Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Hanul Drumetilor

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DEZVOLTAREA COMPLEXA A COMUNITATII RURALE –IMPACTUL TURISMULUI DURABIL
Servicii hoteliere
CALCULUL SI INTERPRETAREA A PRINCIPALILOR INDICATORI AI TURISMULUI DIN STATIUNEA BAILE FELIX
Hotel “PRAID” 2* - PRAID
Creta Hotel Lavris Paradise 4* – demipensiune / pensiune completa / all inclusive
Pensiuni turistice rurale 2 - PRAID
COORDONATE ACTUALE ALE TURISMULUI ROMANESC
POLITICA TURISTICA A SUEDIEI
Ghidul Drumetiilor Montane - Avalanse
Timpul liber – generator de activitati pentru refacerea fortei de munca

Hanul Drumetilor

Dintre asociatiile turistice existente inainte de primul razboi mondial in Vechiul Regat a continuat sa functioneze numai Societatea de Gimnastica, Sport si Muzica din Iasi. Societatea Carpatina „Sinaia' si-a incetat activitatea in 1912, iar Societatea Turistilor din Romania nu a mai activat dupa 1916.


O data cu incetarea ostilitatilor de razboi, tineri si virstnici au prins calea potecilor de munte. Dintre acestia, citiva, fosti membri ai S.T.R., cit si persoane care nu participasera la activitatea asociatiilor vechi s-au gindit sa formeze o noua grupare. Printre initiatori se numara si Fanny Seculici (Bucura Dumbrava), fire poetica, visatoare, dar si oameni ce vedeau in noua intreprindere un mijloc de cistiguri materiale. Chiar inainte de intocmirea formelor primare pentru noua injghebare turistica, acestia inchiriasera un local in Sinaia, pe strada Furnica, numit „Hanul Sinaia'[1].

La 25 decembrie 1920 s-a intocmit actul constitutiv, unde figura si primul comitet: presedinte — Mihai Haret; vicepresedinte — Ion Bianu si Sofia Bragadiru ; casier central — Dimitrie Z. Furnica; secretar general — Emanoil Popescu; membri — general Scarlat Panaitescu, Gheorghe Zotta, Dimitrie Papadopol, Aristide Blank, Mircea Nenitescu si Eugenia A. Barbulescu; cenzori — Ioan I. Flachs, Stefan Bogdanescu si Aurica Stanescu. La adunarea din 15 februarie 1921 s-a adoptat statutul Societatii anonime pe actiuni Hanul Drumetilor.

Articolul 1 din statut avea urmatorul continut: „Se constituie — intre fondatori si aceia cari vor deveni ulterior proprietarii actiunilor reprezentind capitalul social — o societate anonima pe actiuni, avind scop cultural, educativ, moral patriotic si sportiv, sub denumirea «Hanul Drumetilor», asociatie patriotica pentru raspindirea turismului si crearea de parcuri nationale in Romania, a iubitorilor naturei Romaniei'. Pentru indeplinirea celor propuse in primul articol al statutului se precizau in continuare (art. 7) modalitatile de realizare a scopurilor asociatiei: 1) va administra hanurile infiintate si ospatariile ce le vor fi treptat anexate; 2) va administra parcurile nationale si casele de adapost din munti; 3) va infiinta, in locurile hotarite de catre consiliul de administratie, unul sau mai multe magazine de obiecte, ustensile, imbracaminte si incaltaminte, necesare excursionistilor, cum si magazine de desfacere a cartilor tiparite in proprie editura; 4) va deschide in diferite localitati birouri de informatii pentru excursionisti; 5) va cumpara imobile rurale si urbane pentru localurile asociatiei si va proceda la executarea anumitor constructii acolo unde va dobindi terenuri prin cumparare sau donatie; va face orice fel de instalatii menite sa sprijine scopurile morale sau cele materiale ale asociatiei; 6) va avea dreptul sa vinda si sa inchirieze imobilele sale sau numai parti din aceste imobile, care nu ar fi necesare functionarii asociatiei sau va putea inchiria imobile, daca ar fi cazul; 7) va putea face imprumuturi bazindu-se pe creditul sau propriu sau pe valorile si bunurile mobiliare sau imobiliare in posesia sa si pe care le-ar putea folosi drept gaj sau ipoteca; 8) va putea cumpara orice materiale, masini si marfuri necesare raspindirii turismului in tara.

In cuprinsul celorlalte articole ale statutului sint mentionate alte clauze pe baza carora urma sa-si desfasoare activitatea asociatia. Intre altele, se specifica urmatoarele: poate deveni actionar sau membru al asociatiei oricine iubeste si se intereseaza de natura, cu alte cuvinte toti acei care nu ar avea un interes contrar scopului propus de asociatie (art. 9); orice asociatie, societate, banca, institutie publica sau particulara, cum si orice fabrica din tara, care va subscrie cel putin 5 actiuni, poate deveni actionara la Hanul Drumetilor (art. 10); Hanul Drumetilor cuprinde trei categorii de membri si anume: membri actionari, membri cotizanti si membri donatori (art. 12); membrii actionari au dreptul de vot in adunarile generale ordinare si extraordinare; ei pot fi alesi atit in consiliul de administratie cit si in comitetul stiintific; membrii cotizanti n-au dreptul de vot si nici nu pot fi alesi; membrii donatori n-au dreptul de vot. Ei nu pot fi alesi in consiliul de administratie, insa pot face parte din comitetul stiintific (art. 20); administrarea asociatiei este incredintata unui consiliu de administratie compus din cel putin 9 si cel mult 19 membri alesi de adunarea generala pe timp de 4 ani (art. 31) Capitolul IX, art. 84, cuprinde modul in care se va distribui beneficiul net al asociatiei.



In scurta-i existenta, Hanul Drumetilor a incercat sa-si indeplineasca unele puncte din programul propus in actul constitutiv si in statut. Astfel, dupa inchirierea unei case taranesti la Sinaia, pe strada Davila nr. 14 (azi strada Schiorilor), unde a locuit Mihai Haret si a functionat sediul celui de al doilea han infiintat la Sinaia, prima realizare importanta a fost construirea Casei Pestera sau Hanul Drumetilor, cum ii spunea Bucura Dumbrava. In acest scop, in vara anului 1922 s-a obtinut un teren de doua hectare si jumatate in Poiana Crucii, la poalele muntelui Cocora, la altitudinea 1 600 metri. Lemnaria necesara, obtinuta gratuit, a fost fasonata pe loc, chiar in vara aceea. Constructia a inceput in mai 1923 si prima inaugurare a avut loc la 21 septembrie in acelasi an. Ulterior, noii constructii i s-a adaugat sala de mese, apoi s-a acoperit terasa, incit inaugurarea definitiva a putut avea loc la 29 iunie 1925. A doua realizare majora a reprezentat-o infiintarea la Sinaia in ziua de 27 ianuarie 1924, a sectiei alpine a Bucegilor. Primul comitet al sectiei avea urmatoarea componenta: presedinte-doctor Alceu Urechia; vicepresedinte — Walter Muston; secretar — Constantin I. Ionescu; membri — Carola Muston, maior Apostoliu, Gheorghe Mateescu, Fritz Schiel si Vasile Teodorescu.

La 10 februarie 1924 a avut loc o sedinta a consiliului de administratie[2], la care au participat Ion Bianu, Mihai Haret, Dimitrie Z. Furnica, Stefan Spirescu, Remus Iliescu, Albert Baer, Aurica Stanescu si Stefan Bogdanescu.

Procesul verbal nr. 15, incheiat cu acest prilej, e o dovada ca la ordinea de zi au fost prevazute 12 puncte

1) Expunerea verbala facuta de Mihai Haret privind construirea Casei Pestera, pentru care s-a cheltuit (constructie, mobilier, arendarea locului si taierea padurii) 326 723 lei; au mai fost solicitati 100 000 lei pentru amenajarea unei sali de mese, a unui grajd pentru vaci si cai, construirea unui gard imprejmuitor; consiliul a dat descarcare lui Mihai Haret si Alceu Urechia pentru cheltuielile facute si a aprobat, totodata, creditul solicitat.

2) Informarea celor prezenti despre primirea de la Ministerul Muncii a celei ele a doua subventii in suma de 70 000 lei.

3) Citirea de catre Dimitrie Z. Furnica a bilantului pe anul 1922.

4) Stabilirea ordinii in care urma sa fie reinnoit consiliul de administratie.

5) Alegerea lui Spiru Gold-Haret si Mihai Ciupagea ca membri in consiliu.

6) Marirea capitalului asociatiei la 400 000 lei printr-o noua emisiune de actiuni in valoare de 200000 lei.

7) Aprobarea constituirii sectiei alpine a Bucegilor cu sediul la Sinaia.

8) Decizia construirii casei de adapost de pe Virful Omul, oare urma sa se ridice chiar pe locul fostei case a Societatii Carpatine „Sinaia'.

9) S-a luat act de donatia facuta de Fanny Seculici care ceda Hanului Drumetilor dreptul de autor incasat pentru editia a doua a cartii sale Cartea Muntilor.

10) Vasile Teodorescu a facut o oferta, inregistrata la nr. 4, pentru a tipari o brosura de 16 pagini despre Pestera Ialomitei, in 3 000 exemplare, pentru suma de 3 500 lei; Mihai Haret s-a angajat sa scrie o brosura cu titlul Valea Ialomitei si Pestera Ialomitei, cu doua fotografii; consiliul a aprobat suma de 10 000 lei pentru brosura ce urma sa cuprinda 16—32 pagini; din cistigul rezultat din vinzarea acestei cartulii, autorul urma sa primeasca 50%, sediul central 30%, iar sectia alpina a Bucegilor 20%.

11) O informare privind tiparirea lucrarii Castelul Peles.

12) Diverse.




Ca urmare a acestor hotariri, s-a trecut la dotarea Casei Pestera si la inaltarea cabanei de pe Virful Omul, careia i s-a spus la inceput „Casa Zorilor'[3]. Primele lucrari s-au facut sub egida Hanului Drumetilor. Terminarea casei a realizat-o T.C.R.

Aplicind prevederile articolului 6 din actul constitutiv, Hanul Drumetilor a initiat seria unor „biblioteci' menite sa difuzeze carti de popularizare a turismului, cum sint: „Biblioteca literara', „Biblioteca turistica', „Grupul calauzelor vaii Prahovei'. A reusit chiar sa publice citeva titluri. Astfel, in „Biblioteca literara', cu nr. l, s-a tiparit Cartea muntilor de Bucura Dumbrava, editia a doua, 1924. Sectia alpina a Bucegilor a publicat carticica nr. l, Pestera Ialomitei si Casa Pestera de Mihai Haret, 1924, lucrare propusa de Vasile Teodorescu, „monografie turistica-geografica si calauza practica' ce poate fi considerata ca facind parte din „Biblioteca turistica'. Sub egida Hanului Drumetilor a mai aparut, in „Grupul calauzelor vaii Prahovei', seria A, lucrarea intitulata Castelul Peles de Mihai Haret, 1924.

In toamna anului 1925 societatea anonima pe actiuni Hanul Drumetilor si-a incetat activitatea.

Cum se poate observa, ea nu a reusit sa-si concretizeze toate intentiile exprimate in actul constitutiv si in statut. Totusi, constituirea acestei asociatii a insemnat un pas in miscarea turistica din tara noastra.



[1] Mihai Ciupagea, secretar general al Hanului Drumetilor, in articolul Hanul Drumetilor, din Gazeta sporturilor, nr. 29 din 2 noiembrie 1924, scria: „In vara 1920, inainte de constituire, a functionat un mic hotel «Hanul Sinaia», cu 4 camere si opt paturi, han ocolit de public'. Acest han este mentionat si de Valeriu Puscariu In Enciclopedia turistica romaneasca, volumul XIII—1946, p. 18, si in lucrarea Turing Clubul Romaniei, de acelasi autor, aparuta tot in 1946.

[2] Arhivele Statului, Bucuresti, dosar 3/64—1921.

[3] Cf. Gazeta sporturilor, anul II, nr. 183 din 5 ianuarie 1926.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 583
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site