp = 60000000 - 36000000 = 24000000 u.m.

Pr = 70 % din castigul brut al bancii.

Pr = 70/100 x 24000000 = 16800000 u.m.

Stim ca Pr + cheltuielile de functionare ale bancii = castigul brut al bancii

Castigul brut al bancii - Pr = Cheltuielile de functionare ale bancii

Cheltuielile de functionare ale bancii = 24000000-16800000=7200000 um/an

7. Dobanda incasata de catre banca = 24 mil. (1+0,25)3 - 21 mil. = 41015625 - 21000000 = 20015625

Dobanda platita de catre banca la depozitul la termen = 15 mil. x (1+0,2)3 - 15 mil. = 25920000 - 15000000 = 10920000

Castigul brut albancii = 2015625 - 10920000 = 9095625

Profitul net = 9095625 - (2mil x 3) = 3025625

Profitul net mediu anual = 3095625 : 3 = 1031875

Rata medie anuala a profitului bancar = 1031875 / 10 mil. x 100 = 10,3%

8. D = C (1+20%)n - C = 5 mil. (1,20)3 - 5 mil = 5 x 1,728 - 5 = 3,64 mil.

Sn = C + D = 5 mil +3,64 mil. = 8,64 mil.

9. D = C x d' = 10 mil. x 40 % = 4 mil; 10 mil. + 4 mil. = 14 mil.

10. x = creditul de la banca A; y = creditul de la banca B

x + 5x/100 + y + 8y/100 = 13890; x = 5000; y = 8000

x = y - 3000

DA = dobanda pentru creditul de la banca A

DB = dobanda pentru creditul de la banca B; C = creditul

DA = 5C/100 = 25000/100 = 250

DB = 8C/100 = 64000/100 = 640

CAPITOLUL 13

PIATA CAPITALURILOR

1. c; 2. a, c; 3. b; 4. b; 5. a;

6. Co = D x 100/d'

D = 1000 x 4 = 4000

Co = 4000 x 100/20 = 20000 u.m./buc. sau:

Co = 1000x 4 x 100/20 = 20000 u.m./buc

7. Din formula cursul = D/d' x 100 = 50000/d' x 100 = 120000,

rezulta ca d' = 24%

8. a. Castiga agentul economic B (cumparatorul)

b. Castigul acestuia va fi:

1000 x 550 - 1000 x 500 = 550000 - 500000 = 50000 u.m.

c. Cumparatorul este speculator (jucator) a la hausse. Intrucat cursul actiunilor a crescut cu 50 u.m./actiune (550-500), cumparatorul le primeste la preturi vechi (500/actiune), deci platind 500000 u.m., si cum cursul a crescut, el le poate revinde imediat la pretul nou (550) castigand 50000 u.m.

9. a. Obligatiunea este un titlu de valoare cu venit fix. Cand rata dobanzii (d') este de 7% anual, posesorii de disponibilitati banesti, pentru a obtine un venit anual fix de 14 u.m., pot opta intre a depune aceste disponibilitati (obligatiuni) la banca sau a cumpara o obligatiune de valoare egala cu 200 u.m. prevazuta cu un venit fix de 14 u.m.

Daca rata dobanzii creste cu un punct procentual, adica de la 7% la 8%, cursul obligatiunii (valoarea ei de piata se va diminua in raport cu valoarea nominala, deoarece acelasi venit fix de 14 u.m. va putea fi obtinut prin depunerea unei sume mai mici.

b. Cand rata dobanzii practicata este de 8% la depuneri, iar venitul fix adus de o obligatiune este de 14 u.m. anual, cursul acestei obligatiuni este egal cu suma ce ar trebui depusa la banca pentru a aduce, la o rata a dobanzii de 8%, o dobanda anuala de 14 u.m.

D = d'C unde D = dobanda anuala (14 u.m. in acest caz)

C = suma depusa (cursul obligatiunii in acest caz)

d' = rata anuala a dobanzii

Deci: 14 = d'C = 8C/100 ; C = 14 x 100/8 = 1400/8 = 175

Cursul obligatiunii in conditiile de mai sus va fi de 175 u.m.

10. 4500 : 30 = 150 u.m., cursul actiunii in momentul incheierii tranzactiei.

4500+1200 = 5700; 5700: 30 = 190 u.m. cursul actiunii la scadenta sau

1200 : 30 = 40, castigul pentru o actiune si deci 150 + 40 = 190, cursul la scadenta.

CAPITOLUL 14

PIATA FORTEI DE MUNCA. SALARIUL

1. a, b, c; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c;

6. Evolutia salariului real este reflectata de indicele acestuia calculat astfel:

ISR = ISN / Ip

unde: ISR = indicele salariului real;

ISN = indicele salariului nominal;

Ip = indicele preturilor

Intrucat salariul nominal a ramas constant, indicele sau este 100%, dupa formula:

ISN = SN1 / SNo x 100 = (600000/600000) x 100 = 100%

Indicele preturilor a crescut cu 40% fata de perioada de baza (luna ianuarie), cand a fost de 100 %, deci in februarie este 140 %

Calculam indicele ssalariului real:

ISR = ISN / Ip x 100 = (100/140) x 100 = 71,42 %

Raspuns: In luna februarie 1998 indicele salariului real la firma respectiva este de 71,42%, deci a scazut cu 28,58 %, ca urmare a cresterii preturilor bunurilor de consum.

7. a. Salariul real = 90 % din 25000 = 25000 x 90 / 100 = 22500

b. Pentru ca au crescut preturile bunurilor de consum.

8. Sr0 = Sn0 / Pi0 = 10000 / Pi0

Sr1 = Sn1 / Pi1 = Sn1/ 0,98 Pio.

Pentru ca Sr1 sa fie egal cu Sr0, este necesar ca:

Sn1 = Sn0 - (2/100)Sn0 = 9800

Rezulta ca 9800/0,98 Pi0 = 10000/Pio. Salariul nominal de 9800 are in conditiile noilor preturi aceeasi putere de cumparare ca salariul nominal de 10000.

9. Isr = (Isn / Ip) x 100; 144 = (Isn / 125) x 100; Isn = 180 %

Sn1 = Sn0 + 640; Isn = (Sn1/Sn0) x 100; 180 = (Sn0 + 640) / Sn0 x 100;

Sn0 = 800

Sn1 = 800 + 640 = 1440.

10. a. Sr1 = Sr0 + 60; Sr1 = Sn1 / Ip; Sn1 = Sr1 x Ip; Sn1 = 120 (Sr0+60)

Sn1 = 120 Sr0 + 7200

Sr0+60 = [(120Sr0 + 7200) x 100] / 120; Sr0 = 600 u.m.

Sr1 = 600+60 = 660 u.m.

b. Aflam mai intai salariul nominal in t1: Sn1 = 660 x 120 = 792

Sn0 = Sr0

Isn = (790 / 600) x 100 = 132 % sau

Isr = (660/600) x 100 = 110 %; Isn = Isr x Ip = 110 x 120 = 132 %

CAPITOLUL 15

PROFITUL

1. b, d, f, h; 2. a;

3. Uzura anuala a capitalului fix = 9 mil. / 5 = 1,8 mil.; 1,8 mil + 05 mil = 2,3 mil = 70 % din CT, iar atunci capitalul circulant este egal cu 30 % din CT. Printr-o regula de trei simpla, capitalul circulant este egal (2,3 mil x 30%) : 70 = 985714;

CT = 2,3 mil +0,985714 mil = 3,285714.

Rezultat: a) val. prod. = 3,285714 + 2 mil. = 5,285714 mil

b) 2 mil / 3,285714 x 100 = 61,4 %

4. c; 5. a, b; 6. a, b, c; 7. b;

8. K (capitalul) este format din capitalul fix si capitalul circulant.

Valoarea productiei (Qp) = CT + Pr, iar CT = Cmt + Cs unde:

Cmt = costuri materiale; Cs = costuri salariale

K = capitalul fix (25 milioane u.m.) + capitalul circulant (50 milioane u.m.)

Amortizarea anuala a capitalului fix este egala cu:

25000000 / 10 ani = 2500000 u.m.

CT = 2500000 u.m. amortizarea anuala + 25 milioane capital circulant + 10 milioane salariile = 37500000 u.m.

Qp = 40 milioane u.m.

Pr = Qp - CT = 40000000 u.m. - 37500000 u.m. = 2500000 u.m.

Rpr = Pr / CT x 100 = 2500000 / 37500000 x 100 = 6,66 %

Rpr = 6,66% ( in raport cu costurile totale)

Rata profitului in raport de capitalul utilizat: Rpr = Pr / K x 100 = 2500000 / 50000000 x 100 = 5%

9. Po = pretul pe produs in t0

P1 = (10 Po / 100) + Po; 4840 = (10Po / 100) + Po; Po = 4400 u.m.

