Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

PLANURILE DE REFERINTA SI DIMENSIUNILE NAVEI

Navigatie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NAVA - ELEMENTE DE CONSTRUCTIE. COMPARTIMENTE DESCHIDERI IN PUNTE SI BORDAJ
Operatorii portuari si agentii economici implicati in transporturile internationale
Sistemul portuar din Romania
NOTIUNI DE DESEN TEHNIC
INSTALATIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE SI COLECTIVE DE SALVARE
DIMENSIUNILE CARACTERISTICE ALE NAVEI
Descrierea portului
PLATOURILE SI PATURILE DE ASAMBLARE
CLASIFICAREA NAVELOR
LINIA DE ARBORI

TERMENI importanti pentru acest document

PLANURILE  DE REFERINTA SI  DIMENSIUNILE  NAVEI

 1 PLANURILE  DE  REFERINTA

Corpul  navei  sau  coca  cuprinde  doua  parti  :

-          Partea  imersa 1   care se  numeste  carena sau  opera  vie

-          Partea  emersa 2  deasupra nivelului  apei care se  numeste opera  moarta

Toate  corpurile  de  nava sunt  simetrice in raport cu  un  singur  plan longitudinal care este  totodata si  vertical.Acest  plan se  numeste planul  diametral  - PD.  PD  imparte nava in  doua parti  simetrice privind in  directia  de  inaintare.

-           partea  din  dreapta se  numeste  tribord  -  Tb.

-           partea  din  stanga  se  numeste  babord – Bb

-           extremitatea din  fata in  forma de  pana se  numeste  prova -  Pv.

-           extremitatea din spate unde  se  gaseste  carma si  elicea se  numeste   pupa – Pp.

-           Intersectia  navei  cu  PD este  un  contur  inchis numit  conturul  navei in  PD

-           Intersectia PD cu  elemental  de structura de la  fundul  navei numita  chila , formeaza  linia  chilei

-           Intersectia PD  cu  elemental  de  structura din  prova numita  etrava , formeaza  linia etravei

Partile  componente  ale  navei

-          

      Intersectia  PD cu  elemental de  structura din pupa navei  numita etambou formeaza  linia etamboului. In partea de  sus a  navei PD  intersecteaza puntea dupa  linia  puntii.Curbura  liniei  puntii se  numeste selatura longitudinala a  puntii.

      Planul  orizontal imparte corpul  navei in  doua  parti  :  carena  si  partea emersa, acest  plan  coincide  cu suprafata apei si formeaza planul de  plutire.

      Intersectia suprafetei corpului  navei cu  un  plan paralel cu  planul de  plutire cand  nava se  gaseste pe  carena dreapta formeaza linia  de  apa – WL, iar  intersectia carenei cu  planul de  plutire formeaza  linia  de  plutire  maxima .

      Linia  de  plutire corespunzatoare pescajului de  constructie stabilit la  alegerea dimensiunilor principale ale  navei formeaza  linia  de plutire de  constructie – CWL.

      Planul  de  baza PB este  un   plan  orizontal – longitudinal si  este  paralel cu  planul  plutirii de  plina  incarcare.

      Linia  de  baza – LB  este  dreapta orizontala  continuta in  PD  care  trece la  navele  metalice prin  punctual  situate in  sectiunea  maestro -)O( la  fata  superioara a  chilei ,  nava fiind pe  carena dreapta, iar  la  navele  din  lemn, linia  care trece prin  punctual situate in )O( la  intersectia suprafetei exterioare a  bordajului cu  chila  masiva.

      Planul  vertical transversal, perpendicular pe  LB  si  situate  in  zona cu  latime  maxima  formeaza planul  sectiunii   maestre.

       Sectiunea maestra  este  sectiunea  transversala  cu  latime  maxima a  corpului  navei obtinuta prin  intersectia unui  plan perpendicular pe  LB

La  navele  cu  zona  centrala de  aceeasi  latime  maxima , )O(  se  gaseste la jumatatea  lungimii intre  perpendiculare. In partea de sus a navei , planul sectiunii maestre intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura transversala a puntii.

