Intocmirea si analiza de pret a unui bilet de odihna - cura balneara la Slanic Moldova pentru Agentia de Turism

Intocmirea si analiza de pret a unui bilet de odihna - cura balneara la Slanic Moldova pentru Agentia de Turism

Intocmirea si analiza de pret a unui bilet de odihna-cura balneara la Slanic Moldova

I    Asezarea

Orasul Slanic-Moldova este asezat in partea de sud-vest a judetului Bacau, intr-o mica depresiune, ingusta si lunga, marginita de culmi inalte, pe valea raului Slanic de unde si-a luat si numele, rau care isi trage izvorul de la 7 km de localitate, in muntele Sandru Mare (1.639 m).
Este situat la 2637' longitudine estica si 4617' latitudine nordica si 530 m altitudine. Localitatea a fost intemeiata si s-a dezvoltat datorita numeroaselor izvoare de apa minerala cu compozitii variate si valoroase, primind astfel statutul de statiune balneoclimaterica.
Se invecineaza cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judetul Covasna si la nord, nord-est cu orasul Targu Ocna.

II Accesibilitate si cai de comunicatie

Rutiere:

-de la Onesti sau Miercurea-Ciuc pana la Targu Ocna pe DN 12A; 

-de la Bacau spre Brasov pe DN 11 pana la Onesti, apoi Targu Ocna - Slanic-Moldova pe DN 12B

Feroviare:

-gara Salina ( Targu Ocna), pe linia Adjud - Ciceu, apoi cursa auto pana in statiune

Aeriene:

-curse Tarom, Bucuresti - Bacau, apoi curse auto pana in statiune

III    Cadrul geografic general

Clima

Datorita asezarii sale intr-o depresiune adanca, pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, care o deosebeste de alte localitati din zona de coline, Slanic Moldova are un climat de tranzitie intre climatul de dealuri si cel subalpin, cu veri nu prea calduroase si ierni blande. Orientarea de la sud-vest la nord-est a vaii Slanicului si deschiderea bazinului tocmai in locul unde s-a creat si dezvoltat staþiunea, fac ca fundul vaii sa fie luminat si incalzit de razele soarelui mai multe ore pe zi, in special versantul estic al muntelui Pufu, care urca pana la o altitudine de 650 m
Media anuala a temperaturii este de 7,1 C. (Verile nu sunt prea calduroase. Cea mai calda luna este iulie, cu o medie de + 17 C; noptile sunt, in general, racoroase).
Trecerea de la vara la toamna se face incet, aproape pe nesimtite. In octombrie cerul este senin, cu soare bland; spre sfarsitul lui octombrie si inceputul lui noiembrie, temperatura este variabila si in general scazuta, ploile sunt reci si de lunga durata, inregistrandu-se multe zile cetoase.
Iernile sunt blande; temperatura cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie.
Presiunea atmosferica este in general redusa, media anuala fiind de 720 mm. In lunile aprilie-august presiunea atmosferica scade sub media anuala (718,1 mm), iar in lunile septembrie-martie este mai ridicata, depasind media anuala (721,9 mm).
Nebulozitatea este redusa in lunile calde si creste usor in lunile reci si de iarna. In nici una din lunile anului frecventa lunilor senine nu scade sub 10 zile lunar.
Precipitatiile atmosferice. In lunile mai-august cad ploi abundente (75 - 100 litri/ metru patrat), iar in lunile septembrie-aprilie cantitatea lunara de apa provenita din precipitaþii este de 25-50 l/ metru patrat, luna septembrie fiind cea mai uscata. Ploile de vara sunt de scurta durata.
Vantul. Asezata intr-o vale adanca, cu versanti impaduriti, orientata de la sud-vest la nor-est, statiunea este adapostita de vanturi. Crivatul nu este resimtit niciodata. El este oprit inca de departe de culmile inalte dinspre nord-est, respectiv Suru si Secatura.
Atmosfera este aproape in permanenta linistita, numai araeori bat vanturi slabe. Vantul dominant sufla dinspre sud-vest; este briza montana de seara, care aduce racoare in statiune in timpul verii.
Aerul este pur, bogat in aerosoli rasinosi, in ioni negativi de oxigen datorita circulatiei maselor de aer ozonat. Vegetatia este abundenta si padurea coboara pana la marginea staþiunii.
Acest lucru confera Slanicului-Moldova si caracterul de statiune climaterica, oferind vizitatorilor posibilitatea de cura de aer de o deosebita puritate.

2. Relieful

Suprafata totala a localitatii este de 11.595 ha dintre care numai padurile ocupa o suprafata de 9.265 ha.
Paraul Slanic strabate pana la confluenta lui cu Trotusul, pe o lungime de circa 25 km, o regiune muntoasa, acoperita cu paduri.Este un parau repede si zgomotos, alimentat de numeroase paraie si paraiase care coboara o diferenta de nivel de peste 500 m, de la izvoare pana la confluenta cu Trotusul. Pana in aval de statiune, are un curs torential si o vale stramta. De aici, valea se mai largeste si malurile abrupte scot la iveala, prin locurile neacoperite de verdeata, paturile de gresie masiva.
La nord de statiune, se ridica, cu pante puternice, muntele Pufu (936 m), care lasa in jurul sau o larga suprafata (850 m) de la care pleaca o culme slab ondulata, Zarea Cheschesului, ce se lasa spre valea Dofteanei, iar spre nord-vest o alta culme, de aceeasi inaltime, ce duce spre marile altitudini ale muntilor Sandru Mare si Nemira.
Tot pe partea stanga a vaii Slanicului, de la varful Pufu, peste paraul cu acelasi nume, se intinde Coama Cheschesului, un plai neted ce duce, prin doua trepte, tot la muntele Sandru Mare, punctul de altitudine maxima a regiunii.
Pe partea dreapta a vaii Slanicului, in dreptul confluentei cu paraul Pescarul, se ridica varful Cernica (955 m). Pe aceeasi parte, chiar langa statiune, se desfasoara o culme scurta, cu varful Cerbu (910 m), Paltinisul (1015 m) si plaiul neted al Dobrului (832 m).
In tot lungul vaii Slanicului, urcusul spre munte este foarte anevoios, uneori chiar imposibil, pantele fiind accentuate, incat de multe ori este nevoie de un mare ocol al acestora, de catre cei care vor sa abordeze inaltimile maxime.
De la 600-700 m in sus, partea abrupta devine domoala, pana la culmile inalte ale Nemirei Mari (1649 m), care despart apele Slanicului de apele Dofteanei si de ale Oituzului la sud.

3. Geologia

Intreaga vale a Slanicului este taiata in depozite tertiare vechi. De la gura paraului, pana dincolo de statiune, gresia de Kliwa sau Tisesti (formata din cimentarea nisipurilor de plaje marine ale marii care, in vremurile tertiare vechi, se afla in necontenita retragere) alterneaza cu sisturile disodilice, straturi subtiri, impregnate cu bogate substante organice, diverse saruri si alte elemente ca sulful etc., in care se pastreaza urme de pesti fosili, in special schelete si solzi. Bogate in substanþe bituminoase, ele au provenit din maluri sapropelice de la þarmul marii, transformate prin presiunea si caldura la care au fost supuse, in conditiile miscarilor din scoarta terestra. Ambele formatii apartin Oligocenului, bogat in izvoare saline si feruginoase.
Spre izvoarele Slanicului, intalnim o alta formatie mai veche, reprezentand, ca varsta, Eocenul: gresia de Uzu sau de Tarcau, in straturi groase si dure, alcatuind mai ales masivul Sandru Mare.
Statiunea Slanic Moldova este asezata in intregime pe sisturi disodilice. Apele ploilor si cele provenite din topirea zapezilor de pe muntele Pufu si Piciorul Dobrului se scurg in valea Slanicului circuland prin straturile de gresie si sisturi disodilice si aduc in disolutie o mare varietate si bogatie de saruri. Ele se imbogatesc in acelasi timp cu bioxidul de carbon care emana prin crapaturile scoartei, ca o rasuflare indepartata a mofetelor din zona lantului eruptiv al Carpatilor Rasariteni, dizolvand in mersul lor sarurile minerale aflate in roci.

4. Reteaua hidrografica

Paraul Slanic, care isi aduna apele din 12 izvoare de pe muntele Sandru Mare si este confluent cu Trotusul, la poalele muntelui Magura, in partea de sud a orasului Targu Ocna, are o lungime de 25 km. Relieful accidentat, sapat in stanci, a determinat caracterul torential al bazinului hidrografic.
Largimea si adancimea paraului variaza dupa cantitatea zapezilor si a ploilor sau dupa timpul secetos. De la izvoare pana la confluenþa sa cu Trotusul, cursul Slanicului este alimentat de numeroase paraie si paraiase. Peste 70% din apa acestor paraie este provenita din ploi si zapezi.
Afluentii, in zona statiunii, sunt, pe stanga: paraul Cheschesul, paraul Pufului, paraul Sasului, paraul lui Ignat, paraul Piatra, paraul lui Tudorache, iar pe dreapta, paraul Pescaru, paraul Sarata, paraul Dobru, Paraul Piscului, paraul Cerbului, paraul Surei.
Primavara, cand se topesc zapezile, sau in timpul ploilor repezi de vara, numeroasele paraie afluente ca si torentii care se formeaza de-a lungul pantelor repezi ale Sandrului, Cheschesului, Pufului, Cerbului si Dobrului ii umfla apele.
In fundul vaii Slanicului, cuprinsa din toate partile de munti, tasnesc din ambele maluri ale paraului, peste 20 de izvoare minerale. Ele sunt raspandite pe o distanta de circa doi kilometri, de la confluenta Slanicului cu Slanicelul (550 m altitudine) si pana la confluenta Slanicului cu paraiasul Scarisoara, grupate cate 3 - 4 sau izolate la cate 50-150 m unele de altele.
Majoritatea izvoarelor sunt situate pe malul drept al apei.
Compozitia apelor Slanicului a facut obiectul de studiu al multor medici si oameni de stiinta romani, care au scos in evidenta faptul ca actiunea apelor minerale se exercita atat prin factorul chimic cat si prin cel fizic (radioactivitate, temperatura, osmoza, stare coloidala, disociere in ioni etc.), precum si ca apa aproape a fiecarui izvor mineral intrebuintat in cura interna are proprietatea sa specifica.
O serie de izvoare care contin, intre altele, intr-o proportie remarcabila, hidrogenul sulfurat sau siliciul (izvoarele de la Cascada) au valoare terapeutica deosebita in tratarea bolilor otorinolaringologice si a unor afectiuni bronho-pulmonare.
Din cele peste 20 de izvoare din valea Slanicului, sunt folosite in mod curent urmatoarele
- Izvorul 300 de scari: apa oligo-metalica, cu mineralizare foarte redusa, a carui apa este folosita in cura de diureza.
- Izorul nr. 1 iese dintr-o stanca de la Piciorul Boroisului, pe malul drept al paraului Slanic, la circa 1 km de statiune. Este o apa clorurata carbogazoasa bicarbonatata, sodica, slab sulfuroasa, hipotona.
- Izvorul nr. 1 bis: apa clorurata bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
- Izvorul nr. 3: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
- Izvorul nr. 5: apa carbogazoasa, vitriolica, hipotona. Nu se utilizeaza in cura interna. Se utilizeaza numai in inhalatii si local.
- Izvorul nr. 6 iese la suprafata din muntele Pufu Mare; apa clorurata, bicarbonatata, sodica, foarte slab sulfuroasa, hipertona, foarte concentrata. Nu se bea decat cu cu prescripþie medicala.
- Izvorul 8: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
- Izvorul 8 bis: apa vitriolica, feruginoasa, slab sulfurata, carbogazoasa, hipotona.
- Izvorul 10: apa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona.
- Izvorul nr. 15: apa cloruro-bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, sulfuroasa, hipertona.
- Sonda nr. 2 este un izvor alcalin pur. Este mai putin folosit in cura balneara.
- Izvorul nr. 2 - numit si Clocotisul dupa zgomotul pe care-l face degajarea in cantitati mari de dioxid de carbon, se afla la 50 m de izvorul nr. 1.

5. Vegetatia si fauna

In regiunea vaii Slanicului, desi inaltimea muntilor nu este asa de mare, datorita insa orientarii crestelor, formei vailor si conditiilor climaterice, sunt eprezentate mai multe etaje de vegetatie: paduri de fag, paduri de brad si pajisti subalpine.
O limita intre padurile de fag si padurile de brad nu se poate stabili. Pe coastele insorite ori pe plaiuri, padurile de fag se urca pana la 1000 m. La limita superioara a acestora, se ivesc arinii si mesteacanul alb.
Primavara, padurile de fag sunt pline de plante erbacee cu flori: brandusa de primavara (Crocus heuffelianus), ciubatica cucului (Primula veris), clopotei (Campanula patula), garofite (Dianthus), viorele (Scilla bifolia).
O planta rara, cu flori alburii, care creste in regiune este Saxifraga cymbelaria, numita in popor "ochii soricelului".
La marginea padurilor creste lumanarica (Gentiana asclepiadea), pe coasta defrisata, zmeurisurile (Rubus idaeus), iar pe malurile paraiaselor, alaturi de sageata-apei (Sagittaria sagittifolia), sunt tufe de izma (Mentha piperita).
In padurile de conifere este atata umbra, incat solul ramane gol de vegetatie ierboasa. Esentele principale sunt bradul si molidul care imbraca inaltimile, mai ales de la 1100 m pana la 1400 m.
Sandru Mare (1639 m) si Nemira-Tiganca (1626) sunt punctele de maxima altitudine a vaii Slanicului.
In padurile din valea Slanicului, traiesc vietuitoare specifice padurilor de munte: ursi (Ursus carpathicus), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes vulpes), mistreti (Sus scrofa), veverite (Sciurus vulgaris) s.a
In locurile umede, pe vaile paraiaselor afluente Slanicului, vieþuiesc vipere (Vipera berus), gusteri (Lacerta viridis) si soparle de munte (Lacerta viviparia).
In apele repezi ale Slanicului traiesc pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) si alte specii ale apelor repezi de munte.

IV Resurse - atractii turistice si forme de turism

Intalnim aici cele peste 20 de izvoare minerale. Ele sunt raspandite pe o distanta de circa doi kilometri, de la confluenta Slanicului cu Slanicelul (550 m altitudine) si pana la confluenta Slanicului cu paraiasul Scarisoara, grupate cate 3 - 4 sau izolate la cate 50-150 m unele de altele. La capitolul agrement, statiunea dispune de un cochet parc in care simfonia pasarilor acompaniate de susurul apei si multitudinea culorilor pastelate, aranjate cu migala, fac din parc o adevarata oaza de verdeata si culoare menite a destinde turistul, clipe in sir. In parcul statiuni pentru persoanele mai active se afla mai multe terenuri de sport. Pentru cei veniti la tratament sau la odihna si simt nevoia completarii vindecari au posibilitatea sa apeleze la medicamentatia divina, in acest sens exista in parc o mica bisericuta. Nu, trebuie omis impresionatul Cazinou, emblema ahitectonica a statiuni, gazda manifestarilor cultural-artistice.

In vecinatatea statiuni se afla punctul cunoscut 'Izvorul 300 de scari', accesibil pe un drum care urca prin padure, format din 300 de trepte din piatra. Apa izvorului este rece, oligo-metalica si este recomandata in cura de diureza. O alta atractie o reprezinta Cascada Slanic - aflata la altitudinea de 599 m.

La aproximativ 1 Km de Slanic se afla cunoscuta Pastravarie in care se servesc preparate din pastrav. Pentru cei cu pofta de plimbare imprejurimile Slanicului sunt o oferta tentanta: potecile muntilor Cerbu, Pufu, asteptandu-si drumeti pentru a le impartasi din frumusetile sale; Barajul si Lacul Poiana Uzului.

La cerere se efectueaza si excursii pe trasee mai lungi, Manastirea Stefan cel Mare, Targu Ocna, Onesti, Moinesti, Bacau, Manastirea Magura, Casa memoriala George Enescu/Conacul de la Tescani, Biserica de la Borzesti, Manastirea Bogdana, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, etc. Acces cu trenul pina la gara Salina (H. Saline) -Targu Ocna si de aici cu autobuze pana in statiune, care au intre ele freceventa de 60-90 min. Drumul pana in statiune este de 18 Km, este un exemplu de artera moderna specifica unei urbe care tinde sa devina europeana.

In apropierea Slanicului se afla amplasata mina de sare Salina. Este situata in inima Moldovei, pe valea pitoreasca a Trotusului, in perimetrul orasului Targu Ocna din judetul Bacau, acces rutier pe DN12A

V    Baza tehnico-materiala

Statiunea Slanic Moldova este renumita pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, usor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice si oligominerale, izvoare descoperite inca din anul 1801. In 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare.

Botezata Perla Moldovei, Slanic Moldova asigura tratament pentru:
tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica)
boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului)
boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate)
boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor:
reumatismale degenerative si diartritice
cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar)
tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi)
ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal).

Unitatii de cazare Slanic Moldova

Hotel PERLA-Categorie: 3 steleCapacitate: 91 camere cu 182 locuriServicii: restaurant, bar, bar de noapte, sala de conferinte, baza de tratament, camera cu baie si dus, seif, telefon, televizor si cablu TV, facilitati pentru handicapati, room service, spalatorie, bagaje, sala de gimnastica, lift, parcare, vanatoare, magazine.
Hotel DOBRU-Categorie: 2 steleCapacitate: 25 camere cu 50 locuriServicii: restaurant, bar, sala de conferinte, baza de tratament, camera cu baie si dus, seif, telefon, televizor si cablu TV, facilitati pentru handicapati, room service, spalatorie, bagaje, sala de gimnastica, lift, parcare, magazine.
Hotel FLORA-Categorie: 2 steleCapacitate: 36 camere cu 72 locuriServicii: restaurant, bar, sala de conferinte, baza de tratament, camera cu baie si dus, seif, telefon, televizor si cablu TV, facilitati pentru handicapati, room service, spalatorie, bagaje, sala de gimnastica, lift, parcare, magazine.
Hotel VENUS-Categorie: 2 steleCapacitate: 248 camere cu 496 locuriServicii: restaurant, bar, baza de tratament, camera cu baie si dus, telefon, frigider, televizor si cablu TV, lift, parcare, sala de gimnastica, bowling, magazine.