P1 - P0 = 4840 - 4400 = 440 u.m., cresterea preturilor

560 - 440 = 120 u.m., suma obtinuta prin reducerea costului cu 3%

3% .120

100%.x

-------------------------------------

x = 4000 u.m., costul in T0

4000 - 120 = 3880, costul in T1

4840 - 3880 = 960 u.m., profitul total realizat in T1

10. a. 180000 - 30000 = 150000 u.m., costul global total;

(30000 x 100)/150000 = 20%, rata profitului (profit x 100 / cost)

b. CVM = CV / Q; CV = CVM x Q; CT = CF + CVM x Q

150000 = 100000 + 100Q; 100Q = 50000; Q = 50000/100 = 500 buc. (cantitatea de bunuri vanduta).

CAPITOLUL 16

VENITUL, CONSUMUL SI INVESTITIILE

1. a, b, d; 2. c; 3. d; 4. b, d; 5. b, c, d, e;

6. a. Cresterea venitului cu 30%: 30 x 2000 / 100 = 600;

Consumul in to: 2000 x 7/10 = 1400;

Economiile in to: 2000 - 1400 = 600;

Consumul in t1: 7 x 2600/10 = 1820;

Cresterea consumului in t1 = 1820 - 1400 = 420;

Economiile in t1: 2600 - 1820 = 780;

Cresterea economiilor: 760 - 600 = 180

b. Rata consumului = 4/5

Consumul in t1 = 2600 x 4,5 = 2080

Cresterea consumului in t1: 2080 - 1400 = 680

Economiile in t1: 2600 - 1080 = 520

Scaderea economiilor in t1 fata de to: 600 - 520 = 80

7. 8100 - 900 = 7200; 7200/2 = 3600 u.m., consumul agentului economic B.

3600 + 900 = 4500 u.m., consumul agentului economic A (CA)

VA = CA/cA; VB = CB/cB; VA - VB = 0.

Notam cu x rata consumului agentului economic A si cu y pe cea a agentului economic B, obtinem sistemul de ecuatii:

(4500/x) - (3600/y) = 0

x + y = 27/20

Rezolvand, aflam: y = 0,6 si x = 0,75

VA = 4500/0,75 = 6; deoarece VA = VB, rezulta VB = 6000.

8. 1.Vo = Co + So;

co = Co/Vo => Vo = Co / co = 2100/0,7 = 3000 u.m.

V1 = Vo + DV; DV = DC/c' = 300/0,6 = 500 u.m.; V1 = 3500 u.m.

2. In1 = S1; In1 = V1 - C1, iar C1 = Co + DC

In1 = 3500 - (2100 + 300) = 1100 u.m.

Ib1 = In1 + A; Stiind ca venitul national (sau PNN in pretul factorilor) se determina scazand din PNB, in pretul factorilor amortizarea capitalului fix (A) rezulta ca: A = PNB1 - V1 = 4500 - 3500 = 1000 u.m.

Ib1 = 1100 + 1000 = 2100

3. Sporul viitor de venit (DV) reprezinta:

DV = K x DIn1, in care: K = multiplicatorul investitiilor

K = 1/(1-c') = 1/(1-0,6) = 1/0,4

DIn = In1 - Ino; iar Ino = Vo - Co;

Ino = 3000 - 2100 = 900 u.m.

DIn = 1100 - 900 = 200 u.m.

DV = K x DIn = 1/0,4 x 200 = 500 u.m.

9. a) sporul venitului national DV = 1000 x 50/100 = 500 mld. u.m.

b) DC = DV x c'

c' = 1 - s = 1 - 0,3 = 0,7

DC = 500 x 0,7 = 350 mld. u.m.

c) DS = DV - DC = 500 - 350 = 150 mld. u.m. sau

DS = DV x s = 500 x 0,3 = 150 mld. u.m.

10. Notam cu Vo venitul national din perioada anterioara si cu V1 cel din perioada curenta

Daca V1 = Vo + 25/100 x Vo => 800 mld. u.m. = Vo + 1/4 Vo =>

=> 3200mld. u.m. = 5 Vo => Vo = 3200/5 = 640 mld/ u.m.

DV1 = V1 - Vo = 800 - 640 = 160 mld. u.m.

Folosind formula c'= DC/DV,

unde c' = inclinatia marginala spre consum, DC = sporul consumului si DV1 = sporul venitului in t1 =>

=> 0,7 = DC/160 => DC = 0,7 x 160 = 112 mld. u.m.

Deoarece c' + s = 1 => s' = 1 - 0,7 = 0,3

Din formula s = DS/DV1 => 0,3 = DS/160 => DS = 0,3 x 160 = 48 mld. u.m.

sau DV = DC + DS => DS = DV - DC = 160 - 112 = 48 mlg. u.m.

Utilizand formula multiplicatorului investitiilor K = DV2 / DI unde:

DV2 = sporul venitului in perioada urmatoare;

DI = sporul investitiilor facute pe seama sporului de economii obtinut in perioada curenta din DV1.

Deoarece DS = DI, iar DS = 48 mld. u.m. => DI = 48 mld. u.m.

Deci 3 = DV2/48 => DV2 = 3 x 48 = 144 mld. u.m.

 

CAPITOLUL 17

EFICIENTA SI ECHILIBRUL ECONOMIC

1. a, b, c; 2. c; 3. a, c, d, e; 4. a; 5. b, d; 6. b; 7. c, d; 8. a,c;

9. a, b, c, f; 10. d.

CAPITOLUL 18

SOMAJUL

1. d; 2. b; 3. c;

4. Notam cu:

Pt = populatia totala; Pa = populatia activa; Po = populatia ocupata;

Pi = populatia inapta (inactiva); S = numarul somerilor;

Rs = rata somajului; Ri = rata inaptilor; Go = gradul de ocupare.

Pi = 25% x 24.000.000 = 6.000.000

S = 50% (18.000.000 - 15.000.000) = 50% x 3.000.000 = 1500.000

Rs = S / Po x 100 = 1500000 / 15.000.000 x 100 = 150/15 = 10%

Go = Po / Pa x 100 = 15.000.000 / 18.000.000 = 83,33%

5. a, b, d, e; 6. c; 7. c;

8. Populatia ocupata(100%) + rata somajului (8%) = 108%

108% . 8,1 mil.

8% x

x = (8 x 8,1 mil.) / 108 = 600.000, numarul somerilor

8,1 mil. - 600.000 = 7,5 mil. populatie ocupata.

9. a) 40 mil. - 25 mil. = 15 mil.

b) 15.000.000 x 100 / 40.000.000 = 37,5%, rata inaptilor

c) 8 x 20.000.000 / 100 = 1,6 mil.

d) 20.000.000 x 100 / 25.000.000 = 80%

10. 4 + 6 = 10; 100 - 10 = 90%, populatia ocupata

90 x 10.000.000 / 100 = 9.000.000, numarul populatiei ocupate;

6 x 10.000.000 / 100 = 600.000 numarul somerilor.

 

CAPITOLUL 19

INFLATIA

1. d;

2. Rata inflatiei se apreciaza pe baza indicelui preturilor (Iptn + 1/tn)

Iptn+ i/tn =8/5 x 0,25 + 10/7 x 0,2 + 30/20 x 0,15 + 42/40 x 0,10 + 60/60 x 0,3

Iptn+ i/tn = 1, 315 sau 131,5%

Rata inflatiei = 131,5 - 100 = 31,5%.

3. a, c; 4. a, b, c, d; 5. b; 6. c, d, e, f;

7. Indicele reprezinta, in general, raportul intre doua niveluri diferite ale aceluiasi indicator, cel din perioada curenta si cel din perioada de baza (initiala). Se stie ca salariul real este direct proportional cu marimea salariului nominal si invers proportional cu nivelul preturilor marfurilor si tarifelor serviciilor, adica:

SR = SN / p

unde: SR - salariul real; SN - salariul nominal si p - nivelul preturilor.

Deci: ISr = SR1 / SRo x 100; SR1 = SN1 / p1; SRo = SNo / po

ISN = 4500 / 3000 x 100 = 150%;

ISr = (SN1/p1) / (SNo/po) x 100 = (SN1/SNo) / (p1/po) x 100 = ISN / Ip =>

=> ISr = 150% / 150x 100 = 100%.

Concluzie: Salariul mediu real a ramas neschimbat, deorece salariile nominale si nivelul preturilor au crescut in aceasi proportie, reprezentand la sfarsitul anului 150% fata de nivelul lor initial.

