ESTIMAREA EVOLUTIEI ECONOMIEI ROMANESTI IN ANUL 2002

Estimarea evolutiei economiei romaneSti in anul 2002

2. Estimarea evolutiei economiei romanesti in 2002

Prognoza macroeconomica pentru anul 2002, construita pe baza Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 are ca obiectiv asigurarea cresterii economice bazate pe sporirea ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, astfel incat sa se asigure o dezvoltare echilibrata, fara mari discrepante in evolutia si structura agregatelor macroeconomice. Produsul intern brut se estimeaza ca va creste in anul 2002 cu 5%, pe seama maririi volumului de activitate, cu deosebire in ramurile producatoare de bunuri (plansa nr.10).

Principalele ipoteze ale estimarilor privind evolutia viitoare a economiei romanesti, decurgand din Programul de guvernare 2001-2004, sunt urmatoarele:

è    relansarea cererii interne fara a se neglija rolul cererii externe;

è    imbunatatirea structurii cererii totale, ca urmare a unei dinamici superioare a formarii brute a capitalului fix comparativ cu cea a consumului final;

è    o politica a veniturilor care sa sustina procesul de dezinflatie, respectiv o evolutie a acestora strict legata de performantele economice;

è    revigorarea productiei interne - industrie, constructii - in cadrul careia se detaseaza industria prelucratoare, cu un aport sporit de valoare adaugata;

è    modificarea structurii exporturilor romanesti in favoarea produselor de prelucrare superioara, cu valoare adaugata bruta mai ridicata;

è    imbunatatirea utilizarii resurselor de munca, atat prin majorarea numarului de salariati, cat si prin cresterea generala a gradului de ocupare reflectata in reducerea ratei somajului;

è    imbunatatirea stabilitatii sistemului financiar si bancar si finalizarea reformei sistemului fiscal;

è    dezvoltarea unui mediu de afaceri functional si atractiv.

Scenariul preconizeaza o continuare a tendintei, inceputa in anul 2001, de utilizare a produsului intern brut cu precadere pentru acumulare. Formarea bruta de capital fix va creste in anul 2002 cu 9,7%, in conditiile in care cererea interna, in ansamblul sau, va creste cu 6%. Deficitul balantei comerciale ar urma sa provina din achizitiile tot mai insemnate echipamente

si tehnologii performante. Ritmurile de crestere pe fiecare destinatie a produsului intern brut (tabelul nr.13) sunt urmatoarele:

Tabelul nr.13.

-modificari procentuale fata de an anterior-

^*) Contributia la cresterea reala a produsului intern brut

Consumul final al populatiei va creste cu o rata mai mica decat produsul intern brut (+3,8%), avand, in schimb, o dinamica mai mare decat consumul administratiei, ultimul fiind restrans in principal datorita masurilor luate in scopul consolidarii fiscale. Pe latura cererii, acest lucru va reduce presiunea inflationista. Dinamica consumului final al populatiei va fi influentata de dinamica superioara a cumpararilor de marfuri (103,9%), determinata de cresterea puterii de cumparare. In aceste conditii, consumul final al gospodariilor populatiei va reprezenta, in anul 2002, 70% din produsul intern brut.

Exportul net va avea in anul 2002 o contributie negativa la cresterea reala a produsului intern brut, ca urmare a dinamicii mai pronuntate a importurilor de bunuri si servicii fata de exporturile de bunuri si servicii. Exporturile de bunuri si servicii sunt proiectate a avea o crestere de 8,9%, iar importurile de bunuri si servicii sa inregistreze un spor de 10,6%.

Exporturile de bunuri au fost estimate ca avand o crestere de 8,4%, pe principalele grupe de produse estimandu-se urmatoarele evolutii:

è    cresterea exportului de produse agroalimentare cu 7% bazata in special pe nivelul productiei vegetale, respectiv realizarea unui plus fata de 2001 de 30 milioane dolari;

è    cresterea cu 28,9% a exportului de produse ale industriei constructiilor de masini, ceea ce reprezinta un plus de 650 milioane dolari;

è    mentinerea evolutiei crescatoare a exportului de produse ale industriei usoare.

Importurile de bunuri se vor majora cu 9,3%, tinand cont in principal de dependenta dezvoltarii tarii noastre de cresterea resurselor energetice din import, precum si de necesitatea relansarii procesului investitional, sustinuta de transferul de tehnologie din exterior. In structura, importurile prezinta urmatoarele caracteristici:

è    scaderea importurilor de produse agroalimentare in anul 2002 cu 4,2%;

è    importul de produse minerale, va continua sa creasca, ritmul estimat de 5,4%, fiind insa sub media cresterii importurilor;

è    sporirea importului de produse ale industriei constructiilor de masini cu 12,6%, importuri care includ bunurile de capital.

Avand in vedere estimarile efectuate pentru exportul si importul de bunuri in anul 2002, respectiv deficitul balantei comerciale (FOB-CIF) (plansa nr.11) si evolutia comertului exterior de bunuri si servicii, contul curent se prezinta astfel (tabelul nr.14):

Tabelul nr.14.

-milioane dolari-

Evolutia exportului net pune in evidenta mentinerea deficitului contului curent al balantei de plati externe la nivelul de 2,28 miliarde dolari, sustinut de evolutia pozitiva a balantei serviciilor si a balantei veniturilor, care urmeaza a-si reduce deficitele, precum si de cresterea contributiei excedentului transferurilor curente.

Evolutiile mentionate conduc la urmatoarea structura a utilizarii produsului intern brut (tabelul nr.15):

Tabelul nr.15.

