| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Universitatea Petrol si Gaze Ploiesti .
Facultatea de stiinte economice.
REFERAT
Locul petrolului in in relatii economice ale Romaniei cu tarile europene
(1957-1947).
Cuprins.
Capitolul I .Petrolul romanesc la inceputul celui de-al doilea razboi mondial.
1.Cresterea importantei strategice a petrolului romanesc in anii premergaatori celui de-al doilea razboi mondial.
2. Situatia geopolitica create de declansarea razboiului.
3. Reactiile marilor puteri.
Capitolul II. Raporturi romano-germane in domeniul petrolier in anii 1940-1944.
1.Tratative si acorduri romano-germane in domeniul petrolier.
Introducere
"Zacamintele de petrol fara mare valuare comerciala si importanta la 1860,vor deveni in urmatorul secol , dupa inventarea si raspandirea motorului cu ardere interna , principala bogatie minerala a Romaniei".
Distileria de titei (gazarie) realizata de Teodor Mehedinteanu, in 1857, la Rafov langa Ploiesti, marcheaza inceputul exploatarii la nivel industrial a petrolului romanesc, precum si etapa petrolului lampant. Denumita "Lumina", gazaria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obtinand la licitatie iluminatul public al capitalei. In statistica mondiala a anului 1857, Romania apare inregistrata cu 1 977 barili de titei (275 de tone), fiind in plus singura tara din lume care figureaza cu o astfel de productie pentru anii 1857 si 1858 (S.U.A. apar in statistici abia in 1859).
Petrolul-"cea mai importanta sursa energetica a secolului al XX -lea" a fost pentru tarile care au dispus de acesata ,nu numai o pretioasa bogatie naturala valorificata pentru nevoile interne sau de export , ci si un punct de convergenta , de disputa , a intereselor si strategiilor marilor puteri politice ale lumii , in timp de pace , dar mai ales in conditii de razboi .
Pentru Romania , petrolul a fost cea mai importanta bogatie naturala si a jucat un rol determinat in evolutia sa industriala. Prin valorificarea lui , a aparut o ramura economica vitala care a cunoscut o mare dezvoltare , avand cea mai mare contributie la formarea si sustinerea finantelor statului roman modern . Un rol tot atat de important l-a avut petrolul in relatiile internationale ale Romaniei , cu marile puteri , in mod deosebit in perioada celor doua razboaie mondiale din secolul al XX -lea.
Impactul petrolului asupra desfasurarii si urmarilor celui de-al doilea razboi mondial a constituit obiectul a numeroase cercetari , analize si studii istoriografice , generale sau speciale. A aparut in mod firesc o vasta literatura de specialitate . A fost analizata influenta pe care a exercitat-o petrolul asupra actiunilor politico - diplomatice , economice si militare desfasurata de toate statele -mari si mici- participante la conflictul mondial din anii 1939-1945 rolul "aurului negru" in economia de razboi. Petrolul romanesc -prin importanta pe care a dobandit-o in strategiile unor mari puteri- a constituit si el obiectul a numeroase analize , evaluari si studii intalnite in literatura generala si de specialitate, straina si romaana.
Capitolul I
Petrolul romanesc la inceputul celui de-al doilea razboi mondial.
1.Cresterea importantei strategice a petrolului romanesc in anii premergaatori celui de-al doilea razboi mondial.
Primul razboi mondial a demonstrate ca independenta dintre economia de razboi si fortele armate ale statului a devenit esentiala in cadrul strategiei generale de ducere a razboiului .