                                            2 DIMENSIUNILE  PRINCIPALE  ALE  NAVEI

         Elementele  geometrice liniare ale corpului  navei, masurate  in  metri-  milimetri considerand  nava pe  carena  dreapta formeaza dimensiunile principale  ale  navei

         Lungimea  maxima  L max  este  distanta orizontala intre punctele extreme ale  corpului  navei, excluzand partile  nestructurate de  la   extremitatile  navei.

         Lungimea  de  plutire LWL este  distanta orizontala  intre perpendiculare la  linia  de  baza care trece prin  punctele de  intersectie  ale  liniei de plutire cu PD

         Lungimea  de  calcul Lc este  lungimea  conform prescriptiilor registrelor de clasificare si  serveste la dimensionarea  elementelor constructive  ale navei.

         Lungimea  intre perpendiculare Lpp este  distanta orizontala intre perpendiculara Pv  si Pp.

        Perpendiculara prova Ppv este  dreapta continuta in PD, perpendiculara pe LB, dusa la  navele metalice cu  etrava din  tabla , prin intersectia liniei de plutire de  constructie cu  fata interioara a etravei , iar la  navele  cu  etrava masiva si  la navele din  lemn prin proiectia in PD a  intersectiei liniei  de plutire  de  constructie cu intersectia  suprafetei exterioare a  bordajului cu  etrava  masiva.

         Perpendiculara pupa Ppp este dreapta  continuta in PD perpendiculara pe  linia de  baza  dusa  astfel  :

-           la  navele  de  tip  crucisator ,  prin  axul carmei.

-           La  navele metalice cu  etambou masiv in  cadru  inchis, prin  intersectia liniei  de  plutire de constructie cu  fata exterioara a etamboului carmei sau cu prelungirea acesteia .

-           La  navele  fara etambou si  fara  carma , prin  intersectia liniei de plutire de  constructie cu  suprafata interioara a  bordajului

Latimea  maxima   Bmax  este  distanta orizontala intre  punctele  extreme ale  corpului, in  sectiunea  maestro)O( , netanand seama  de  partile proeminente  ale  navei.

Latimea de  calcul  B  este  latimea masurat in  sectiunea  amestra )O(la  linia  de plutire de  constructie in  interiorul  invelisului  navei

Inaltimea de  constructie D   este  distanta pe  verticala in sectiunea  maestro)O(   de la  fata superioara a  chilei pana  la  intersectia suprafetei inferioare a  puntii de  bord  liber cu  bordajul.

Puntea  de  bord  liber  este  puntea  de la  care se  masoara bordul  liber.

Pescajul de  constructie   d   este  pescajul rezultat din  calcul pentru stabilirea dimensiunilor  principale ale  navei.

Pescajul  pupa   -dpp  si  pescajul prova –dpv sunt pescajele masurate

pe  perpendicularele pp si  respective pv de  la  prelungirea fetei superioare a  chilei pana  la  linia de plutire  de  constructie.

Bordul   liber  -F   este distanta  masurata in )O( de  la  linia  de plutire, pana la intersectia puntii de  bord  liber cu  bordajul. La  navele metalice dimensiunile se  considera in  afara  osaturii, iar  la cele  din  lemn, in  afara bordajului.

3 POZITIA ELEMENTELOR DE STRUCTUTA FATA DE LINIILE TEORETICE

Linia teoretica determina pozitia elementelor de structura fatade planul de forme si / sau unul dintre planele de referinta (PD, PB, cuplul maestru, etc.).

Pozitia elementelor de structura ale corpului fata de liniile teoretice

    Invelisul fundului (simplu sau dublu), bordajului (simplu sau dublu), puntilor si platformelor se amplaseaza avand linia teoretica pe fata de contact a acestora cu osatura adiacenta(fig.1, 2, 3).

Invelisul peretilor plani transversal, longitudinali si inclinati se amplaseaza avand linia teoretica pe fata de contact a invelisului peretilor cu osatura acestora(fig.1, 2).

Peretii gofrati se considera avand linia teoretica la fel ca peretii plani, asimiland gofrele cu elemente de osatura (fig. 3).

    Inima elementelor osaturii transversale se considera avand linia teoretica pe fata mai indepartata de planul sectiunii maestre (fig. 1, 3).

