Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CERCETASII

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Creta - Hotel Astir Beach 4* – demipensiune / pensiune completa / all inclusive
TEHNICA ACTIVITATII DE TURISM
Tipologia organismelor nationale de turism si in alte tari
Potentialul turistic al judetului Cluj
Vila “PALAS” 2*+ SLANIC MOLDOVA
Tehnici si operatiuni in turismul intern si international
Incaltaminte montana de 3 sezoane
OFERTA DE SERVICII IN STRUCTURILE DE ALIMENTATIE PENTRU TURISTI
Asociatia Turistica „Romania Pitoreasca'
OFERTA DE SERVICII TURISTICE DE AGREMENT

CERCETASII[1]



Cercetasii? Ali, cum as vrea sa fiu si eu cercetas!  Ce frumos e sa fii cercetas!

Dar cine sunt Cercetasii? Un freamat de bucurie par'ca aud trecand printre randurile micilor cercetasi, viitorilor cercetasi, cercetasilor Romaniei, „eclerorilor', lacomi dupa descoperiri in natura pururea mandra, dornici de a imbratisa in avantul tineretei toata lumea in mersul lor triumfal.

Si cum lucreaza ei oare ?

Ei se 'ndrumeaza voiosi si increzatori, plini de viata si palpitand de emotiune, cu capitanu’ lor in frunte, in spre vastul muzeu al naturei, departe de orizontul ingust al orasului, spre a ceti, nu din cartea tiparita, ci din cea a vietii, spre a culege nu experienta catagrafiata a altora, ci a lor proprie; spre a descoperi ei insusi — mai stii? — ceeace subsumeaza gloria marilor cercetasi ai culturii omenesti.

Dar ce fel sunt acesti laudati cercetatori ai lucrurilor si de unde vin?

Cercetasii sunt niste revolutionari, veniti de departe, de peste mari si tari, de pe taramul lui Soare-Apune!

Adancimea din ce in ce a culturei in toate straturile poporului, si concurenta tot mai accentuata au indrumat incetul cu incetul tinerimea spre culmile direguitoare, ceeace a creat un desacord in impartirea fireasca a vocatiunilor. Ingramadirea crescanda a cunostintelor, cerintele tot mai pripite ale vietii moderne a impins pe educatorii popoarelor, a pretui timpul din ce in ce mai mult, a concentra experienta altora in. teorie, rupandu-se astfel contactul intim si practic, ce-l are omul rudimentar cu natura si cu tot ce-l inconjoara, si formand din tineret, pana la ispravirea chiar a celor mai inalte scoli, masini inregistratoare de felurite cunostinte, neindestulator rumegate si prea putin asimilate.

Ca diploma nu face astazi nici pe doftor, nici pe profesor, nici pe judecator, e aproape o banalitate a o spune.

Ca invatamantul trebuie sa fie cat de intuitiv, o stie fiecare dascal.

Dar ceeace se mai cere dela scoala, fara ca ea totusi sa poata indeplini in mod macar schematic este formarea caracterului. Insa aceasta nu se invata din carte, cum nici curajul, nici tinerea cuvantului dat, nici energia, nici atatea alte lucruri, fara o exercitare nestingherita de „programa analitica'.

Indeletnicirea prin urmare si aplicatiunea in mijlocul naturii a tuturor cunostintelor practice din domeniul cunostintelor scolare in privinta intelectuala; inviorarea sufleteasca si trupeasca precum si multamirea morala, ce te asteapta, cand ti se da ocazia, de a resolva tu insuti mici probleme in contactul cu natura incunjuratoare; exercitarea curajului si a energiei, stimularea altruismului, ce dormitau pana acuma ca niste forte latente in educatiunea scolareasca; prilejul de a cunoaste pe profesor nu numai ca invatator, ci si ca om; infaptuirea unei prietenii, ce se cimenteaza mai bine intre acei, cari au fost partasi la bucurii de ordin mai superior sau si la suferinti comune, toate acestea formeaza marele cadru al „boy-scoutismului', acestei evanghelii noue in educatiunea extra-scolara a tineretului, sub stindardul caruia s'au inregimentat in patru ani de la zamislirea sa in insulele britanice 800.000 de stegari cercetasi

Primit cu mare insufletire in Franta, acest nou sistem de educatie face acum ocolul  lumei. „Pfadfinder' i-a botezat Germanii, „proskopoi' Grecii, „eclaireus' Francezii, iar noi ii putem numi: „cercetasi', dupa cum propune d-l Gl. Giurgea, autorul unei brosuri asupra „scoutismului' si impartite de d-sa gratuit tuturor scolilor secundare din tara. Sunt prea mari si prea general simtite lipsurile instructiunei si mai ales educatiunii noastre, ca factorii competenti sa nu dea cuvenita atentiune nouei indrumari venite din patria clasica a sporturilor.




In baza acestor consideratiuni s'a propus inca acum seapte ani, cu ocazia congresului didactic din Bucuresti, regulamentarea excursiunilor din scoalele noastre secundare. Nicaeri, nici la noi, nici in strainatate, nu s'a ajuns asa de departe: fie din cauze religioase („exortele' obligatorii in statele catolice), fie pedagogice si sociale (respectarea zilei a saptea de repaos), fie si din cauza inertiei celor stabilite fata de o idee noua: propunerea s'a impotmolit in archiva ministeriala Avantul insa, cu care ideia „boyscoutismului' sau a „copiilor cercetasi' s'a infiripat in mai toate tarile civilizate, ne da curajul a relua gandul de acum cativa ani, staruind, ca odata cu nationalizarea si adoptarea acestui sistem englezesc, trebuintelor noastre, sa-l imbinam cu sistematizarea si obligativitatea escursiunilor elevilor impartiti pe echipe, sub conducerea unui profesor in tot cursul anului, Duminecele intre 8— 12 dupa o scurta vizitare a cate unei biserici.

Daca in clasa se cultiva mai cu deosebire intelectul, pe cand trupul si sufletul trebuie sa stapaneasca expansivitatea fireasca: in natura libera s'ar tine cont de acesti factori, cari nu trebuiesc sa fie prea incatusati.

Daca in clasa inveti si ceeace-ti place si ceea-ce-ti displace: in echipe elevii s'ar grupa dupa predilectiuni. Aci se va face parte larga si altor ocupatiuni practice. Astfel, deci, clasa pe langa un „palc' de botanisti, minerologi, zoologi, istorici sau geografi, ar mai numara si unul de fotografi, cantareti, biciclisti s.a., sub conducerea celui mai desavarsit scolar in specialitatile acestea.

La finele anului ar urma apoi o excursiune mare, clasa I incepand cu judetul natal.

Prin asemenea colindari, viitorul cetatean isi va cunoaste Tara, si pe locuitorii ei, va capata un interes mai viu pentru lucrurile, ce i s'ar infatisa, nu numai in mod abstract, ca in carte ci in inlantuire cu alte lucruri si fenomene foarte concrete si deci placute memoriei.

Amintirile frumoase din asemenea „vanturari de tara', vor cimenta nu numai dragostea intre elevi si profesori, ci vor contribui, speram, intr'un mod spontan, a crea pentru scolari alt ideal mai inaltator de cat cel oferit intr'un mod atat de daunator sufletului si inimei, de atractiile nenorocite ale pseudo-culturei din focarele noastre de cultura moderna.




[1] Minerva, Bucuresti, 190.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 473
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site