Consumul de materii prime strategice in
razboiul modern ce se prefigura atingea , potrivit opiniei specialistilor
valori enorme comparativ cu raazboaiele precedente. Aceste consumuri
depaseau productia interna a beligerantilor . IIntr-un studio publicat la Viena
, de Istovan Possony iin anul 1938 ,se arata cantitatea de materiale necesare
echiparii unui front cu o lungime de 1000 km , front pe care se va
estima ca va lupta armata germana iintr-un viitor conflict. Conform studiului
respectiv , iintr-un viitor raazboi ofensiv , se estima urmatorul
consum anual : 30 -40.000.000 tone de produse petroliere. Producttia maxima inregistrataa
in
Dintre toate materiile prime , petrolul ssi produsele petrolifere , aveau o importanta cruciala . Dr. Ferdinand Friendensburg , unul dintre teoreticienii economiei germane de razboi facea urmatoarea remarca "Petrolul este materia prima in lipsa careia armatele de azi sunt osandite la completa imobilitate si in acest fel la infrangere sigura , ca si in cazul in care nu ar avea arme si munitii".
Romania ocupanta locului sase in 1936 in ierarhia marilor producatori si exportatori de petrol de pe glob , a realizat in 1939 o productie de petrol de peste 6.240.000 tone din care a exportat 4.177.000 tone , diferenta reprezentand consumul intern . Resursele petrolifere romanesti , datorita acestei disponibilitati de export , au devenit un obiectiv important in prognozele economiei de razboi ale tuturor puterilor europene , situatie care a generat accentuare a rivalitatii dintre cele trei grupari de forte existente in acel moment in Europa : grupul anglo-francez , grupul italo-german si Uniunea Sovietica .Obiectivul celor trei grupari era comun, acela de a-si asigura controlul asupra productiei de petrol a Romaniei prin blocarea accesului celorlalti adversari , pozitiile de abordare a disputei fiind diferite . Marea Britanie si Franta detineau impreuna peste 50% din capitalul strain investit in industria petroliera romaneascaaaa , erau interesate in mentinerea acestor pozitii dominante si actionau pentru promovarea unei politici a Romaniei, in domeniul petrolier in concordanta cu interesele lor. O politica asemanatoare a promovat si S.U.A. reprezenta peste 10% din totalul capitalului investit. Din date statistice se observa cu usurinta pozitiile foarte puternice pe care le aveau in industria petroliera romaneasca , capitalurile provenite din Marea Britanie , Franta , Olanda , Belgia , S.U.A. , in comparatie cu cele provenite din Germania si Italia.
Germania a supus Romania treptat unei presiuni permanente , pentru ca petrolul romanesc era o sursa importanta pentru Europa , cu exceptia celui din U.R.S.S. care putea sa asigure intr-o portie semnificativa consumul cerut de economia de razboi germana.
Romania dispunea de un diversificat sistem
de transport al produselor petroliere . Centrul petrolier
Asezarea geografica a Romaniei oferea Germaniei un atu deosebit de valoros :posibilitatea de a evita blocada maritima instituita de adversari , utilizand in acest scop cu precadere , fluvial Dunarea . Fiecare putere europeana avea o strategie specifica de dobandire a controlului asupra petrolului romanesc in care demersurile economice , diplomatice , politice , si militare au intrepatruns unele cu altele.
Drept urmare putem afirma urmatoarele:
Petrolul si produsele derivate s-au impus ca una dintre cele mai importante materii prime strategice fara de care orice armata moderna devenea incapabila de a-si indeplini misiunile.
Numar mic de resurse petroliere majore cunoscute , repartitia lor inegala pe glob , dependenta marilor puteri de petrol si accesul inegal al acestora la resursele petroliere , au generat o dura rivalitate in domeniu , accentuate de cresterea pericolului unui nou razboi mondial ce se prefigura.
Cresterea pericolului de razboi a obligat marile puteri sa-si reevalueze politicile in domeniul petrolier , situatie ce a generat amplificarea presiunilor politice , diplomatice , economice si militare asupra statelor posesoare de petrol.
Marimea zacamintelor exploatabile , a capacitatilor de prelucrare si a sistemului modern si diversificat de transport al produselor petroliere au impus Romania ca sursa majora din Europa interbelica , apta sa acopere intr-o insemnata proportie necesitatile consumului de petrol al marilor puteri militare europene.
Romania a devenit , in special datoritaa petrolului sau , un important obiectiv in geopolitica continentului european , in raporturile de forte dintre marile puteri europene pentru controlul materiilor prime.