    Inima elementelor osaturii longitudinale a puntilor, platformelor si fundului(simplu sau dublu) se considera avand linia teoretica pe fata mai indepartata de planul diametral.

    Inima elementelor osaturii longitudinale a bordajului si peretilor longitudinali si inima elementelor osaturii orizontale aperetilor transversali se considera avand linia teoretica pe fata mai apropiata de planul de baza(fig. 1, 2).

    Inima elementelor de osatura transversala situate in planul sectiunii maestre se considera avand linia teoretica pe fata dinspre pupa(fig. 3).

Inima elementelor de structura longitudinalasituate in planul diametral se amplaseaza avand axa de simetrie in acest plan(fig. 2).

    Profilele cornier si otel lat cu bulb se considera avand linia teoretica pe fata opusa a aripii libere, respectiv a bulbului, indifferent de locul unde este situate profilul respectiv(fig. 1, 2, 3).

    Profilele inchise se considera avand linia teoretica  in axul de simetrie al profilului(fig. 2).

Inima ramelor longitudinale si transversale ale gurilor de magazine si a putului compartimentului masini se considera avator ramie(fig. 1, 2).

In cazul elementelor de structura ce nu se incadreaza in cele prezentate mai sus sau daca din motive intemeiate este necesar ca pozitia elementelor fata de liniile teoretice sa fie  diferita fata de regula generala, aceasta trebuie indicata in desen (de altfel toate trebuiesc mentionate si in desenele de executie).

Pozitia elementelor de structura ale corpului navei fata de liniile teoretice, intr-un plan vertical, longitudinal


Fig. 1

Pozitia elementelor de structura ale corpului navei fata de liniile teoretice, intr-un plan vertical, transversal


Fig. 2

Pozitia elementelor de structura ale corpului fata de liniile teoretice , intr-un plan orizontal


Fig. 3

                                        4 PARTILE  CONSTRUCTIVE ALE  CORPULUI  NAVEI

Corpul  navei  reprezinta o  constructie care pluteste , compusa dintr-un invelis  etans, rigidizat in interior prin  pereti si un  sistem de  grinzi formand scheletul sau  osatura  corpului.

Extremitatea prova are  forma de  pana pentru a despica  apa , iar  pupa are forma  subtiata pentru  a  usura scurgerea apei si a  asigura o  buna functionare a  carmei si a propulsorului  navei.

                                                       4.1. INVELISUL  CORPULUI  NAVEI

Invelisul  exterior al corpului  navei  este  etans  si  se  extinde  pe  toata  lungimea  navei.Partea de pe  fund a  invelisului  se  numeste   invelisul  fundului, partile  laterale  formeaza invelisul  bordajului, iar  partea   corespunzatoare puntii formeaza invelisul  puntii.

Aceste  invelisuri  se  compun din foi de  tabla de  otel  imbinate  prin   sudare.Sirurile  de tabla de  fund curbate in  sens transversal care  fac  legatura intre  invelisul fundului si invelisul bordajului se  numeste  gurna.

Sirurile  de  table  ale  invelisului  bordajelor de care se  imbina invelisurile  puntilor  se  numesc centura  sau  table  marginale.

La  cele  doua extremitati ale  navei, tablele invelisului celor  doua  bordaje  se unesc prin  cate o  structura speciala purtand denumirea de  etrava la  prova si de  etambou  la  pupa

4.2  PUNTILE  NAVEI

Navele  moderne au  una sau  mai  multe  punti.  In  functie  de  locul si  rolul  navei  putem  avea  :

-          Puntea  superioara      PS   – uneste peretii etansi ai  bordajelor si  este  continua pe  toata  lungimea   navei.

-          Puntea  de  compartimente   PC  - , pana  la  ea  se  extend peretii etansi  transversali de compartimentare  ai  navei.

-          Puntea  bordului  liber   PBL  - este  puntea de la  care se  masoara bordul  liber

-          Puntile  inferioare   PI  - sunt  situate sub  puntea superioara si au rolul de a  compartimenta nava pe  verticala

-          Punti  de  suprastructura Psp  sunt  dispuse deasupra puntii superioare cum  ar  fi teuga  in  prova si semiteuga in pupa, puntea  duneta, puntea  barcilor, puntea de comanda, puntea  etalon  etc

     Invelisul  puntilor  metalice este  format din   siruri  de  table dispuse in  sens  longitudinal.Sirurile  laterale ale  puntilor se  numesc  table  lacrimare.Lacrimarele  se  imbina cu  centurile   prin sudare.

    Puntile sunt  sustinute  de  elemente structurale numite  pontili.

 4.3. DUBLU  FUND

In prezent  toate  navele  maritime  de  dimensiuni  mari  sunt    prevazute in  partea  lor  inferioara cu o  platforma care  impreuna cu  fundul, inchide un spatiu numit  DF.   Aceasta platforma  numita  puntea  DF, este rezistenta si  etansa formand cu  fundul compartimente  etanse in  care se depoziteaza rezerve de  apa , de  ulei , de combustibil lichid, dar si pentru balastarea navei cand trebuie sa  navigheze fara  marfa.

Sirurile  laterale  de  table  prin  care puntea DF  se imbina de gurna poarta  numele de marginalele  DF si  pot  fi inclinate  sau  orizontale.

4.4. OSATURA   CORPULUI   NAVEI

Osatura  corpului  navei se  compune din  randuri de  grinzi  incrucisate, unele  asezate transversal formand osatura  transversala, iar  altele  dispuse longitudinal formand osatura  longitudinala.

Grinzile osaturii transversale sunt alcatuite din intariturile care rigidizeaza  invelisul  fundului, denumite  varange, intariturile  invelisului  bordajului- coastele –si intariturile puntii- traversele. Coastele se  pun  in sectiune  transversala unde  exista varange  si  traverse.

Constructia  coasta -  varanga- traversa imbinate  intre  ele,  formeaza un cadru transversal.Imbinarea  elementelor unui  cadru transversal se  face prin  gusee.Guseul  care  imbina varanga de  coasta se  numeste  guseu  de  gurna.

Guseele care imbina  coastele cu  traversa poarta  denumirea de  gusee de  traversa.Pe  lungimea  navei cadrele transversale se  asaza la o anumita  distanta care  poarta denumirea de  distanta  intercostala.

In  structura corpurilor  de  nava pot  exista in regiunile  supuse solicitarilor si  cadre transversale cu  traversa si  cu  coasta avand  sectiunea  mult  mai  mare decat restul cadrelor si  se  numesc cadre  intarite. In  dreptul gurii de  magazine sunt prevazute traverse de  cap si  semitraverse.

In  partea centrala a  fundului navei, dispusa  in  PD se  gaseste o  grinda numita carlinga  centrala sau intaritura centrala, iar  spre  borduri pot  exista una  sau  doua carlingi   laterale sau  intarituri  laterale.

Grinzile  longitudinale  care  rigidizeaza bordajele se  numesc stringheri de  bordaj sau  curenti  de  bordaj.

Grinzile  longitudinale care  fac  parte din  osatura puntii se  numesc curenti  de punte.

Peretii transversali  etansi ai  navei au  rolul de a rigidiza corpul  navei ca si un  cadru  transversal si  totodata impart  interiorul  navei in compartimente  etanse.

Primul  perete  etans din  prova se  numeste peretele  picului  prova sau perete de  coliziune  prova  .Peretele transversal etans din extremitatea pupa se  numeste peretele  picului  pupa, iar compartimentul se  numeste picul   pupa.

Peretii longitudinali  etansi si  rezistenti se  prevad numai la  navele care transporta marfuri lichide, marfuri in  vrac si  la  navele mari de  pasageri.Structura acestor  pereti este  asemanatoare cu  cea a peretilor transversali etansi constand in  grinzi de rigidizare cu  numele de montanti,, montanti  intariti si stringheri de perete, dupa  modul lor de dispunere si de rigiditate a  lor.

4.5. SUPRASTRUCTURA  NAVEI

Constructiile deasupra puntii superioare poarta numele de  suprastructura. Suprastructura din  prova se  numeste teuga, iar cea din pupa se  numeste    duneta. Constructiile din  centrul  navei  se  numesc  castel  central.   Suprastructurile care se extend pe  latimea  navei se  numesc  rufuri, unde  se  amenajeaza incaperi de  serviciu si  pentru comanda  navei.

4.6. PARAPETE – BALUSTRAZI – BOCAPORTI

Structura  metalica extinsa intre  teuga si  duneta , deasupra puntii superioare in  continuarea tablelor centurii se  numeste  parapet,  cu  scopul asigurarii personalului  navigant, dar  si  pentru  micsorarea cantitatii de  apa care patrunde pe  punte  in  timpul  navigatiei.

La  suprastructura , locul parapetului este  luat de  balustrazi cu  acelasi  rol. La  navele de  transport  marfuri  generale puntea  superioara este prevazuta  cu deschideri numite  guri  de  magazine sau  bocaporti si este  compusa din  doua  rame longitudinale si doua transversale

4.7 ELEMENTE  STRUCTURALE   ALE  NAVEI.

Ca  o  concluzie  la  cele  studiate  pana  acum ,  structura  corpului  navei trebuie  sa fie  etansa, rezistenta si  sa  asigure forma  navei precum si  flotabilitatea  ei.

Partile principale ale structurii unei  nave  sunt : invelisul  exterior, una  sau  mai  multe   plarforme denumite  punti, puntea DF, scheletul  sau  osatura longitudinala formata din  grinzi  dispuse longitudinal pe  fund, bordaje sau sub punti si pereti  longitudinali, iar in osatura  transversala avem  grinzi dispuse  transversal sub  punti, pe  bordaje si  pe  fund si  din   pereti transversali.

Deasupra puntii superioare avem suprastructurile si rufurile, parapetul  si  balustradele. In  functie de tipul  navei , de  modul cum  sunt dispuse elementele de  osatura intalnim trei sisteme  de osatura ; transversal, longitudinal  si  mixt.

Sistemul  de  constructie  transversal este  alcatuit din elemente de  osatura  transversala : coaste, varange, la  fiecare  interval  de coasta si  traverse dispuse la 1-2 intervale de  coasta, toate  cu  rolul de a mentine   forma  corpului  navei.Elementele  longitudinale de  osatura in  sistem  transversal se dispun la  distante mult  mai  mari si  anume : carlinga  centrala din  PD, carlingile  laterale din DF, numarul lor depinzand de  latimea navei, curentii de punte, curentii de  bordaj sau stringherii de  bordaj.

     Sistemul  de  constructie  longitudinal, cuprinde urmatoarele elemente : grinzile  dispuse longitudinal pe  fund la  distante intre 710-960 mm intre ele , functie de lungimea navei , denumite  longitudinale  de fund, grizile paralele cu longitudinalele  fundului situate sub  puntea DF si  numite longitudinale  DF. Intre fund  si dublu fund  gasim dispuse  longitudinal  carlinga  centrala aflata  in PD si  carlingele  laterale de o  parte si  de alta  a PD ,  dispuse  la  distante  mult  mai  mari ,  stringherii de bordaj, si grinzile longitudinale de sub punte denumite longitudinale de punte

    Tot in sistem longitudinal mai intilnim traversele intarite la distante mult mai mari , curentii de punte in dreptul sirului de pontili si nervurile de rigidizare pentru intarirea varangelor, coastelor si traverselor.

Sistemul  de  constructie  mixt.   In  acest  sistem de  osatura, elementele de osatura pentru  punte si  fundul  navei sunt  imbinate in  sistem  longitudinal  de  constructie iar   elementele de  osatura pentru  bordaje  in sistem transversal. Se realizeaza astfel o buna  rigidizare a  tablelor  puntii si  a  tablelor  fundului  navei.

4.8. NODURI  TIPICE  DE  IMBINARE

Intersectia dintre doua sau  mai multe elemente structurale constituie un  nod. Nodurile navale sunt  imbinate prin  sudare .Elementele simple ale  osaturii se  executa din platbanda cu  bulb, cele  intarite se  executa din  inima  si  platbanda , iar elementele de  legatura- guseele – pot  fi simple, flansate sau cu  platbanda.

4.9. ELEMENTE    STRUCTURALE      ALE      NAVEI

Chila  este  un  element  structural longitudinal continuu de la  prova la  pupa care se continua la prova cu  etrava iar la  pupa cu  etamboul.

Sistemele  de constructie a  chilei sunt  diferite in  functie de  tipul si de  marimea  navei. La marea majoritate  a  navelor mari  se  folosesc  chila plata si in mai  mica  masura  chila  masiva. Chila  masiva este  o  piesa   cu  sectiune dreptunghiulara dispusa  in  PD de  care se  prind filele  fundului .  Chila  plata este o  tabla  a invelisului exterior a  carei  grosime este  mai  mare decat  grosimea  tablelor alaturate, dispusa simetric fata  de  PD.

Etrava  este  piesa  din prova de  care se  prind tablele bordajului.Forma etravei difera in  functie de  tipul  de  nava.Etrava prezinta o  parte verticala si  inclinata inainte-lansata- si o  parte curbata care se prinde de chila.La  navele sudate etrava trebuie sa  fie bine prinsa prin sudura de  chila masiva sau plata, precum si de carlinga centrala.

In  ultimul  timp cea mai  folosita etrava este etrava cu  bulb.Bulbul  creaza in  jurul  lui un camp de  curent ce favorizeaza factorii de propulsie prin  micsorarea rezistentei la  inaintare si  totodata amortizeaza tangajul.Etravele se  intaresc cu  brachetii asezati  mai  des sub  linia de  incarcare maxima si  mai  rar deasupra.

Etrava din table  de  otel sudate, este  formata din  urmatoarele  piese componente : etrava  propriuzisa,brachetii si nervuri de intarire longitudinala. Etrava propriuzisa este  confectionata din  tabla de  otel indoita, a  caror  raza de curbura variaza  pe  inaltime. Nervura de rigidizare este dispusa in PD de la  chila si pina la 1-2 m deasupra liniei de plutire de plina incarcatura.

Etamboul  este piesa din  pupa de care se  prind tablele bordajului  care ca  forma poate  fi  diferit, depinzand de felul propulsoarelor si a  carmelor.

Cele  mai utilizate tipuri  sunt  :

·        Etamboul navelor cu  elice centrala si  carma  situate in PD

·        Etamboul  navelor cu  doua  elice

    La  ora  actuala etamboul este  executat din  table  sudate, sau o  parte din  piesele  componente-butucul etamboului-ochiurile  balamalei carmei sunt  forjate sau  turnate.Tablele  etamboului se  vor  intari cu  nervuri  transversale sudate de bracheti dispusi in  sistemul de constructie

4.10. STRUCTURA  SUPORTILOR ARBORILOR  PORTELICE

Deoarece  la iesirea din  corpul  navei a  arborilor portelice este  necesara etanseitatea, se  impune ca  la extremitatea din  pupa, arborele sa  treaca prin  niste tuburi etambou.

La  navele cu o  singura elice tubul etambou se  extinde de la  peretele picului pupa pana la etamboul elicei, iar la navele cu doua elice, de la peretele picului pupa pana la  iesirea arborelui  din  corp.Tuburile  etambou se  pot  executa din  otel  turnat sau  din  table indoite ( roluite ) si  sudate.

La  navele cu  doua  elici iesirea din corp a  arborilor portelice se poate  asigura in  doua  moduri  :

·        Prin  mentinerea in  intregime in  interiorul corpului a  arborilor portelice cu  exceptia extremitatilor pe care se  monteaza  elicea.

·        Prin lasarea in afara  corpului a  unor  parti importante din  lungimea arborilor portelice si  introducerea unor  suporti de  sustinere  numiti  cavaleti.

  Putem avea cavaleti support cu  un  singur  brat sau cu  doua  brate.Axele  bratelor trebuie sa  intersecteze pe  axa arborelui  portelice.

4.11.  POSTAMENTI

Postamentii sunt  structuri  speciale fixate pe  corpul  navei, care  sustin masinile  principale, masinile  auxiliare, generatoarele de  current si  instalatiile  de  bord.Structura  postamentilor si  in  special a  celor pentru  masini de  propulsie, trebuie  sa  fie sufficient de  rezistenta si  rigida.Postamentii trebuie  sa  asigure fixarea instalatiilor de  elementele  osaturii corpului  navei.Postamentii masinilor  de  propulsie sunt  construiti din  lonjeroane, compuse  din  inima   de  tabla si o  platbanda orizontala continua  sudata de  inima.Cele  doua  lonjeroane ale  postamentului sunt  legate  intre  ele prin  antretoaze prevazute pe  varange.

Se  recomanda  ca  lonjeroanele sa  cada in acelasi  plan cu  carlingile  laterale, iar in  lipsa  acestora se  vor  monta la  DF semicarlingi.

Postamentii caldarilor sunt  formati  din doi  sau trei  cavaleti pentru  fiecare colector  inferior.Cavaletii sunt  asezati pe  chesoane constituite din  doua lonjeroane verticale a  caror  prindere se  poate  face prin  diafragma sau  antretoaze.

5 ACCESORII   DE  CORP

5.1. BALUSTRADE

Instalatia  de  balustrade consta in totalitatea balustradelor ce  trebuie instalate in  toate  partile  expuse ale  puntilor  pentru  a asigura deplasarea fara pericol a  echipajului  navei,  mai  ales  pe  timp  de furtuna.

Balustradele  sunt  executate din  bastoane de  teava ce se monteaza la  distante  egale si  tevi  orizontale de  dimensiuni  mici, care intersecteaza bastoanele fiind paralele  cu  puntea.Bastoanele  pot fi  si  din  platbanda  gaurita pentru  trecerea tevilor paralele.Teava  superioara a  balustrazii este  mai groasa si  poarta  denumirea de  mana  curenta.

 

5.2 FERESTRE  SI  HUBLOURI

Ferestrele  incaperilor din  suprastructura sunt  de  doua  tipuri :  fixe si rabatabile.Hublourile sunt  ferestre   circulare de  dimensiuni  mici.Ferestrele  si  hublourile asigura  iluminatul natural si  aerisirea incaperillor in  afara  instalatiilor de  ventilatie  usoara.

Etansarea  contra intemperiilor se  face datorita constructiei  speciale,  cu  garnituri  si  suruburi cu  piulite fluture triunghiulare.

5.3 USI    METALICE   ETANSE

Usile  metalice  sunt  montate  la deschiderile  din  peretii suprastructurilor magaziilor si  ale  compartimentelor  masini si  sunt  standardizate. Cele  mai intalnite sunt  usile  cu  ferestre si  doua zavoare, usile  etanse cu  trei pana la  sase zavoare, prevazute cu  garnituri pe  cadrul ramie si  sunt  amplasate spre exterior unde vin in  contact cu  intemperiile si  valurile

5.4 SCARI  METALICE

Pentru  a face  posibila urcarea pe  nava , comunicarea intre  punti , precum  si accesul  la  diferite  instalatii, se  instaleaza scari  comode  si  sigure.Tipurile  de  scari utilizate sunt  scari inclinate, scari  vericale, scari din scoabe  si scari de bord.Distanta  intre  trepte nu  trebuie sa  depaseasca 225 mm, inclinarea scarilor nu trebuie  sa depaseasca 55-65  grade si  lungimi  peste  6  m.Toate scarile  inclinate trebuie prevazute cu  maini curente  si  balustrazi.

Scarile  de  scoabe  se  instaleaza  pe  catarge si pentru  accesul in  tancuri

Scarile  de  bord  asigura urcarea si coborarea  pe  nava.Pot  fi compuse din una  sau  doua  bucati.La  capetele  scarii se gaseste cate  o  platforma.Platforma interioara trebuie  sa se  gaseasca la  minim 600-700 mm deasupra nivelului apei si  inclinarea  de  50 grade.

5.5 CAPACE   SI  GURI  DE  VIZITARE

Accesul  in  magaziile  de  marfuri, la  magaziile de inventar si  in  locuri  greu  accesibile, in  tancurile  de  la  DF  se  face prin  deschideri in puntile  respective, acoperite cu  capace ( tambuchiuri ) sau  guri  de vizitare.

In  desenele  de  mai  jos avem  o gura  de vizitare si  acces la  magazii cu  capacul  prevazut cu  garniture pentru  etansare si  scara  verticala de  acces in  magazine.

Celalalt desen reprezinta un  capac etans de  la  tancurile din  DF.Etansarea  se  face prin  garniture iar  strangera prin  prezoane.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1369
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved