COZIA - POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI

INTRODUCERE

Stresul citadin indeamna tot mai mult pe locuitorii marilor orase sa evadeze pentru a regasi, fie si pentru cateva zile, frumusetea si maretia naturii, linistea patriarhala a unor locuri mai ferrite de trepidanta civilizatiei urbana.

Gratie unei structuri de relief aproape unica in lume,o treime munte, o treime deal,campie, oferta noastra turistica este variata, din varful Capatilor pana pe plajele Marii Negre.

Ca sa cunosti cu adevarat Romania, sa descoperi bogatia peisajelor si patrimoniului cultural, sa intalnesti locuitorii sai cu modul lor de viata cu traditiile si obiceiurile lor, exista o singura posibilitate -vacanta la tara.

Fermele si pensiunile agroturistice, raspandite pe intreg teritoriul tarii, practica un turism rural organizat, romanii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor.

Transilvania, situate in centrul tarii, in interiorul arcului muntos al Carpatilor, zona turistica transilvana este caracterizata de un relief colinar si de podis, pe alocuri cu aspect de adevarata campie, precum in Campia Transilvana din partea centrala a Podisul Transilvaniei sau in unele mari depresiuni carpatice(Brasov,Sibiu,Fagaras si altele).

Rama montana inconjuratoare este mai inalta in sud si mai joasa este in est(munti vulcanici cu covoaie si cratere vulcanice bine pastrate),iar in vest(Muntii Apuseni,alcatuiti dintr-un mozic de roci)

Intalnesti natura nealterata de interventia omului,cu numeroase frumuseti,unele declarate monumente ale naturii:pesteri(in Muntii Apuseni intalnim pesterile Scarisoara,Pojarul,Politei),chei (cheile Turzii, cheile Rasnoavei), defile (Toplita-Deda pe Mures,Turnu Rosu pe Olt),antropomorfe si zoomorfee(de exmplu cei 12 Apostoli din masivul Calimani)

Numeroase locuri,de origine glaciare pe culmile montane(Balea,Capra,Galescu,Bucura),locuri de baraj hidroenergetic(pe rauri ca pe Olt,Sebes,Rau Mare),iazuri etc.toate acestea oferind posibilitati naturale,de practicare a sporurilor nautice,tratament,pescuit sportive,odihna.

Fiecare calatorie daruieste drumetului,prinse in chihlimbarul (amintirilor,instantaneu de viata,de traire autentica.

Fiindca se dovedeste a nu fi nu numai o calatorie spre noi si noi orizonturi,ci si o calatorie lautrica pe care fiecare p face in lumea adevarului si frumosului cu dreptul de a-si adduce de acolo comori ce infrumuseteaza constiinta si imbogatesc gandul.

CAPITOLUL.1

DESCRIEREA ZONEI TURISTICE

"COZIA"

1.1.ASEZAREA

In parte central sudica a Carpatilor Meridionali se gaseste desprins un taram muntos,unde natura prin activitatea ei milenara,a reusit o admirabila creatie,asezand aici laolalta minunatele forme de piatra,strapunse din adancituri,de izvoare de apa,o fermecatoare lume a plantelor si un mare numar de vietuitoare.   

Tot acest taram armonizat prin frumusetea aparte a peisajelor,prin unicitatea si bogatia formelor de viata este format in principal din Masivul Cozia,o parte a Muntilor Captanii si Masivul Doabra din muntii Lotrului, constituind impreuna marea unitate ecologica a Muntiilor Cozia.

In partea de nord se gaseste Tara Lovistei, o vasta depresiune marcata in istorie,cu multe localitati,organizate odinioara in vechea tara a lui Seneslau,unde populatia combina traditiile si obiceiurile stravechi.

La vest,aceasta zona se delimiteaza de restul Muntilor Carpati prin culmile Frasineiului,Dosul Pamantului si Plaiul Mesteacanului.

La sud se desparte de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislavesti, un alt colt de tara organizat inca din vechime in cnezatul lui Farcas.

La est, versanti abrupti ai Coziei foarte impunatori in Sturu si Piatra Soimului se delimiteaza de muscelele Topologului prin seama Grosilor si ceva mai spre nord, se invecineaza cu Depresiunea Poiana.

Fata de planurile depresiunilor inconjuratoare ce au inaltimi relative mici (500-700m). Masivul Cozia se detaseaza aparand din departari ca o cetate de stanca zidita din abrupturi marginale cu contraforturi si o multime de turnuri pe margini si in interior.

Astfel asezat acest taram strabatut pe directia nord-sud de apele Oltului prin Defileul Gura Lotrului-Cozia, este constituit in Parcul National Cozia o zona de o deosebita originalitate cu un specific aparte pastrat in decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic si peisagistic.

Bogatia ecosistemelor naturale de aici nealterate in timp de activitatile antropice, impun in continuare masuri speciale de protectie si conservare, lasand doar natura singura sa-si urmeze cursul firesc.

1.2 CLIMA

Temperatura medie anuala la statia Cozia (1573m alt )este de 3,3grade, iar cantitatea medie a precipitatiilor este de 1015mm/an.

Odata cu scaderea altitudinii temperature medie anuala creste, ajungand la 10grade in Valea Oltukui, iar precipitatiile scad pana la 700mm/an.

Versantii sudici sunt supusi influientei maselor de aer mai cald, care influienteaza spre nord in lungul Oltului, ceea ce influenteaza vegetatia locala.

1.3 FLORA

Vegetatia lemnoasa este caracterizata prin paduri de fag si molid la care se adauga si alte specii (gorunul).

Flora este extreme de bogata, fiind identificate circa 930 de specii carmofile.

Specii rare, unele ocrotite de lege, pe care le intalnim si in Masivul Cozia sunt : floare de colt, iedera alba etc

1.4 FAUNA

In zona superioara domina coleopterele, opiliomidele, colembolele si orancele.

Dintre arahiide, pseudoscorpionului, element fenofil de origine mediteraneana, se afla, aici la limita nordica a arealului, motiv pentru care protejarea sa este un obiectiv prioritar.Dintre ortoptere sunt de mentionat doua specii eudemice ale Masivului Cozia "Isophia harzii", iar dintre coleoptere specia "Carabus aluteusis" de asemenea eudemica.

Dintre pesti, dominat este scobarul, alaturi de care se intalneste si nisiparita, specie eudemica in Romania.

Pe stancile insorite din zonele Turnu si Basarab, se intalneste vipera cu corn, specie protejata.

Culoarul Oltului este un coridor important de migratie a pasarilor dinspre Europa Centrala spre Marea Egee. Aici cuibaresc 68 de specii de pasari, mai importante fiind alunarul, gaita, ciuful de padure, vanturele rosu, muscarul gulerat si cinteza.

Principalele specii de mamifere prezente in parc sunt : pisica salbatica, jderul de copac, rasul si lupul.

CAPITOLUL.2

ISTORIE SI TRADITIE

2.1 MANASTIREA COZIA

Controverse au existat si in ceea ce priveste data zidirii. Izvoarele istorice consemneaza stiri diferite si chiar in cuprinsul celor doua inscriptii de la biserica mare a Coziei anii nu concorda intre ei. Prima data din textul pisaniei scrisa pe piatra, ce se gaseste deasupra usii, indica valeahil 6809, adica 1300, ceea ce este cu totul gresit.In inscriptia zugravita in pronaos apare insa data 6894 (1395-1386), anterioara momentului suirii pe tron a lui Mircea cel Batran, fapt petrecut abia in toamna anului 1386.

Data aceasta, scrisa printr-o copiere gresita a celei vechi, cu ocazia refacerii picturii in 1704-1705, este totusi mai aproape de adevar.

Intr-unul din primele documente referitoare la Cozia 20 mai 1388, in care Mircea cel Batran intarea manastirii diferite posesiuni, se afla citare si daniile facute mai inainte de tatal sau, Radu voievod. Pornind de la aceasta, informatie, cercetatorii din trecut au apreciat ca inceputul lacasului de la Cozia trebuie pus in legatura cu domnia lui Radu I, Mircea cel Batran refacand doar un edificiu mai vechi.

Cercetari recente au stability insa ca daniile lui Radu I, citate in documentul din 1388, fusesera acordate de fapt altei manastiri, numita Cotmeana, cladita inaintea lacasului Coziei.

Ca si alte lacasuri, Cozia poseda un intins domeniu feudal. La sfarsitul sec al XV-lea,

manastirea stapanea peste 25de sate.

Manastirea detinea si baltile de la gurile Ialomitei.

Numarandu-se printre cele mai de seama monumente din tara, Manastirea Cozia a fost inclusa, in 1639, in hrislovul dat de Matei Basarab voievod, in randul lacasurilor care nu puteau fi inchinate la alte manastiri de peste hotare.

In zilele noastre, dupa ce a suferit cu timpul mari transformari, complexul prezinta o incinta deschisa spre vest, cu trei laturi, in colturile carora se afla la sud-est,elegantul paraclis al lui Amfilohie, iar la nord-est paraclisul lui Ioan Hurezanul.

In mijlocul acestei incinte, se ridica biserica principala, care se detaseaza de intregul complex prin maretia ei, prin proportiile, solutiile constructive si mai ales prin aspectul plasticii si monumentale.

Dupa primul razboi mondial, in anii 1927 - 1930, "Comisia Monumentelor Istorice" a efectuat inseminate lucrari de restaurare generala. Cu prilejul acela au fost inlaturate elementele care denaturau aspectul de odinioara al constructiilor, adaugate dealungul vremurilor, lasandu-i lacasului numai pridvorul, socotit a fi deosebit de valoros.

Pictura originala a bisericii apartine secolului XIV, executata pe tencuiala din var cu nisip fin, amestecat cu paie tocate, ca manastirea Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges.

Dealungul multisecularei ei existente, ctitoria domneasca a Coziei a cunoscut o activitate carturareasca intensa, ca de altfel toate marile edificii similare din tara.

Micul muzeu organizat in cadrul manastirii, in foisorul lui Mircea cel Batran adaposteste o buna parte din bogata colectie de tiparituri care, desii nu dateaza din primele inceputuri ale manastirii, ilustreaza totusi o traditie culturala solida. Printre acestea se numara o evanghelie romaneasca de la 1682 tiparita la Bucuresti, Psaltirea in versuri a Mitropoliei Dosoftei tiparita in Polonia in 1773, o psaltire slavona tiparita la Liov in 1644, o evanghelie greco - romana tiparita la Bucuresti in 1693, 35 de file din Cazania lui Varlaam.

Intr-o vitrina se mai pastreaza inca haina ugumeneasca a fostului staret al manastirii, Popa Sapca, iar pe unul dintre pereti se gaseste o pictura care reprezinta prima stema a Principatelor Unite.

In anii 1958 - 1962 au fost efectuate la Cozia ample lucrari de consolidare si restaurare menite sa redea constructiilor aspectul lor real si sa puna in lumina elementele traditionale specifice arhitecturii romanesti, asa cum se cuvine uneia dintre cele mai valoroase monumente medievale din Tara Romaneasca.

2.2. MANASTIREA FRASINEI

Situata in comuna Muereasca, la 25 de km de Ramnicu Valcea, manastirea Frasinei are de fapt 2 biserici.

Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", cu intreg ansamblul de cladiri in forma de cetate, este Ctitoria Sf. Calinic de la Cernica, Episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860 - 1863, an in care o si sfinteste.

Viata monarhala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens Sf. Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la cca 2 km de manastire, unde este astazi o biserica pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice, atat binecuvantari pentru cele care vor pastra acest legamant cat si blesteme, pentru cele ce vor calca hotararea sfantului. Este singura manastire din tara care nu a fost secularuzata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.

2.3.MANASTIREA HUREZI

Printre manastirile monumente istorice, care inpodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi etse considerata, impreuna cu schiturile sale, ca fiind cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru" Stilul Brancovenesc". Este asezata in partea de N a judetului Valcea la poalele Muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a cariu liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat probabil numele acestor locuri si al manastirii.

Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa prin asezarea monarhala, reprezinta cel mai vast amsamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca.

Hurezul a avut obste de monarhi pana in 1872 cand a devenit de calugarite, care ingrijesc cu sarg si cu aleasa pricepere atat pravila monarhala cat si monumentul devenit astazi unul dintre cele mai exemplare complexe de arhitectura si arta caracteristice pentru epoca de tranzitie de la medival la modern in cultura romaneasca. Prin toate aceste marturii istorice si frumuseti artistice, Manastirea Hurezi este una dintre cele mai convingatoare opere ale creatiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric Nicolae Iorga a numit-o printr-o fericita formulare in lucrarea "Bizant dupa Bizant" continuarea civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii.

2.4.MANASTIREA POLOVRAGI

Este o manastire de calugarite, purtand hramul Adormirea Maicii Domnului. Complexul monarhal se afla in comuna Polovragi, judetul Gorj, intr-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, in vecinatatea cheilor Oltetului, intr-o livada cu pomi fructiferi si castani comestibili amintind de clima blanda a manastirilor Tismana si Bistrita. A fost intemeiata la sfarsitul secolului al XV- lea (probabil 1505), dupa unii de catre Domnitorul Moise Voda (1529 - 1530).

Biserica Manastirii Polovragi este construita in stil bizantin, avand forma trilobata, realizata intr-o simetrie proportionala. Astazi manastirea adaposteste peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca. Printre ele se afla carti rare, manuscrise de muzica psaltica. Alaturi de carti se gaseste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla.

2.5.MANASTIREA TISMANA

Aflata la 40 km de Targul Jiu, manastirea este una de maici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a carei denumire provine de la arborele de Tisa care odinioara crestea din abundenta pe aceste locuri.

2.6.MANASTIREA TOPOLNITA

Este o manastire de calugari, cu hramul Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august), situata in comuna Izvorul Brazii judetul Mehedinti, la 27 de km de Turnu Severin, cu ramificatia din DN Drobeta Turnu Severin - Motru.

Traditia o atribuie lui Radu I Voievod, picturile murale in fresca, in stil bizantin, apartin fiului sau Curia cel Paharnic, realizata de Gheorghe Grecul si Dima, romanul in 1673 fiind marcate de tabloul cu judecata de apoi pe fatada de vest rar intalnit in iconografia Tarii Romanesti.

Catapeteasma este din lemn, construita in anul 1762, iar turu - clopotnita si incinta din zid sunt din secolul XVII.

In incinta sa se gasesc pietrele funerare ale ctitorilor impodobita cu inalta maiestrie. A fost ctitoria de boieri craiovesti, in secolul XVI pe locul unei biserici ridicate dupa traditie de Sfantul Cuvios Nicodin, apoi biserica este reconstruita intre 1645 - 1646 de Marele Capitan Lupu Buliga.

2.7.PREZENTAREA GOSPODARIEI TARANESTI CONCEPUTA SA SATISCATA CAT DE MAI MULT NECESITATILE ACTUALE DE TURISM

2.7.1.CASA DE LOCUIT

Casa agroturistica construita special pentru primirea si gazduirea turistilor, oferindule o pensiune completa pentru un sejur aricat de lung, este construita pentru a satisface toate necesitatile si dorintele.

Imobilul este compus din subsol, parter si etaj, incercand pe tot posibilul sa imbine vechiul cu noul.

Materialele folosite la constructia imobiluluia u fost urmatoarele:

la fundatie sau folosit bolovani de rau si beton B300;

structura de rezistenta(scheletul cladirii si stalpii de sustinere din imobil) si plafoanele au fost facute din beton armat;

peretii au fost construiti din caramida si mortar (var, nisip, ciment);

acoperisul a fost executat din lemn fasonat, iar ca invelitoare s-a folosit tigla;

jgheburile au fost facute din tabla zincata pe doua laturi inclusiv coborarile;

terasele si scarile exterioare au fost facute din mozaic de diferite nuante;

tencuielile au fost driscuite, stropite si s-a folosit nisip fin, apa, ciment si var;

la zugraveli s-a folosit vopsea lavabila cu combinatii de culori placute;

ferestrele si terasele au fost realizate din geam termopan;

pardoselile de la parter au fost executate din mozaic cu exceptia bucatariei si corpurilor sanitare, care au fost pardosite cu gresie, iar peretii acestora au fost acoperiti cu faianta;

camerele au fost parchetate, iar holurile placate cu gresie;

materialul lemnos a mai fost folosit la confectionarea scaunelor a meselor a dulapurilor usilor draperiilor balustradelor si scarilor interioare;

corpurile sanitare din camere au fost placate cu gresie, iar peretii cu faianta;

instalatiile tehnico-sanitare sunt alcatuite din tevi metalice si din plastic;

problema canalizari a fost usor rezolvata prin bransarea la retea de canalizare;

masuri de protectie P.S.I. - casa a fost prevazuta cu lada de nisip uscat,tarnacop.lopata,topor,singatoare la subsol,parter si etaj si o scara metalica de incendiu in spatele cladirii;

instalatia sanitara este alcatuita in tevi pentru scurgerile folosite la bai si grupuri sanitare care in final se scurg intr-o fosa septica la fel ca si tevile de apa;

cladirea este alimentata cu gaz, apa, curent electric, linie telefonica internationala, si televiziune prin cablu.

2.7.2.IMOBILUL LA PARTER ESTE COMPUS DIN:

- urcand treptele principale, strabatem terasa, patrunzand pe usa de la intrare intalnim un culoar care face legatura cu livingul, sittingul si cu restu incaperilor care se afla la parter;

- culoarul este lambriat si zugravit, iar pardoseala este din parchet;

- livingul este mobilat modern, canapele de culoare bej, din piele, cu masute joase din sticla fumurie cu picioare metalice, televizor, combina muzicala si diferite jocuri distractive;

- in unele locuri sunt ampasate ghivece cu palmieri cu pitici naturali care infrumuseteaza incaperea.

Din living se ajunge in barul de zi sau in sala in care se serveste mancarea, mobilat adecvat, barul de zi cu canapele din piele neagra, cu masute joase, televizor, iar la bar scaune inalte unde se pot servii diferite sortimente de bauturi, iar sala este mobilata in stil vechi, cu scune inalte cu spatar mare si masa din lemn masiv tot in stil vechi, la gheamuri, draperii cu iz istoric.

Bucataria constituie o anexa importanta si este prevazuta cu urmatoarele componente:

bufet cu aragaz si chiuveta dubla, incorporat;

aragazul cu alimentare pe baza de biogaz;

o masa de lucru;

o masa din lemn masiv cu coltar;

mobilier pentru depozitarea veselei si ustensilelor necesare.

La parter se afla si dormitorul si baia personalului pensiunii; dormitorul dotat cu patru paturi, dulapuri, noptiere si o masuta cu televizor. Baia este prevazuta cu cabina de dus, wc, chiuveta cu oglinda. Pardosela este din ciment schivit, placat cu gresie.

Livingul mare este prevazut cu scara interioara ce duce catre etaj, iar in partea opusa este iesirea catre terasa unde turisti pot sa isi bea cafeaua linistiti in aer curat si linistea diminetii.

Urcand pe scari, la etaj imobilulu este prevazut cu:

3 dormitoare, baie, hol;

2 dintre dormitoare sunt prevazute cu cate doua paturi, dulap, noptiera, covor persan, o masuta cu fotolii si televizor, la geamuri jaluzele vericale;

Dormitorul ramas este mobilat cu un pat mare, dublu, dulap, noptiere, masuta cu fotolii si televizor si la geamuri jaluzele verticale.

Din dormitor se face iesirea pe terasa, mobilata cu masuta si fotolii din lemn de bambus.

Subsolul alcatuit din trei incaperi, garajul capacitate de trei autoturisme si spalatoria cu intrare atat prin spatele cladirii cat si prin garaj.

3.1 TIPUL DE RESTAURANT

Restaurantul este amplasat in incinta hotelului Ovitour. Restaurantul este clasic care da continut la modelul cel mai exact. Decorul, ambianta si serviciul sunt deosebit de rafinate. Bucataria este sofisticata, iar personalul inalt calificat. Meniul propus este foarte variat. De-a lungul unei zile, programul de functionare este intrerupt intre pranz si cina. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formatie muzicala.

3.1.1 AMPLASAREA

Hotelul Ovitour este la un standard de 3stele si este amplasat in centrul statiunii pe str. Calea lui Traian nr.790.

3.2 SPATII DE PRODUCTIE SI SERVIRE

Spatiul necesar realizarii productiei de preparate culinare intr-o unitate este format din spatiile de productie propriu-zise si spatii anexa.

BUCATARIA CALDA

Constituie spatiul necesar realizarii preparatelor culinare in stare calda. Amplasarea acesteia trebuie sa asigure legatura in primul rand cu spatiile pentru operatiunile preliminare ale materiilor prime, cu sptiul pentru spalarea obiectelor de inventar, cu bucataria rece si bineinteles cu oficiul pentru ospatari, spatiu in care se realazeaza distribuirea preparatelor culinare. Acest spatiu este alcatuit dintr-un tronson pentru preparatele calde si altul pentru preparatele reci. Din punct de vedere al modului de amplasare, spatiile de productie si anexe trebuie sa asigure un flux normal al materiilor prime precum si al produselor finite astfel incat drumul acestora sa nu se intretaie.

BUCATARIA RECE

Reprezinta spatiul pentru pregatirea preparatelor culinare reci.

ANEXE;

-spatiul pentru primirea si receptionarea marfurilor

-spatiul pentru depozitarea materiilor prime

-spatiul pentru marfuri si conserve

-spatiu pentru depozitarea si pastrarea legumelor si zarzavaturi

-spatii frigorifice

-spatii pentru operatiuni preliminare

-spatii pentru curatarea legumelor

-spatiu pentru prepararea preliminara a carnii

-spatiu pentru spalarea obiectelor de inventar si pentru servire

-camera pentru resturile menajere

-spatiu pentru depozitarea bauturilor

-spatiu pentru pastrarea materiilor si materialelor de curatenie si intretiner

STRUCTURA INTERIOARA

Restaurantul este compus din 20 de mese dintre care 8 a cate 2 locuri, 6 a cate 4 locuri, 6 a cate 8 persoane.Printre mese se afla paravane cu flori care le despart. Restaurantul este compus din doua saloane unul pentru nefumatori unde se gasesti barul, bufetul si oficiul iar celalat salon pentru fumatori unde este amenajata si toaleta.

Din salonul mare langa bar este o usa basculanta care apartine de spalatorie, iar langa aceasta se afla bucataria.

Pe peretii din salonul mic sunt asezate tablouri cu orasul iar deasupara meselor sunt puse oglinzi. In salonul mare fata in fata cu barul se afla o soba mare de teracota de culoare alba. Tot mobilierul din restaurant este facut din lemn de culoare maro inchis care se asorteza foarte bine cu culoarea peretilor

Pardoseala este facuta din marmura de culoare alb-griata cu dungi negre pierdute.

3.2.2DETALII REFERITOARE LA SALON

MOBILIERUL

Mesele sunt facute din lemn de stejar de culoare maro-inchisa acestea fiind a cate doua, patru sau opt persoane iar daca sunt grupuri se unesc.In ambele saloane sunt mese patrate sau dreptunghiulare.

Scaunele sunt tot din lemn de stejar de culoare maro-inchisa acestea fiind tapitate cu material rosu doar sezutul iar spatarul este simplu .

In fata barului mai sunt patru scaune inalte cu sezut tapitat de culoare visinie cu un picior de metal fixat pe placa de marmura.

Consola la fel ca si mesele si scaunele din salon este facuta din lemn de stejar.

Consola este alcatuita din doua sertare unul pentru servetele iar celalat pentru tacamuri numai cutite si furculite. In dedesuptul sertarelor mai sunt doua usite care se deschid inafara unde se gasesc doua compartimente unde sunt depozitate fetele de masa pentru saloane si terasa iar pe celalat rand oliverele.In total sunt trei console una in salonul mic iar doua in cel mare iar in cel din salonul mic sunt asezate scrumierele.

OBIECTE DE PORTELAN

In restaurant vesela contine toate gradele conform specificului unitati, este model uniform si tipizat cu emblema unitatii, sunt rezistente si usor de intretinut.

Farfuriile intinse au diametrul in jur de 26 cm, in ele servindu-se toate preparatele facute la comanda clientului.

Farfuriile pentru desert fiind tot cele intinse cat si pentru oricare alt preparat, bolurile pentru servirea preparatelor lichide.Pentru servirea salatelor se folosesc farfuriile intinse iar pentru celalate salate se foloseste salatiera care nu se transporta fara farfurie suport cu servetel. Canterolele sau supierele au capacitate de 300ml care se aduc intotdeauna cu farfurie suport, servetel si lingurita.

Farfuria jour are diametrul in jur de 16cm, ele se folosesc la oferirea untului, gemului sau la diferinte cerinte ale clientului.Cestile de cafea au capacitati diferite 150ml sau 75ml. Cestile de ceai cu suport au capacitate de pana la 300ml.

Osierele se folosesc atunci cand un client comanda peste si un bol cu apa si o felie de lamaie acestea avand forma de semiluna care se aseaza in partea stanga.

Din portelan mai sunt si scrumierele care au forma rotunda.

OBIECTE DIN MATERIAL INOXIDABILE

Aici se incadreaza tacamurile care sunt uniforme acelasi model si acelasi material.Sunt tacamuri mari (cutit,furculita si lingura) ,tacamuri pentru gustare si tacamuri pentru desert.

Mai sun tacamurile pentru peste cu manerul cutitului asemanator iar furculita cu furchetii din mijloc mai scurti.

Tacam pentru transat care este format dintr-un cutit de bucatarie ,o lingura si o furculita mai mare.

Se mai incadreaza si tavile pe care se transporta produsele, fructierele, frapierele pentru vin si sampanie .

Cosurile de paine sunt tot din inox in care se aseaza un servet iar in el painea.

OBIECTE DIN STICLA

In aceasta categorie se includ paharele din sticla cele mai folosite fiind cele cu picior si este foarte important ca sticlaria sa fie incolora.

Paharele se aduc consumatorilor odata cu bautura, paharele fiind puse pe tava acoperita cu servet.

Paharele se aseaza pe masa, se aprind de picior cu mana dreapta.

Paharul de apa este aseazat in dreptul emblemei farfuriei prin partea dreapta.

Olivierele sunt din sticla iar suportul din plastic sau inox, din sticla fiind acele sticlute in care se gaseste otetul, uleiul, sarea, si piperul iar in unele mai este si boia.

OBIECTE TEXTILE

In restaurant au in dotare fete de masa din damasc alb, servetele de masa care care sunt tot din damasc alb pentru a proteja hainele.

Servetelele pentru cosul de paine, acoperirea tavilor, ancarul servet special pentru ospatari sunt tot din damasc.

Sorturi si halate de protectie pentru diferite activitati.

ECHIPAMENT TEHNOLOGIC DIN DOTARE

Utilajele au un rol deosebit de important pentru imbunatatirea conditiilor de munca, usurarea eforturilor lucratorilor, imbunatatirea calitatii preparatelor culinare realizate din diminuarea pierderilor de materii prime, cresterea productivitati muncii, reducerea costurilor de productie si scaderea costurilor acestor produse. Dispunerea utilajelor in spatiile de productie se face tinandu-se seama de circulatia materiilor prime, in functie de modul de actionare a utilajelor,

de rolul pe care il au utilajele se clasifica:

-utilaje pentru prelucrarea materiilor prime

-utilaje termice de pregatire la cald

-utilaje si spatii frigorifice

Masina de curatat cartofi si radacinoase

Este utilizata pentru spalarea si curatarea cartofilor si a radacinoaselor in vederea prelucrarii termice. Masina este din din fonta sau otel. Evacuarea apei folosite si a rezidurilor se face printr-un cot de scurgere montat pe peretele cilindrului. Evacuarea cartofilor se face printr-o usita cu maner. Timpul de curatare este de 2-4 minute.

Masina de tocat carnea

Se foloseste pentru maruntirea carnii, capacitatea este de 150kg/ora. Este executata din fonda emailata si actionata de un motor electric cu o putere de 2,2kw si 1500de rotatii/minut. Corpul masinii este in forma cilindricaavand la partea superioara o gura de alimentare pe care este fixata o palnie excentrica prin care se introduce carnea in masina.

Mese de lucru

Masa de lucru pe schelet, masa cu sertare si masa cu cuva pentru dospit.

Spalator degresat pentru vase

Malasorul

Folosirea la omonegizarea unor materii prime in vederea intrari lor in fabricatie. Malasoarele folosite in unitati de alimentatie publica sunt realizate in doua solutii constructive:

-malasoare cu brat oscilant;

-malasoare cu melc;

Masina menajera universala robotul

Robotul se foloseste i bucatarie, laboratoare de preparate reci efectuand un numar mare de operatii de prelucrare a unor materii prime in vederea intrarilor in fabricatii.

Robotul in functie de operatiile ce le executa se clasifica:

-robot de cofetarie:

-robot de bucatarie:

-robot universal:

Masina de gatit

Utilajul cel mai important din bucatarie si centre de fabricatie fiind utilizata la pregatirea unui numar mare de preparate calde si reci. Cu ajutorul masinii de gatit alimentele se pot fierbe, sota, praji sau in cazul utilizarii cuptorului se pot coace.

Clasificarea masinii de gatit se face in functie de combustibilul folosit de solutia constructiva adoptata:

-in functie de combustibilul folosit la masina de gatit se incalzeste cu urmatoarele (lemne, carbuni, combustibil lichid, combustibii gazosi si energie electrica).

Fripteuza

Fripteuza este un utilaj termic si este utilizata la pregatirea unui numar mare de preparate la minut (pasari, peste, carnati, cartofi). In functie de modul de incalzire fripteuzele se clasifica:

-electrice

-gaze

Se toarna uleiul in cuva pana la capacitatea de ½ si se porneste instalatia de incalzire. Incalzirea uleiului din fripteuza la temperatura de 180 de grade dureaza 6-8 minute. Timpul necesar pregatirii variaza in functie de alimentul ce urmeaza a fi preparat:

-cartofi prajiti 5-7 minute

-peste prajit 6-8 minute

-cotlete 8-10 minute

-pasari 15-20 minute

Dupa terminarea preparatului, se scoate cosuletul din bazin, se agata de suportul capacului si se lasa sa se scurga uleiul, dupa care se scoate alimentul prajit.

Gratarul

Gratarele sunt utilaje nelipsite in toate restaurantele, ele se clasifica in functi de sursa de incalzire:

-gaze

-energie electrica

-carbune de lemn

Gratarul cu gaze este compus din hota pntru evacuarea gazelor arse, gratarul propriu zis, placa radianta, robinetele cu gaze si usile glisante ale dulapului din partea inferioara. In partea superioara a gratarului peretii exteriori sunt izolati cu vata de sticla.

Gratarul elecric se aseamana cu cel cu gaze, incalzirea placii radiante realizandu-se insa cu rezistente electrice. Placa radianta turnata din fonta este prevazuta cu o fata plana rectificata si cu o fata cu sase locasuri in care se monteaza rezistentele. Deasupra placii radiante la o distanta de 30-40 mm se monteaza gratarul propriu zis.

Cuptorul electric

Aceleasi elemente constructive cu deosebirea ca sursa de incalzire, adica rezistentele electrice sult inglobate chiar in interiorul tobei. La aceste cuptoare tobele au un izolator individual, constituind un element functional de sine statator. Butoanele de pornire se gasesc montate fie in partea inferioara a tobei fie in lateral pe unul din peretii montati in dreptul fiecarei tobe.

Calea lui Traian nr.79 20 iunie 2007

Restaurant Ovitour    cat. II

Tel. 0742912135

3.4 LISTA MENIU A RESTAURANTULUI

SPECIALITATEA CASEI

Cotlet de porc cu piure de mere

Cotlet de porc

Ceapa

Untura

Smantana

Mustar

Mere

Unt

Zahar

BAUTURA CASEI

Feteasca Neagra Beciul Domnesc

Viile vrancei, un soi invechit in beciul lui Stefan cel Mare este un vin rosu demisec, medaliat cu aur, obtinut dupa reteta vinificatiei traditionale franceze(Bordeaux) de tehnologie speciala, urmata de stejar(2-3 ani) si invechire la sticla(2ani).

Se serveste la temperatura camerei (18C) asociata cu gastronomia specialitatilor din carne rosie.

MIC DEJUN

100gr salam sasesc    18.00lei/kg

50gr cascaval Dobrogea    23.00lei/kg

50gr unt     1.50lei/buc

50gr miere    1.50lei/buc

200gr rosii si ardei gras    3.80lei/kg

1 Cafea cu lapte 3.00lei

250 ml suc de fructe    4.00lei

3chifle    5.00lei/buc

1 ou fiert    3.50lei

2 Crenvrusti    1.20lei

100gr Cascaval    22.00lei/kg

50gr unt 1.50lei/buc

50gr dulceata 1.50lei/buc

1 ceai cu lamaie 5.00lei

2 chifle     5.00lei/buc

2felii cozonac    1.80lei/felia

100gr cascaval la capac 3.80lei

1 rosie    1.00lei

50gr unt     1.50lei/buc

50gr miere    1.50lei/buc

5 paine prajita    2.00lei/felia

1 ceai cu lamaie    5.00lei

250gr nectar 4.00lei

2felii chec    1.80lei/felia

1 ceai cu rom    9.00lei

100gr muschi file    23.00lei/kg

1 omleta taraneasca    8.00lei

1 rosii 8.00lei/buc

3 paine prajita    2.00lei/felia

250gr suc de portocale 4.00lei

SUPE CIORBE

Crema de legume 300gr 3.50lei

Ciorba de vacuta 260gr 4.50lei

Ciorba de pui a la grec 260gr 4.50lei

Ciorba de burta    100/260gr 7.50lei

Supa cu taitei de casa 350gr 6.50lei

SPECIALITATI

Salata"Ovitour"    400gr 15.00lei

Cotlet de porc cu piure de mere 250gr 23.00lei

Gustare calda    300gr 11.50lei

Salata de telina cu piept de pui 300gr 6.00lei

Piept de pui cu ciuperci 180gr 12.00lei

Piept de pui umplut cu ficatei 180gr 15.00lei

Muschi de porc sibian 130/100gr 12.50lei

Saramura de pui    200gr 13.90lei

PREPARATE CU GARNITURA INCLUSA

Snitel pane din piept de pui 100/100gr 9.50lei

Ficatei de pui la tigaie 100gr 8.90lei

Escalop de porc cu sos de vin 80/100/100gr 11.50lei

Muschi de vita cu ciuperci 150gr 14.50lei

Cordon bleu    160/100gr 11.50lei

Pfeffersteak    100/50/100gr 19.00lei

File de salau cu sos meuniere 100/150gr 20.50lei

GRATARE

Muschi de porc 100gr 15.00lei

Muschi de vita 100gr 29.00lei

Garf de porc 100gr 22.00lei

Piept de pui dezosat 100gr 16.00lei

Frigarui asortate 130gr 12.00lei

Mixed grills    160gr 25.00lei

Muschi de porc impanat    160gr 28.00lei

PREPARATE FARA GARNITURA

Sarmale cu mamaliguta si smantana 250gr 9.50lei

Tochitura cu ou si mamaliguta 320gr 15.00lei

Pui la ceaun 100gr 7.50lei

Sote de ciuperci    200gr 8.00lei

Tocanita de ciuperci cu mamaliguta 200gr 12.00lei

GARNITURI

Cartofi prajiti 100gr 3.50lei Cartofi natur 200gr 3.00lei

Cartofi sote 150gr 3.50lei

Piure de cartofi    150gr 3.00lei

Orez cu ciuperci    150gr 4.00lei

SALATE

Castraveti murati 180gr 5.00lei

Salata de gogosari murati 200gr 5.00lei

Salata asortata    150gr 6.50lei

Salata de rosii    100gr 4.50lei

Salata de castraveti    100gr 4.00lei

Salata taraneasca greceasca 350gr 7.00lei

DESERT

Clatite cu branza    230gr 8.50lei

Clatite cu ciocolata    150gr 7.50lei

Clatite cu gem    120gr 7.00lei

Papanasi    130/50/50gr 8.50lei

Salata de fructe    200gr 5.00lei

CAFEA

Expresso    75ml 3.00lei

Ness cafe 150ml 3.50lei

Capuccino    180ml 4.50lei

Ciocolata calda    180ml 4.50lei

Cafea decofeinizata    150ml 4.00lei

Frappe    250ml 7.00lei

Ceai cu lamaie    250ml 2.50lei

RACORITOARE

Coca-cola,Fanta,Sprite 330ml 3.00lei

Apa minerala, plata 500ml 3.00lei

Apa tonica    500ml 4.00lei

Nectar    250ml 4.00lei

Red-bull    250ml 10.00lei

Ice-tea    330ml 4.00lei

BERE

Stella artois    500ml 5.00lei

Tuborg 500ml 3.50lei

Heineken     500ml 5.00lei

Corona    330ml 10.00lei

Silva bruna    500ml 4.50lei

Stella fara alcool    500ml 4.50lei

VINURI

Sauvignon blanc    750ml 22.00lei

Dry muscat    750ml 22.00lei

Riesling Terase Danubiene 750ml 56.00lei

Muscat ottonel 750ml 18.00lei

Chardonnay    750ml 18.00lei

Pinot noire    750ml 18.00lei

Beciul domnesc feteasca neagra 750ml 24.00lei

BAUTURI (50ml)

Finlandia    6.00lei

Smirnoff    6.00lei

Horinca de Maramures    10.00lei

Coniac Jidvei    8.50lei

Coniac Zaraza    8.50lei

WHISKY

Jack daniel's    13.00lei

Teacher's    9.00lei

Ballantine's    9.00lei

Chivas regal    21.00lei

GIN

Beefeater    8.00lei

Wembley    4.50lei

Bombay    8.00lei

DIGESTIVE

Unicum 10.00lei

Disarono    10.00lei

Jagermaister 10.00lei
4.5 INTOCMIREA UNUI MENIU PENTRU O ZI   

MIC DEJUN

100gr salam de sunca

50gr cascaval Dobrogea

50gr unt

50gr gem

100gr rosii

250gr cacao cu lapte

3felii paine

DEJUN

50ml Horinca de Maramures

1 ciorba de vacuta

1 cotlet de porc cu piure de mere

1 salata asortata

1 clatite cu gem

4 chifle

1 cafea

1 Feteasca Neagra

1 Apa minerala

CINA

50ml Jack Daniel's

1 gustare calda

1 mixed grills

1 salata de rosii

1 papanasi

1 cafea

1 Riesling Terase Danubiene

1 Apa minerala

4.6 CALCULUL VALORII ENERGETICE PENTRU MICUL DEJUN

Calculul valorii calorice

Calculam P +G * 4.1

P 8.75+1.17+20.00+20.02+35+0.325+7.5 =92.765

G 12.25+2.01+20+16.90+70+10+29+48 =208.16

92.765+208.16 * 4.1=1233.7925

Calculam L * 9.3

L 4.25+1.01+9.00+22.68+370+0.4 =407.34

407.34 * 9.3=3788.262

4.7 MISE-AN-PLACE-UL PENTRU MENIUL INTOCMIT LA DEJUN

Pentru servirea pranzului se utilizeaza o gama variata de vesela, potrivit meniului stabilit caracterului. In general sunt necesare urmatoarele vesele:

- farfurii intinse mari suport;

- farfurii intinse mici pentru gustare;

- farfurii adanci pentru ciorbe;

- salatiere;

- serviciul de condimente: sare, piper, otet, ulei;

- farfuria jour pentru paine;

- tacamuri pentru: preparatul lichid, felul II si desert;

- pahare pentru: vin, apa;

- servetele din panza si hartie;

- elemente decorative: flori.

Mai intai se aseaza pe masa o husa din malton, pe care se aseaza fata de masa. Se aseaza farfuriile intinse in dreptul fiecarui scaun.

Cutitele se aseaza in partea dreapta la o distanta de doua degete de la marginea mesei, in acelasi rand cu farfuria in urmatoarea succesiune: cutitul pentru felul II langa farfurie, cu taisul spre farfurie si apoi urmeaza lingura.

Furculita se aseaza in stanga farfuriei cu dintii in sus. Tacamul pentru desert se aseaza in fata farfuriei, cutitul cu manerul spre dreapta si taisul lamei spre farfurie, in continuare furculita cu codita spre stanga si dintii in sus.

Paharele se aseaza in urmatoarea succesiune:paharul de apa in dreptul emblemei, paharul de vin in stanga celui de apa. Iar inaintea aducerii gustarii se aduce horinca iar paharul se aseaza inaintea paharului de apa.

Paharele se pot aseza in linie dreapata sau curba, cu deschiderea spre exteriorul mesei, in fata persoanei. Farfuria jour pentru paine se aseaza in partea stanga a consumatorului iar imrejurul ei un servet de panza.

Salatiera individuala se aseaza pe partea stanga, la varful furculitei. Se aduce apoi la masa ciorba in farfuriile adanci, acestea fiind asezate pe farfuria suport.

Dupa servirea preparatului lichid, se ridica farfuria adanca si lingurile si paharele folosite.

Urmeaza sa se aduca felul II preparatele fiind fiecare aranjate individual din bucatarie. In acest timp se aduc la masa si salatele care se aseaza in fata furculitei.

Se continua cu servirea vinului.

Dupa servirea preparatului de baza ospatarul va debarasa de pe masa farfuriile si tacamurile, salatierele si farfuria de paine, urmand sa aduca desertul. Dupa servirea acestuia se va debarasa toata masa ramanand numai paharele.

CAPITOLUL.4

EXCURSIA

4.1. DESCRIEREA EXCURSIEI (CULTURA SI AGREMENT)

Excursia se realizeaza de catre agentia de turism "Carpatours" venind in intampinarea turistilor ce vor sa-si petreaca un sejur organizat in Statiunea Turistica Calimanesti - Caciulata si imprejurimile ei. Acest grup este din Bucuresti si doresc sa cunoasca Statiunea Turistica Calimanesti-Caciulata. Acestia sunt preluati cu autocarul firmei "Carpatours" din gara si condusi la hotelul "Ovitour" unde vor fi gazduiti timp de 3 zile si 2 nopti.

Pentru desfasurarea excursiei se inchirieaza un autocar de 50 de locuri de la S.C. Carpatour S.R.L. cu tariful de 3,00 lei km.aceasta excursie se desfasoara in perioada 20-22 iunie 2007 pentru 30 de personae.

Aceasta excursie se poate numi "Cultura si Agrement" in localitatea Cozia

Servicii asigurate:

• Transportul cu autocarul:
• Masa in pensiune si la cabana:
• Divertisment:
• Drumetii.

Obiective turistice:

• Defileul Oltului;
• Manastirea Cozia;
• Manatirea Turnu;
• Dealul Pausa;
• Curmatura "La Troita";
• Poiana Stanisoarei;
• Muchia Vladesei.

4.2. DESCRIEREA DETALIATA A TRASEULUI EXCURSIEI.

Ziua I (20 iunie 2007).

Ora 9.00: Servirea micului dejun.

Ora 10.00: Intalnirea in fata hotelului

Ora 10.15: Plecarea din fata hotelului pe traseul turistic:

Caciulata - Dealul Pausa - Curmatura "La Troita" - Poiana Stanisoarei - Muchia Vladesei.

Durata traseului: 3 - 4 ore;

Marcaj: banda albastra;

Traseul este accesibil tot timpul anului pe segmental Caciulata - Pausa - Stanisoara recomandabil numai vara intre Stanisoara si Muchia Vladesei.

Ora 14.00 servirea pranzului in Poiana Stanisoarei la cabana Miorita.

Ora 15.30 Se pleaca spre Muchia Vladesei.

Ora 18.30 Intoarcerea la hotel.

Ora 19.30 servirea cinei.

Ora 20.30 program liber.

Ziua II (21 iunie 2007).

Ora 9.00 Servirea micului dejun.

Ora 10.00 Intalnirea in parcarea hotelului.

Ora 10.15 Plecarea cu autocarul spre manastirea Cozia pe Defileul Oltului.

Ora 11.00 Vizitarea manastirii Cozia si imprejurimile ei.

Ora 14.00 Servirea pranzului la restaurant Casa de Dor pe DN7(E81).

Ora 15.30 Plecarea spre manastirea Turnu.

Ora 16.00 Vizitarea manastirii Turnu.

Ora 18.00 Plecarea spre hotel.

Ora 20.30 Cina festiva la hotel.

Ziua III(22 iunie 2007)

Ora 10.00 Servirea micului dejun.

Ora 11.00 Plecarea vizitarea localitatii Caciulata.

Ora 14.00 Intoarcerea la hotel si servirea pranzului.

4.3. ANALIZA DE PRET:

A.Cheltuieli directe:

1- cheltuieli transport

100km parcursi in total * 3.00 lei/km = 300,00 lei.

2- cheltuieli cazare :

1 noapte = 150.00 lei

2 nopti * 30 persoane * 150.00 lei = 9.000,00 lei

3 - cheltuieli masa:

Micul dejun inclus in tariful cazarii:

Ziua I: pranz cabana Miorita: 30.00lei/persoana;

Cina la hotel Ovitur: 40.00lei/persoana.

Ziua II:pranz la Casa de Dor: 35.00lei/persoana;

Cina la hotel Ovitur: 60.00lei/persoana.

Ziua III: pranz la hotel Ovitur:25.00lei/persoana.

TOTAL MASA/persoana 190.00 lei * 30persoane = 5.700.00lei.

4 - cheltuieli cu personalul:

Ghid(masa+diurna) - pranz - 90.00lei; - diurna 50.00lei/zi;

TOTAL MASA+DIURNA: 90.00lei+150.00lei = 240.00lei.

Sofer(masa) - pranz a-IIa zi 35.00 lei.

Total cheltuieli directe:

- transport - 300.00lei;

cazare - 9.000.00lei;

masa - 5.700.00lei;

personal - 275.00lei.

Total cheltuieli - 15.275.00lei.

B.Cheltuieli Indirecte:

5- comision - 4.582.50lei ;

6- asigurari - 305.50lei;

7- TVA - 2.902.25lei.

Total cheltuieli indirecte - 4.582.50+305.50+2.902.25 = 7.790.75lei.

Total cost excursie - 23.065.25lei.

Total cost excursie/persoana - 768.84lei.

COZIA

POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI