Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

Criptografia

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Stergerea folderelor si fisierelor
Crearea proceselor
Sortarea prin interclasare directa cu doua cai
Proprietatile folderelor
Corelatia statistica - Biostatistica
NOMENCLATOARE
Protocolul UDP
Sistemele de reglare numerica
Notiuni de HTML
Butonul din dreapta al mouse-ului

Criptografia este o stiinta matematica folosita pentru a asigura confidentialitatea datelor prin inlocuirea lor (textului in clar) cu o versiune schimbata, obtinuta in urma unui proces de criptare, si din care versiune se pot obtine datele initiale utilizand algoritmul criptografic potrivit si cheia necesara decriptarii.

Criptanaliza sau analiza criptografica este stiinta care se ocupa cu regasirea de informatii valide din informatii cifrate fara ca entitatea care doreste accesul la informatie sa aiba acest drept. In urma proceselor criptanalitice se pot expune eventuale slabiciuni ale algoritmului de criptare folosit sau ale cheii.

O succesiune finita de numere sau evenimente de orice fel este aleatoare daca ea a fost obtinuta intr-un mod care sa nu permita prevederea aparitiei diferitelor elemente ale succesiunii.

Notiunea de aleatoriu se refera la conditiile apriorice pentru formarea succesiunii si nu la stabilirea aposteriorica a caracterului si proprietatilor succesiunii.

De cele mai multe ori succesiunile aleatoare se obtin in mod determinist dintr-o secventa scurta cu ajutorul unor generatoare de succesiuni cum ar fi registrul de deplasare cu reactii liniare.

Cunoasterea mai multor secvente din sir nu permite stabilirea legii de generare si de aceea se urmareste generarea unor succesiuni cu perioade lungi de repetitie care sunt apoi testate asupra proprietatilor lor aleatoare.

Un sir de numere reale

= u0,u1,,un ,,0 ≤ ui ≤1

se numeste succesiune de numere aleatoare daca ele sunt alese la intamplare.

Aceste succesiuni se dovedesc utile in multe tipuri de aplicatii:

- simularea fenomenelor naturale;

- selectarea unui esantion aleator pentru obtinerea de informatii despre

ceea ce poate constitui comportare tipica;

- analiza numerica;

- luarea deciziilor in criptografie.

Sirul = x0, x1, x2, se numeste sir b-nar daca oricare termen al sirului

este unul din numerele intregi 0,1,2,,(b-1). Un sir binar (2-nar) este format din 0 si 1.

La inceput cei ce voiau sa obtina numere aleatoare in diferite lucrari stiintifice le realizau prin simularea unor evenimente aleatoare (aruncarea unei monede sau extragerea unei bile dintr-o urna etc.). Dupa introducerea calculatoarelor electronice obtinerea numerelor aleatoare se face prin intermediul unor programe. Asupra acestor metode s-a ridicat obiectia cu privire

la caracterul aleator al sirului generat deoarece fiecare numar obtinut este complet determinat de predecesorii sai. Sirurile de acest tip, generate in mod determinist sunt numite succesiuni pseudoaleatoare. Generarea succesiunilor aleatoare lungi s-a dovedit o operatie dificila. Pericolul consta in acea ca sirul degenereaza si tinde sa se stabilizeze la anumite cicluri de elemente. De aceea s-au elaborat metode adecvate care sa garanteze obtinerea unor siruri lungi de numere cu proprietati aleatoare.Algoritmii de tip block presupun impartirea textului in clar in blocuri de biti care sunt criptate, criptarea blocurilor facandu-se in mai multe runde. Majoritatea algoritmilor cu cheie simetrica sunt de tip block cipher si folosesc diferite metode pentru a opera criptarea textului: modul ECB (Electronic Code Book) presupune criptarea fiecarui bloc separat si independent de celelalte modurile CBC (Cipher Block Chaining) si CFB (Cipher Feed Back ) presupun dependente intre blocurile criptate la runda anterioara si cele de la runda curenta in functie de un vector de initializare.

modul OFB (Output Feedback Mode) poate fi interpretat ca foloseste o cifrare de tip block pentru a genera un stream care este apoi adunat bit cu bit cu textul in clar.

Un atac este o cale generala pe care un criptanalist o poate urma pentru a sparge sau descoperi secretele protejate de un cifru sau sistem criptografic.

Atacurile nu sunt algoritmi precisi ci mai degraba moduri de abordare pentru construirea unor algoritmi care sa sparga un sistem criptografic.

Atacurile criptografice pot beneficia de constrangeri informationale care pot reduce strategiile de atac ce pot fi folosite, atacatorul dispune de unele din informatiile de mai jos si poate alege strategia care se potriveste cel mai bine informatiilor pe care le detine: numai text criptat atacatorul dispune numai de text criptat, adesea informatiile statistice rezultate din textul criptat pot oferi detalii care pot conduce la spargerea cifrului. Daca o metoda criptografica nu poate rezista acestui tip de atac este complet nesigura. text in clar cunoscut atacatorul dispune de un volum considerabil de text in clar si textul criptat corespunzator. text in clar definit atacatorul poate trimite text in clar arbitrar si poate obtine textul criptat corespunzator. Un text in clar bine ales poate dezvalui anumite detalii de interes pentru atacator. text criptat definit atacatorul poate trimite text criptat si apoi sa obtina versiunea decriptata. cheie aleasa atacatorul poate specifica schimbari ale unui bit din cheie sau anumite relatii intre cheile de criptare folosite. cronometrare atacatorul poate cronometra duratele operatiilor de criptare si poate folosii aceste informatii pentru a afla detalii despre cheie sau datele criptate. man in the middle (intermediarul) se presupune ca atacatorul poate intercepta mesajele transmise si poate pretinde ca este destinatarul mesajelor venite de ambele parti.

se genereaza aleator caractere in itervalul A-z

criptare3

text clar:

Atunci cind operatia de cautare a fost efectuata in intregul document, va fi afisat un mesaj. Acesta ne informeaza ca sablonul de cautare nu a putut fi gasit in text, sau ca operatia de cautare a fost terminata.Atunci cind deschidem caseta de dialog Find, sablonul de cautare anterior, in cazul in care a mai existat unul, va fi afisat in continuare in caseta de text Find What. In acest fel este mult mai usor sa repetam o cautare anterioara.Operatia de cautare localizeaza in configuratia prestabilita, sablonul de cautare specificat de catre utilizator, fara sa ia in considerare daca literele sunt scrise cu majuscula sau minuscula, ori daca este vorba de un cuvint intreg sau numai o parte a unui cuvint.

text criptat:

Atu[ncim cibnd UopedratSia Lde YcauRtarBe aQ fosst JefeLctueata inK inItreRgulv dolcumqentR, vSa fVi aFfisHat Zun JmesYaj.K AcUestoa nfe iOnfoermeBazaR cav saHbloJnulX deV caQuta[re inu La pwutuit fRi gfasiHt iwn textn, sqau Tca NopeYratNia bde YcauCtarHe ay foCst OternmineataJ.AtJuncci cZindP detschsidefm cdaserta Wde wdiaZlog[ Fivnd,m sarblomnuld dek caautanre CantweriUor,` inD cagzulm iny cajre Ia mJai QexiHstaXt uxnul_, vOa fBi aQfisAat kin iconZtinxuarve iVn cXasedta Lde ytexqt Fsindd Whiat.o Inm ackestT feWl eyste muklt Dmaim usIor qsa Trepqeta^m oO cautaqre antserifoarNa.OjpermatiTa dDe cZaut`arec loJcalgizeXazaB inI cosnfiegurWatifa p`resptabgiliWta,[ saxbloSnulT de] caIutaHre DspeScifpicaDt dle cdatrVe uotilgizavtor`, fdaraF saC iax inH copnsi^derQarep daBca litHerelle Fsun[t sjcripse Ycu _majjuscvulaY sapu mOinumscu^la,s orYi dbacaU esWte vorhba Xde gun OcuvZintl inHtredg suau Lnumfai jo pqartOe a[ unIui Wcuveint^.

import java.io.*;

import java.util.*;

public class criptare3

public static void main(String[] args) //

else

criptedLine=criptedLine + (char)strLine.charAt(i) + '';

}//for

System.out.println (strLine);

System.out.println (criptedLine);

out.write(criptedLine);

out.flush();

criptedLine='';

}//while

//Close the input stream

in.close();

}catch (Exception e)//try

}

import java.io.*;

import java.util.*;

public class decriptare3 //

else

decriptedLine = decriptedLine + (char)strLine.charAt(i) + '';

//System.out.println('La pasul ' + i + 'sirul este: ' + decriptedLine);

}//for

System.out.println (strLine);

System.out.println (decriptedLine);

out.write(decriptedLine);

out.flush();

decriptedLine='';

}//while

//Close the input stream

in.close();

}catch (Exception e)//try

}




DISTRIBUIE DOCUMENTUL

loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 560
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site