-procente-

Nota: Structura s-a calculat pe baza valorilor in preturi curente

Pe latura ofertei, se estimeaza ritmuri superioare de crestere fata de produsul intern brut in industrie, constructii si serviciile direct conditionate (transporturi si comert) de volumul de activitate din cele doua ramuri. Evolutia valorii adaugate brute in principalele ramuri se prezinta astfel (tabelul nr.16):

Tabelul nr.16.

-modificari procentuale fata de an anterior-

Productia industriala va creste cu 5,8% datorita majorarii, cu deosebire, a productiei ramurilor industriei prelucratoare cu cerere la export, bazata in principal pe cresterea semnificativa a productivitatii muncii. Tinand seama de posibilitatile limitate de crestere in industria extractiva, precum si de necesitatea reducerii intensivitatii energetice in sectorul productiv al economiei, se apreciaza ca industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala a tarii (plansa nr.12). In aceste conditii productia industriei prelucratoare este estimata sa creasca cu 6,6%, evolutie structurata pe principalele componente astfel:

è   componenta ofensiva, in care se inscriu sectoarele si grupele de produse cu crestere peste media pe ansamblul industriei: industria de masini si echipamente (+9,2%); industria confectiilor (+8,5%); industria de masini si aparate electrice (+8,0%); industria chimica (+7,3%); industria pielariei si incaltamintei (+7,0%); industria mijloacelor de transport rutier (+7,0%); industria alimentara (+6,7%); prelucrarea petrolului (+6,6%); industria mobilei (+6,5%);

è   componenta neutrala, care cuprinde sectoare cu cresteri apropiate de media pe industrie: prelucrarea cauciucului si a maselor plastice (+6,0%); industria metalurgica (+5,9%); industria celulozei, hartiei si cartonului (+5,7%); industria altor produse din minerale nemetalice (+5,7%); industria altor mijloace de transport (+5,5%);

è    componenta defensiva, in care se inscriu sectoarele a caror evolutie se va afla mult sub cea pe ansamblul industriei si a caror pondere in structura industriei va scadea: constructii metalice (+4,3%); prelucrarea lemnului (+4,0%); industria de aparatura medicala de precizie, optica si ceasornicarie (+3,0%); industria textila (+2,0%); industria de echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii (+2,0%).

Prognoza evolutiei agriculturii pentru anul 2002 presupune o crestere a valorii productiei agricole cu 4,5%, dinamica posibila nu numai datorita potentialului productiv al terenului agricol, cat mai ales sporirii randamentelor, ca urmare a masurilor de redresare a agriculturii avute in vedere prin Programul de guvernare.

In domeniul inflatiei, se preconizeaza o reducere graduala, in principal prin:

è    accelerarea reformelor in special in ceea ce priveste ajustarile structurale, ceea ce va asigura premisele unei sensibile dezinflatii;

è    mentinerea unei politici monetare prudente, capabila sa asigure remonetizarea economiei prin instrumente neinflationiste;

è    reducerea durabila a anticipatiilor inflationiste ale agentilor economici, pe fondul unei cresteri economice sustenabile;

è    sporirea disciplinei financiare, reducerii blocajului financiar si combaterea inflatiei speculative;

è    perfectionarea mecanismelor privind regimul preturilor reglementate;

è    urmarirea raportului cerere-oferta in diverse sectoare, efectuarea de investigatii pentru cunoasterea diferitelor piete in vederea identificarii oricaror distorsiuni in functionarea normala a acestora si luarea masurilor de remediere legala.

Pentru anul 2002 prognoza prevede o reducere a inflatiei la circa 22% insemnand ca, practic, s-a intrat in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei (plansa nr.13).

In structura, evolutia diferentiata a preturilor va favoriza modificarea comportamentului agentilor economici si populatiei in directia economisirii si acumularii. Se preconizeaza indici de preturi inferiori pentru formarea bruta de capital fix atat fata de deflatorul produsului intern brut, cat si fata de indicii de preturi aferenti consumului final al populatiei.

Cresterea valorica a produsului intern brut, rezultat al combinatiei influentelor scaderii preturilor si a cresterii reale, urmareste evolutia inflatiei, deflatorul produsului intern brut de 124,7%, fiind inferior indicelui mediu al preturilor de consum (126%).

Produsul intern brut nominal va inregistra o crestere mai moderata datorita diminuarii inflatiei in anul 2002, urmand sa ajunga la 1.440.000 miliarde lei.

In domeniul resurselor umane, cresterea economica sustinuta va fi insotita de o majorare a numarului de salariati, la care se adauga si profesiile libere, in conditiile unei imbunatatiri importante a productivitatii muncii. Sursele demografice ale cresterii cantitative a fortei de munca vor fi limitate. Populatia totala se reduce si, ca urmare rata de activitate se diminueaza, chiar daca panta declinului este mult atenuata de numarul mai mic de iesiri la pensie, ca urmare a noii Legii a pensiilor, prin care perioada de activitate s-a prelungit.

Evolutia ocuparii va fi influentata de cativa factori contradictorii. Pe de o parte, fluxul de investitii straine va genera noi locuri de munca. Intreprinderile mici si mijlocii se asteapta sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva, localizata mai ales la nivelul muncii nesalariale. Totusi continuarea procesului de restructurare si privatizarea vor induce presiuni asupra ocuparii.

In acelasi timp productivitatea muncii isi va spori ritmul sau de crestere, care va fi incepand cu anul 2003 peste ritmul de crestere a produsului

intern brut. In anul 2002, pe ansamblul economiei, productivitatea muncii, calculata ca raport intre produsul intern brut si populatia ocupata va creste cu 4,5%. Numarul mediu de salariati se va majora cu 45 mii de persoane, iar rata somajului se estimeaza ca va ajunge la 9,2% (plansa nr.14).