8. Stim ca Pcb = M / p, unde: Pcb = puterea de cumparare a banilor, M = masa monetara; p = nivelul preturilor.

IPcb = Pcb1 / Pcbo x 100 sau IPcb = IM / Ip x 100 unde: IM este indicele cresterii masei monetare si Ip este indicele preturilor.

M1 = Mo + 35/100Mo => I = M1/Mo x 100 = (135Mo/100) / Mo x 100 = 135%

sau IM = 100% + 35% = 135 %; Ip = 100% + 50% = 150%.

Deci IPcb = IM / Ip x 100 = 135/ 150 x 100 = 90%.

Concluzie: puterea de cumparare a banilor reprezinta 90% din nivelul ei initial deci a scazut cu 10%.

9. (25/100) x (50/100) = 12,5%, indexare la 100 u.m.

12,5 x (500/100) = 62,5 indexarea la 500 u.m.

500 + 62,5 = 562,5 salariul dupa indexare.

10. Ipc = (IM / Ip) x 100

IM = 2400 x 100 / 2000 = 120%; Ip = 200 + 100 = 300%

Ipc = 120 x 100/300 = 40%, puterea de cumparare a scazut.

 

CAPITOLUL 20

STATUL SI ECONOMIA

1. b; 2. d; 3. a, d; 4. e; 5. c; 6. a, c; 7. b, d, e; 8. a, c; 9. b;

10. b, c, e, g.

 

CAPITOLUL 21

PIATA MONDIALA

1. e, f; 2. c;

3. Pentru agentul economic A cursul de revenire este:

2.000.000 lei / 10.000 $ = 200 lei/$

Pentru agentul economic B, cursul de revenire este:

3.600.000 lei / 20.000 $ = 180 lei/$

Deci, agentul economic B are o activitate mai profitabila, deci cheltuieste cu 20 de lei mai putin pentru a obtine din export o unitate valutara (dolar).

4. Stim ca: Cre = Pi - Cc / Pe unde:

Cre - cursul de revenire la export;

Pi - pretul produsului pe piata interna (in lei);

Cc - cheltuieli de circulatie pana la frontiera (in lei);

Pe - pretul extern (in valuta).

Inlocuind in formula:

Cre = (100.000 + 10.000) lei / 550 $ = 110.000 lei / 550 $ = 200 lei/$

Stim ca: Cri = (Pi - Ti) / Piv, unde:

Cri - cursul de revenire la import;

Pi - pretul de import al marfii in valuta;

Ti - taxe de import percepute la marfa respectiva (in lei)

Piv - pretul produsului la import in valuta.

In locuind in formula:

Cri = (120.000 - 11.000) lei / 550$ = 109.000 lei / 550 $ = 198,2 lei/$

Deorece cursul de schimb oficial este de 120 lei/$ rezulta ca operatiunea de export nu este eficienta deorece un dolar obtinut prin exportul marfii respective ne costa mai mult decat l-am cumpara la cursul oficial. Or, se stie ca pentru a fi eficienta o operatiune (actiune) la export,

Cre cursul de schimb oficial.

Operatiunea de import este eficienta deorece s-au obtinut 198,2 lei la un dolar, deci mai mult decat s-ar obtine vanzand dolarii la cursul de schimb oficial care este de 180 lei/$. Or, se stie ca o operatiune la import este eficienta cand:

Cri cursul de schimb oficial, ceea ce se intampla in cazul de fata.

Pe ansamblu, daca admitem ca s-a facut import in schimbul exportului, operatiunea nu este eficienta, deorece exportatorul pierde 1000 lei (110.000 - 109.000).

5. c; 6. a, b, c; 7. d, e, h; 8. a, b, d; 9. d, e; 10. a, b.

 

CAPITOLUL 22

ECONOMIA ROMANIEI SI REFORMA ECONOMICA

1. c; 2. c; 3. c; 4. a, c; 5. a, c, d; 6. a, c; 7. a, b, e; 8. a, b, c, e;

9. a, b, c; 10. b, d, f.

CAPITOLUL 23

PROBLEME GLOBALE ALE ECONOMIEI MONDIALE

1. a, b, c; 2. a, b, c, d,, e, f; 3. c; 4. a, c; 5. d, e; 6. b, c, d; 7. b, c;

8. c; 9. a, b, c, d; 10. b, d.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4389
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site