Anul 1938 a produs schimbari esentiale intre raporturile dintre statele europene.
In preajma declansarii celui de-al doilea razboi mondial , situatia geopolitica din europa ramanea sub semnul schimbarilor profunde in planul raporturilor de forte.
Fiecare putere era preocupata de promovarea propriilor interese
Germania urmata cu fidelitate de Italia , desfasura un
ambitios program politic impotriva arhitecturii politico-statale rezultata
dupa tratatul de la
Uniunea Sovietica preocupata de a-si redobandi statutul de mare putere si de a-si satisface pretentiile teritoriale expansioniste .
Ungaria urma fidela politica revizionista a Germaniei.
Polonia , viitoarea victima , gravita in jurul Germaniei si contribuia la dezmembrarea Cehoslovaciei.
Franta , datorita framantarilor interne si in mod deosebit a conservatorismului clasei politice si a elitei militare , era incapabila sa gestioneze spatial central si est european , desi diplomatia franceza sprijinise substantial cererea respectivei arhitecturi statale la sfarsitul primului razboi mondial.
Marea Britanie , avand interese economice relativ restranse in zona a manifestat o preocupare pe masura intereselor sale in raporturile politico-diplomatice cu statele centrale si est -europene.
2. Situatia geopolitica create de declansarea razboiului .
In economia de razboi a marilor puteri europene petrolul din Romania putea sa aiba in conditii speciale un rol aparte.
Ponderea
petrolului important in afara Europei a reprezentat 64-75% din totalul
importului de petrol efectuat de
Perioada 29 septembrie 1938-23 martie 1939 cantonata intre acordul de la Mnchen si semnarea acordului economic romano-german , a produs o modificare a relatiilor dintre Romania si Germania
3.Reactiile marilor puteri.
In secolul XX intreaga industrie si civilizatie s-au bazat pe energia furnizata de petrol. Rezervele de titei au dus insa si la conflicte internationale.
Reactiile marilor cancelarii europene in dosarul petrolului romanesc au fost puternic motivate de interesele proprii , care erau intr-un fel sau altul , afectate de tratatul incheiat .
Diplomatia romaneasca a facut un adevarat tur de forta pentru a convinge marile puteri , cat si vecinii , ca Romania promova o politica de pace si neutralitate dar totodata afirma ca era "hotarata sa-si apere hotarele si neatarnarea".
La 11 mai 1939 s-a incheiat la Bucuresti un protocol privind schimburile economice dintre cele doua tari Romania si Marea Britanie .
Protocolul era menit sa incurajeze relatiile comerciale dintre cele 2 state si de a "crea posibilitati pentru dezvoltarea naturala a comertului exterior romanesc".
In comparatie cu tratatul romano-german din 23 martie 1939 protocolul economic romano-englez semnat la 11 mai 1939, evidentia un tratament preferential , acordat capitalului britanic.
La 12 iulie 1939 s-a incheiat la Londra un acord de comert si plati intre Legislatia Romana si Export Credits Guarantee Departament din Londra , prin care guvernul britanic acorda Romaniei un credit de 5.612.000 lire sterline destinat inzestrarii armatei si productiei de razboi. Acordul oferea Romaniei o serie de facilitati in cumpararea de armament si simplifica mecanismele financiare dintre cele doua state.
La 31 martie 1939 a fost semnat la Bucuresti un "Acord asupra platilor comerciale dintre Franta si Romania" . In cadrul careia a fost inclus un "Protocol asupra problemelor de petrol" prin protocolul respectiv guvernul francez se obliga sa intervina pe langa importatorii francezi in vederea achizitionarii a 490.000 tone de benzina de turism , 50.000 tone de motorina si 20.000 tone petrol lampant.
Petrolul romanesc si produsele derivate erau de foarte buna calitate , dar pretul de cost al acestuia mai mare decat cel al produselor similare importate din Franta si in alte zone ale lumii in mod deosebit in Golf.
Izbugnirea razboiului la 1 septembrie 1939 a transformat petrolul in "arma de razboi intr-un element vital pentru mijloacele folosite de razboiul modern".
La 29 septembrie 1939 s-a semnat la Bucuresti un protocol confidential prin care "Guvernul German este dispus sa livreze Romaniei , intr-o masura mai mare , material de razboi capturat in Polonia". Plata se facea in bonuri de tezaur.
Pozitia statului romanesc era rezultanta unui process al evolutiilor inregistrate in raporturile de forte dintre marile puteri europene in 1939 - 1940 , proces pe care nu l-a putut evita.
Se poate trage concluzia ca lupta dintre marile puteri europene pentru controlul petrolului romanesc a fost influentata de evenimentele politico-diplomatice si militare care au premers cel de-al doilea razboi mondial si prima parte a acestuia.
Capitolul II
Raporturi romano-germane in domeniul petrolier in anii 1940-1944.
1.Tratative si acorduri romano-germane in domeniul petrolier.
In perioada interbelica , Romania a realizat un semnificativ salt economic datorat incheierii procesului de constituire statal-national , a cadrului juridic international si a conditiilor economice care "au facut posibila ridicarea nivelului general de progres si civilizatie a tarii ."
Procesul de industrializare a Romaniei a fost influentat de o serie de factori :
Lipsa de capital autohton ;
Nivelul general scazut de industrializare al economiei nationale;
Dezvoltarea inegala a diferitelor ramuri ale industriei ;
Productivitatea redusa a muncii in industrie;
Deosebirile doctrinale ale principalelor partide politice privind politica de industrializare;
Realizarea unor imprumuturi externe etc.
Se urmarea modernizarea infrastructurii in statele sud -est europene si eficientizarea procesului de productie , mai ales in acele sectoare care prezentau un interes deosebit pentru economia germana .
Dupa 1936 , importul Romaniei a inceput sa-si schimbe treptat structura . A crescut ponderea materiilor prime si semifabricate industriale necesare economiei nationale in raport cu produsele finite.
Odata cu inceperea razboiului , situatia s-a schimbat fundamental . Cererea pentru export a devenit din ce in ce mai mare , preturile fiind intr-o continua crestere.
La patru
luni de la inceperea razboiului , Germania resimtea din plin efectele
blocadei economice instituita de
Tratativele economice romano-germane purtate la Bucuresti in lunile martie - mai 1940 au evidentiat interesele specifice urmarite de cele doua state .
Partea romana nu a acceptat cererile economice germane pentru ca ar fi insemnat incalcarea politicii de stricta neutralitate promovata de Romania , politica impusa de climatul politico-militar european existent in primele luni ale anului 1940.
Incheierea
pactului petrol-armament a insemnat o dubla victorie pentru
La 1 octombrie 1940 s-a incheiat la Bucuresti "Conventia romano-germana asupra platii livrarilor de produse petrolifere romanesti".
De la 15 mai 1940 pana la 1 aprilie 1941 preturile plafon al produselor petroliere exportate au ramas nemodificate . La 1 aprilie 1941 s-a produs o majorare cu 3,5% a pretului plafon a acestora . La 27 octombrie 1941 a survenit a doua majorare , in medie cu 8%.
O prima concluzie este ca negocierile si schimburile comerciale dintre cele doua state , au avut la baza cadrul tehnic si juridic creat prin tratatul economic incheiat la 23 martie 1939.
O alta concluzie este ca , fiecare stat si-a promovat si protejat eficient interesele proprii , facand numai acele concesii pe care mersul general al razboiului le-a impus .
O alta concluzie priveste modificarile manifestate in politica guvernului german in raport cu Romania , adaptata la realitatile razboiului.
Bibliografie:
Axenciuc Victor - Introducere in istoria economica a Romaniei. Epoca moderna si contemporana , Editura Fundatiei "Romania de Maine" , Bucuresti , 1997.
Preda Gavriil - Importanta strategica a petrolului romanesc .1939-1947, Editura
Print - Euro ,
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1612
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
