Asigurari - salvare montana

Asigurari - salvare montana

1 Amenajarea unui punct de amaraj

Amenajarea punctului de amaraj reprezinta in salvarea montana cea mai importanta operatiune tehnica. Acesta este punctul in care se asigura atat salvatorii montani cat si materialelecu care se transporta accidentatii. Fortele care actioneaza in punctul de amaraj sunt foarte mari, ajungand pana la 2000 - 2500 kgF. Pentru securitatea actiunii se recomanda amenajarea punctului de amaraj in cel putin doua puncte fixe (fig. 60 - 61), aceasta in cazul in care un se pot fixa mai multe puncte (fig. 62-66).

Fig. 60    (Amaraj in doua puncte, folosindu-se bucla de chinga)

Fig. 63 Fig. 64 Fig. 65

Fig. 66    (Fazele amenajarii punctului de amaraj in 3 puncte, cu bucla de coarda)

2 Amenajarea regruparii

Regruparea reprezinta locul in care o echipa de salvatori montani se aduna dupa parcurgerea unei lungimi de coarda de la punctul de amaraj. Printr-o lungime de coarda se intelege lungimea corzii in care sunt asigurati salvatorii montani, aceasta putand varia intre 30 si 40 metri. In cazuri exceptionale, in care terenul un permite amenajarea regruparii la distantele mentionate mai sus, aceasta poate fi facuta si mai aproape de punctul de amaraj. O regrupare trebuie sa asigure loc pentru toata echipa de salvatori, dar exista si cazuri in care platforma naturala un permite acest lucru, si in acest caz, regruparea poate fi facuta in scarite.

3 Autoasigurarea

Autoasigurarea echipei in regrupare (fig.67) se face in punctul de amaraj descris in cap. 1. In regrupare nu este permis ca coechipierii sa fie asigurati unul de celalalt.Autoasigurarea se va face pentru fiecare salvator montan, in punctele fixe din regrupare (fig. 68), prin intermediul unei bucle de coarda cu diametrul de 8 mm si lungimea de 1-1.5 m, prinsa de punctul fix prin nodul cabestan (fig. 6- cap. 2) sau prin nodul opt simplu (fig. 5 - cap. 2) si de vesta prin nodul opt dublu (fig.4 - cap.2).

4 Asigurarea (in deplasare

1 Asigurarea dinamica

Prin asigurarea dinamica intelegem asigurarea facuta din punct in punct, de catre un salvator montan aflat in deplasare (fig. 69-70).

In aceasta situatie, salvatorul montan trebuie sa se asigure in asa fel incat distanta dintre el si ultimul punct de asigurare sa un fie egala sau mai mare decat distanta dintre acest ultim punct si coechipierul care face asigurarea. Pericolul consta in faptul ca in cazul desprinderii, distanta dintre capul de coarda si ultimul punct de asigurare va fi mai mare decat dubla, adaugandu-se si coeficientul de intindere a corzii, care poate fi intre 7 si 10 %.

Montarea asigurarilor in deplasarea secundului

a)      Corecta - in caz de desprindere, secundul ramane in pitonul de asigurare.

b)      Incorecta - in caz de desprindere, secundul ramane cu toata greutatea in mainile capului de

coarda

In deplasarile echipelor de salvare se practica si asigurarile facute cu ajutorul balustradelor. La acest tip de asigurare dinamica se recurge in parucrgerea unor zone mai putin periculoase. Asigurarea cu ajutorul balustradei se face in felul urmator: se fixeaza o coarda, de preferat statica, intre doua puncte de amaraj; pe lungimea corzii se mai fixeaza puncte de asigurare in asa fel incat balustrada sa un faca bucla; salvatorul se ancoreaza pe aceasta balustrada prin interiorul unei bucle cu nod Prusik sau blocator.

2 Asigurarea statica

Prin asigurarea statica se intelege asigurarea facuta de unul dintre salvatorii montani, intr-un punct fix, pentru un alt salvator montan care se afla in deplasare. Acest tip de asigurare se realizeaza la baza unui perete sau in regrupare.

Pentru asigurarea statica se recomanda:

Sa fie facuta intr-un alt punct fix decat cel in care este autoasigurat salvatorul montan

care face asigurarea coechipierului (fig. 73)

Sa fie facuta in asa fel incat cel asigurat sa se poata deplasa fara socuri, iar in caz de

desprindere, sa poata fi oprit.

Filarea sau slabirea corzii sa se faca progresiv.

Asigurarea statica se poate face in mai multe moduri:

prin carabiniera si nodul cabestan (vezi detaliul fig. 67, cap. 4)

cu ajutorul stihtului (vezi fig. 50, cap.3)

cu ajutorul nodului opt coborare (fig.72)

cu ajutorul grigri-ului (vezi fig. 46, cap. 3)