Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

UTILIZAREA SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIILOR

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Schemele logice (organigrama)
POSAdmin
Grafuri neorientate - Teste grila
Metode si strategii de proiectare a algoritmilor (alias tehnici de programare)
Mediul de programare SCILAB
CAIET DE PRACTICA INFORMATICA
Limbajul algoritmic (pseudocodul)
Sistemul informatic al spitalului
Structura si functionarea unui calculator compatibil IBM-PC
Auditarea Oracle9I

UTILIZAREA SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIILOR

Niveluri si tipuri de decizii




In literatura sunt propuse mai multe definitii ale deciziei: hotararea luata ca urmare a examinarii unei probleme, situatii etc; solutia adoptata din mai multe posibile (DEX 1998), alegerea unei directii de actiune (Simon 1960), o alegere conducand la un anumit obiectiv dorit (Churchman 1968), rezultatul unui tip particular de prelucrare a informatiilor, care consta in alegerea unui plan de actiune (Bonczek, Holsapple, Whinston 1984), alegerea uneia dintr-un numar de alternative; cunostinte care indica o angajare intr-o anumita directie de actiune (Holsapple, Whinston 1996).

Putem defini decizia ca fiind rezultatul unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune si a angajarii in aceasta, fapt care implica, de obicei, alocarea unor resurse. Decizia apartine unei persoane sau unui grup de persoane, care dispun de autoritatea necesara si care raspund pentru folosirea resurselor in anumite situatii date.(F. Filip, 2001).

Exista numerose clasificari ale deciziilor; nu vom prezenta decat doua dintre acestea: clasificarea in functie de criteriul nivelului decizional (sau a esalonului managerial) si clasificarea in functie de gradul de structurare (sau de programabilitate). In functie de nivelul decizional, deciziile se clasifica in:

Decizii strategice - sunt acele decizii care determina obiectivele, resursele si politicile organizatiei. Una din principalele decizii la acest nivel o reprezinta anticiparea viitorului organizatiei si a mediului in care va functiona, precum si stabilirea unei concordante intre caracteristicile organizatiei si a mediului acesteia. Acest tip de decizii implica de regula un numar mic de persoane, cadre de conducere care abordeaza probleme noi, cu un caracter complex.

Decizii tactice - de control managerial - sunt in principal legate de urmarirea eficientei si a eficacitatii cu care sunt utilizate resursele, precum si a eficientei unitatilor operationale. Controlul de gestiune necesita o interactiune continua intre persoanele care indeplinesc obiectivele organizatiei respective.   Ele se deruleaza in contextul politicilor si obiectivelor globale trasate de deciziile strategice.

Decizii operationale - de control operational - determina modalitatile in care se executa sarcinile stabilite la niveluri superioare - de exemplu, specificarea criteriilor de executare a sarcinilor si de utilizare a resurselor, de evaluare a rezultatelor.

Decizii privind cunostintele - sunt legate de evaluarea ideilor privind noi produse si servicii, metodelor de comunicare a noilor cunostinte si de difuzare a informatiilor in cadrul organizatiei. Aceasta categorie de decizii a aparut recent datorita cresterii importantei cunostintelor ca resursa a intreprinderii. incadrarea sa in clasificarea deciziilor in functie de criteriul nivelului decizional este totusi discutabila, tinand cont de faptul ca deciziile privind cunostintele apartin tuturor esaloanelor manageriale, sistemul de cunostinte fiind suprapus - in modelul OID - peste sistemul organizatiei.

In cadrul fiecarui nivel decizional, se poate realiza o clasificare a deciziilor in functie de gradul de structurare al acestora. Caracteristica de programabilitate a unei decizii este pusa in legatura cu punctul de vedere al unor psihologi (Erbert, Mitchel 1975) care afirma ca 'memoria omului contine programe, sau strategii pentru prelucrarea informatiilor, chiar daca acesta este incapabil sa descrie strategia folosita intr-o situatie decizionala data'.

Deciziile structurate (programabile) sunt acele decizii de rutina pentru adoptarea carora exista proceduri prestabilite. Ele intervin atunci cand exista un proces cunoscut si explicit care permite prelucrarea informatiilor de intrare pentru alegerea alternativelor. Cand este informatizata, decizia programabila este descrisa printr-un program a carui derulare este imuabil fixa, nu exista reveniri, iar calea rationamentelor nu poate fi schimbata nici prin program, nici de utilizator. Se considera ca o problema este structurata daca obiectivele si scopurile sunt precise si exista un algoritm de rezolvare.

Deciziile nestructurate (neprogramabile) sunt acele decizii care fac apel la judecata si intuitia decidentului in definirea problemei respective: sunt decizii importante, cu un caracter inovator si deseori atipice pentru organizatie, neexistand proceduri prestabilite pentru adoptarea lor. Se considera ca o problema este nestructurata atunci cand elementele deciziei sunt mai mult calitative, obiectivele si scopurile nu sunt precise si nu exista un algoritm de rezolvare cunoscut.

Deciziile semistructurate sunt acele decizii in adoptarea carora se poate apela doar partial la proceduri cunoscute. Se considera ca o problema este semistructurata atunci cand decizia are elemente predominant cantitative (dar nu in totalitate), obiectivele si scopurile nu sunt precise si procedura algoritmica de rezolvare nu acopera in totalitate ansamblul elementelor problemei. Identificarea partilor structurate, sau structurabile, ale unei probleme decizionale semistructurate prin descompunerea acesteia este un pas important in procesul decizional.

Masura gradului de structurabilitate a unei probleme este determinata nu numai de natura situatiei decizionale in sine ci si de felul in care ea este perceputa de catre un anumit decident; astfel, structurabilitatea unui tip de probleme evolueaza in timp pentru acelasi decident, pe masura acumularii de experienta. O alta observatie care se poate face este ca gradul de structurabilitate al unei probleme descreste pe masura ce creste nivelul decizional si importanta deciziei care trebuie adoptata.

In cazul proceselor insuficient cunoscute sau 'semistructurate' (conform terminologiei lui H.Simon), se simte nevoia unui 'asistent'. Din pacate 'asistarea deciziei' este un domeniu cu contur imprecis. Termenul 'asistarea deciziei' trebuie inteles intr-un sens foarte general si anume orice operatie (sortare, clasificare, selectare, evaluare, etc.) menita sa organizeze informatia, sa reduca incertitudinea, sa conduca la recomandari si/sau variante de actiune.

Din punct de vedere istoric, 'asistarea deciziei' s-a dezvoltat prin utilizarea metodelor cercetarii operationale. Dar acestea au fost concepute pentru a rezolva probleme relativ bine structurate; prin urmare utilizarea lor in asistarea deciziei a inregistrat numeroase esecuri, fiind dificil de aplicat. De mai bine de 20 de ani, datorita acestor nereusite s-a dezvoltat un alt curent al asistarii deciziei si anume acela de 'asistare interactiva'. Asa au luat nastere sistemele informatice de asistare a deciziei cunoscute in lumea anglo-saxona sub numele de 'Decision Support Systems' (DSS).

1.1.2 Procesul de adoptare a deciziilor

Procesul de adoptare a deciziilor consta in esenta in alegerea unei anumite cai de actiune din mai multe cai posibile in vederea atingerii unui anumit obiectiv. Unii autori (H. Simon) considera procesul de adoptare a deciziei manageriale ca fiind sinonim cu procesul managerial - in esenta, activitatea de management consta in adoptarea de decizii.

Procesul decizional poate fi definit ca un ansamblu de activitati pe care le desfasoara un individ/grup, confruntat cu un eveniment ce genereaza mai multe variante de actiune, obiectivul fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori al individului/grupului.

Acest proces presupune parcurgerea mai multor etape distincte (H. Simon, 1960):

INFORMARE GENERALA

- CONCEPERE

- ALEGERE

- IMPLEMENTARE

Informare generala (intelligence). In aceasta etapa, se analizeaza problemele care apar in organizatie, in scopul identificarii cauzelor care au condus la o anumita situatie precum si a consecintelor acesteia. De regula, ea include mai multe activitati:

Ø      Identificarea problemei (sau a oportunitatii)

Etapa de „inteligenta' are drept punct de plecare identificarea masurii in care au fost atinse obiectivelor atasate unui anumit segment al activitatii. O problema poate sa apara atunci cand exista o diferenta intre acestea si situatia reala. In aceasta prima etapa, se identifica existenta unei probleme, simptomele sale, si contextul acesteia. Deseori, ceea ce este descris ca fiind o problema (de exemplu, cheltuieli excesive) nu este decat un simptom (masura) a unei alte probleme (de exemplu niveluri prea mari ale stocurilor). Deoarece situatiile sunt in realitate complexe si influentate de numerosi factori, este dificil sa distingem simptomele de problema reala.

Existenta unei probleme poate fi determinata prin analizarea nivelului productivitatii organizatiei. Masurarea acestui nivel, precum si construirea unui model se bazeaza pe date; colectiile de date si previziunile acestora reprezinta unul dintre cele mai dificile elemente ale analizei (datele nu sunt intotdeauna disponibile, estimarile sunt deseori subiective, pot exista multe informatii calitative, datele sunt prea numeroase, etc). Achizitionarea de informatii pertinente poate sa influenteze calitatea deciziei, un astfel de proces putand fi asimilat unui proces pre-decizional.

In urma acestei analize preliminare, se cunoaste existenta unei probleme, localizarea si importanta acesteia.

Ø      'Clasificarea problemei'- conceptualizarea sa in scopul de a o incadra intr-o anumita categorie, pentru a o putea aborda printr-o metoda standard.

In acest context, una dintre cele mai utilizate clasificari este cea in functie de gradul de structurare a problemei. Analizand acest criteriu, ea poate fi incadrata intr-una din cele trei categorii: probleme structurate (pentru care exista modele standard de rezolvare - de exemplu, alegerea unui nivel al stocului pentru un anumit produs in conditiile existentei unei cereri constante), probleme nestructurate ( de exemplu, adoptarea unui proiect complex de cercetare sau evaluarea unei initiative privind introducerea comertului electronic) sau probleme semistructurate.

Ø      Descompunerea problemei in subprobleme, daca este posibila, are drept efect o imbunatatire a comunicarii intre diversi factori de decizie. De asemenea, o problema complexa cu un grad redus de structurare poate include subprobleme structurate.  

Ø      Stabilirea responsabilitatilor pentru problema respectiva. O problema exista intr-o organizatie doar daca aceasta are capacitatea de a o rezolva (de exemplu, nivelul ridicat al ratei dobanzii este o problema a guvernului, si nu a unei societati; pentru ea, problema care se ridica este modalitatea de desfasurare a activitatii in conditiile unui nivel ridicat al ratei dobanzii). De asemenea, trebuie desemnate in mod clar persoana sau persoanele care raspund de problema respectiva.

Etapa de informare generala are drept rezultat o descriere formala a problemei identificate, a categoriei din care face parte precum si a responsabilitatilor implicate.

Conceperea (design). In aceasta etapa, se stabilesc diversele modalitati de actiune pentru rezolvarea problemei identificate anterior. Aceasta implica realizarea unui model pentru adoptarea deciziei, testarea si validari acestuia.

Modelarea implica conceptualizarea problemei respective abstractizarea ei in expresii cantitative si/sau calitative. Procesul de modelare este o combinatie intre arta si stiinta; exista clase de modele standard, o persoana cu experienta putand alege modelul potrivit pentru anumita situatie reala iar pe de alta parte intervine creativitatea pentru a determina care sunt ipotezele simplificatoare, cum se pot integra modele pentru a obtine solutii pertinente. Decidentii dezvolta de cele mai multe ori modele mentale care ii ajuta sa incadreze problema respectiva intr-o anumita clasa de modele.

Alegerea unui criteriu de selectie

Un criteriu de selectie este acel criteriu care descrie gradul de acceptabilitate al unei solutii sau cai de actiune. Chiar daca selectare acestui criteriu nu este o activitate a etapei de concepere, ea exprima modalitatea in care sunt stabilite si integrate in model obiectivele procesului decizional. In acest context, deosebim doua principii de alegere: normativ si descriptiv.

Normativ (modele normative) - alternativa aleasa este demonstrata ca fiind cea mai buna din toate alternativele posibile. Acest proces este cunoscut sub numele de optimizare.

Descriptiv (modele descriptive) - descriu o situatie reala si sunt deosebit de utile pentru analiza consecintelor diverselor actiuni in functie de anumite ipoteze. Deoarece o astfel de analiza identifica performanteile sistemului pentru un set de alternative si nu pentru toate alternativele posibile, nu exista nici o garantie ca o actiune selectata cu ajutorul unei metode descriptive este optima. In cele mai multe cazuri, ea este doar satisfacatoare. Una din cele mai des utilizate metode descriptive de modelare este simularea.

Conform teoriei rationalitatii limitate (H. Simon), omul este rational, dar rationalitatea lui este limitata, deoarece ii lipsesc cunostintele; el nu-si aminteste decat partial optiunile, alegerile anterioare si ii este dificil sa anticipeze evenimentele viitoare. El are obiective pe termen scurt, nevoile sale sunt limitate si nu cauta sa-si satisfaca toate obiectivele imediat. El recurge la o alegere secventiala, datorita capacitatii sale de stocare de elemente «de satisfacere» si de a-si ajusta astfel nivelul de exigenta. Decidentul nu urmareste sa aleaga solutia optima; el nu are nici informatia, nici capacitatea intelectuala care sa-i permita sa intrevada toate solutiile posibile si sa le evalueze avantajele si dezavantajele. El se va multumi sa retina prima solutie satisfacatoare. Aceasta solutie va fi fie o solutie veche deja utilizata pentru probleme similare, fie una noua, in cazul in care solutiile vechi nu pot fi adaptate.

Generarea cailor de actiune posibile (a alternativelor)

O parte semnificativa a procesului de modelare o constituie generarea actiunilor (alternativelor) posibile. In modelele de optimizare (de exemplu programarea liniara) acestea sunt generate automat de catre model. In cele mai multe situatii, insa, acestea trebuie generate manual, ceea ce poate presupune un proces indelungat, dificil, care implica intuitie si creativitate. Aceste alternative pot fi generate cu ajutorul euristicilor.

Stabilirea rezultatului fiecarei cai de actiune (alternative)

Pentru a evalua si compara diferite alternative este necesara previzionarea rezultatelor fiecarei alternative in parte. Deciziile sunt clasificate deseori in functie de cunostintele de care dispune decidentul despre rezultatele previzionate, care se pot situa pe o scala intre doua extreme: complete si inexistente. In functie de acest criteriu, deciziile pot fi: decizii in conditii de certitudine, decizii in conditii de risc, decizii in conditii de incertitudine.

Alegerea (choice) reprezinta etapa cea mai importanta a procesului de adoptare a deciziei, etapa in care se concretizeaza rezultatele etapelor anterioare: decidentul alege practic o actiune din mai multe posibile, in functie de criteriul de selectie si de modelul decizional adoptat. Granita dintre etapa de concepere si cea de alegere este deseori greu de sesizat, deoarece anumite activitati corespund ambelor etape si, in acelasi timp, revenirile de la etapa de alegere la cea de concepere sunt frecvente. Decidentul alege intre diferitele actiuni pe care a fost capabil sa le identifice si sa le construiasca, aceasta alegere presupunand operatii ca: solutionarea definitiva a modelului, analiza de senzitivitate, selectarea celei mai bune alternative, alegerea planului de implementare.

In aceasta etapa se cauta cea mai buna actiune de adoptat din mai multe actiuni posibile pentru rezolvarea unei probleme. In functie de criteriile care stau la baza acestei alegeri, se pot identifica mai multe metode de cautare : metode (telurici) analitice, metode de cautare exhausiva (blind search) prin care sunt comparate rezultatele oferite de fiecare alternativa in parte si se aplica in cazul metodelor normative sau metode euristice care se aplica in cazul modelelor descriptive.

Metodele analitice utilizeaza formule matematice pentru a obtine o solutie optima. Ele sunt aplicate in general in cazul problemelor structurate, aflate la nivelul tactic sau operational, cum ar fi, de exemplu, alocarea resurselor sau gestiunea stocurilor.

In cadrul acestor metode se utilizeaza algoritmi in scopul sporirii eficientei cautarii celei mai bune solutii.

Cautarea incrementala (blind search) presupune inspectarea tuturor cailor de actiune posibile pentru atingerea scopului urmarit (situatia dorita). Este un proces neghidat, in urma caruia se alege solutia optima, insa posibilitatile de cautare sunt inevitabil limitate (timp, spatiu de memorie).

De regula, se recurge la o cautare incompleta, care se opreste in momentul in care a fost gasita o solutie destul de buna (satisfacatoare) - suboptimizare.

In orice caz, metoda nu se poate aplica problemelor complexe, pentru care numarul alternativelor a caror solutii trebuie evaluate devine mult prea mare.

Cautarea euristica. Euristicile (euristikos = „arta de a descoperi') sunt reguli de decizie care guverneaza modul de rezolvare a problemelor. De regula, ele se bazeaza pe o analiza riguroasa a problemei, insa pot rezulta si in urma unor incercari succesive (trial and error) de explorare a spatiului de cautare a solutiei.

Cautarea se face progresand de la o situatie la alta. Fiecare situatie prin care tranziteaza rationamentul se poate considera ca fiind o stare a procesului decizional. Ratiunile care fac posibila trecerea de la o stare la alta rezulta dintr-un proces de apreciere a diferentelor dintre stari, iar rationamentul facut asupra drumului de parcurs in cautarea solutiei va permite parcurgerea tuturor starilor intermediare catre starea finala sau catre starea de esec. Euristica reprezinta ansamblul acestor proceduri care permit deplasarea intr-un spatiu de stari.

Euristicile reprezinta o modalitate relativ simpla de a domina o realitate complexa, pe baza lor fiind posibila obtinerea unor aprecieri, solutii partial corecte. In general, oamenii utilizeaza euristici in mod inconstient, in tendinta inevitabila de a simplifica procesul decizional (in special daca sunt presati de timp). Anticipam prin a preciza ca metoda de cautare implementata de un sistem de asistare a deciziei este o metoda euristica.

Indiferent de metoda de cautare a caii de actiune ce trebuie urmata, ea trebuie cuplata cu evaluarea rezultatelor ce corespund solutiei respective, ca ultim pas facut in adoptarea deciziei. Aceasta evaluare trebuie sa tina cont de faptul ca problemele economice prezinta de regula multiple scopuri pentru care se cauta valori optime - sau cat mai aproape de optim. De asemenea, foarte importanta este in acest context si analiza de senzitivitate, deoarece ofera flexibilitate in conditiile modificarii conditiilor sau cerintelor diverselor situatii decizionale.

Implementarea (implementation) consta in declansarea efectiva a actiunii alese. Acest proces poate fi lung, costisitor, sau poate ridica numeroase probleme - reticenta la schimbari, gradul de suport al nivelurilor decizionale superioare, etc.

1.1.3 Asistarea deciziei intr-un mediu informatizat

La nivelul organizatiilor, impactul noilor tehnologii informationale s-a resimtit mai ales in cel mai important domeniu al activitatii manageriale: adoptarea deciziilor. Posibilitatea de actiune cat si cea de interactiune a angajatilor intreprinderii au cunoscut mutatii semnificative, in sensul asistarii cu instrumente informatice a procesului de decizie.

Termenul de sistem informatic de asistare a deciziei poate fi definit ca fiind o aplicatie a oricarei tehnologii, fie ca un instrument independent sau in combinatie cu alte tehnologii informationale, al carui obiectiv il constituie asistarea procesului managerial si, in particular, asistarea procesului de adoptare a deciziilor.

Figura urmatoare prezinta un cadru general privind tehnologiile utilizate pentru asistarea diverselor tipuri de decizii:

Nivelul decizional

Tipul de decizie

Operational

Tactic

Strategic

Tehnologii suport

structurata

Facturi, plati, comenzi

Analiza bugetului, planificare pe termen scurt,

Situatii privind personalul

Management financiar, sistem de distributie, amplasarea depozitelor



Evidenta si agregarea datelor Modelare matematica

semistructurata

Planificarea productiei, gestiunea stocurilor

Evaluarea creditelor, elaborarea

bugetului,

planificarea

proiectelor

Construirea de noi unitati, fuziuni si achizitii, noi produse sau servicii

Modelare matematica Sinteza si analiza datelor

nestructurata

Aprobarea

imprumuturilor

Negocieri, angajari la nivelul conducerii, lobby

Cercetare-dezvoltare, planificare termen lung, dezvoltarea de noi tehnologii

Data mining

Sinteza si analiza datelor.

Inteligenta artificiala

Tehnolo gii

suport

Sinteza datelor, Modelare matematica

Modelare

Sinteza si analiza datelor

Data mining Sinteza si analiza datelor.

Inteligenta artificiala

Acest cadru general privind tehnologiile suport pentru diverse tipuri de decizii poate fi utilizat in clasificarea problemelor si selectarea celor mai potrivite tehnologii, fiind posibile atat modificari, cat si adoptarea unor tehnologii integrate, in functie de caracteristicile problemelor ce fac obiectul deciziilor respective.

In cazul deciziilor structurate, si partial in cel al deciziilor semistructurate procedurile pentru obtinerea celei mai bune (sau cel putin satisfacatoare) solutii sunt cunoscute; obiectivele sunt definite in mod clar - de regula, acestea sunt functii de minimizare pentru cheltuieli si de maximizare pentru venituri. Suportul informatic pentru astfel de decizii este utilizat inca din anii 1960, pentru fiecare tip de problema fiind definita o procedura de obtinere a solutiei bazata pe un model cantitativ. Aceasta abordare bazata pe metodele si modelele cercetarii operationale presupune automatizarea partiala sau totala a procesului de adoptare a deciziilor, care consta in parcurgerea sistematica a mai multor etape distincte:

o Definirea problemei.

o incadrarea problemei intr-o anumita categorie.

o Construirea unui model matematic care descrie problema respectiva.

o Obtinerea unor solutii potentiale pentru modelul respectiv si evaluarea acestora.

o Alegerea unei solutii.

Intregul proces este centrat pe modelare. Modelarea presupune transpunerea unei situatii reale intr-o structura artificiala - intr-un model. Exista metodologii automate care permit obtinerea rapida si eficienta a solutiilor pentru un model definit. Astfel, pentru deciziile structurate, calculatorul primeste modelul si tot el devine decidentul. De exemplu calculatorul decide cand sa se faca reaprovizionarea stocului si in ce cantitate. Decizia este automatizata si consta in aplicarea unei reguli; astfel libertatea de a alege in afara situatiei optime dispare; decizia sufera chiar o mutatie, nemaifiind o decizie corespunzatoare fiecarei reaprovizionari, ci doar decizia de a aplica modelul respectiv de reaprovizionare.

Pentru decizii mai putin structurate este necesara utilizarea unui sistem care sa ofere posibilitatea de modelare personalizata - proces complex care implica experimentarea mai multor modele, adaptarea unor modele existente sau construirea unor modele proprii. In general, modelarea personalizata este un proces interactiv care a si dat numele primelor sisteme de acest fel: sisteme interactive de asistare a deciziei. Sub aceasta titulatura s-au dezvoltat sisteme suport care au inglobat instrumente software - de la functii statistice si financiare la programe parametrizate si aplicatii ce implementeaza modele si metode ale cercetarii operationale.

Cu ajutorul acestor sisteme suport s-au construit aplicatii pentru rezolvarea problemelor nestructurate, care sunt probleme 'unice' sau cel putin cu mare caracter de noutate pentru decident. Solutionarea acestui tip de probleme presupune un proces iterativ si interactiv, in cadrul caruia se elaboreaza mai multe schite de solutii si se utilizeaza diverse instrumente. Pe masura ce sistemul se coaguleaza intr-o forma acceptabila ca performante, va fi dotat cu o interfata care sa ascunda sistemul suport si va putea fi utilizat si de alte persoane decat creatorul sau. Caracterul de nestructurabilitate al problemelor se estompeaza odata cu acumularea de experienta in rezolvarea lor.

In perioada de dezvoltare a acestor sisteme, granita dintre sistemul suport si aplicatia informatica este foarte imprecisa, o mare parte din aplicatii fiind create pentru rezolvarea unor probleme punctuale si utilizate o singura data. Din acest motiv, in anii 1980 atat suportul cat si aplicatiile au fost denumite generic sisteme interactive de asistare a deciziei, aspectul interactiv fiind conferit in special de existenta limbajelor grafice de modelare. Acest tip de sisteme sunt incadrate in prezent in clasa sistemelor informatice de asistare a deciziilor orientate spre modele.

O mare parte din problemele decizionale se incadreaza insa in clasa problemelor structurate care se rezolva simplu daca se cunosc toate datele problemei. De exemplu, decizia in activitatea bursiera este o problema de sesizare a momentului oportun pentru declansarea unei actiuni in functie de context (cum ar fi vanzarea sau cumpararea de actiuni in functie de fluctuatia pretului acestora). Adevarata problema consta in a dispune de un set de date relevante pentru fundamentarea deciziei.

Se remarca aparitia in ultimii ani a unei noi generatii de sisteme informatice de asistare a deciziei - cele orientate pe date, care au baza (depozitul sau zacamantul) de date a corporatiei drept componenta tehnologica principala, functionarea lor fiind bazata pe analiza si agregarea datelor, ca raspuns la necesitatea utilizarii unor metode eficace de analiza. Functiile principale a acestor sisteme sunt: accesul imediat la date, realizarea unui mecanism pentru analize ad-hoc ale datelor actuale sau cu caracter istoric si analiza informatiilor.

Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul unor tehnologii create special pentru atingerea urmatoarelor obiective:

- depozitarea unor volume mari de date istorice acumulate in cadrul organizatiilor (Dataware)

- exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica desfasurata on-line (OLAP).

Pe langa suportul tehnologic, procesul de adoptare a deciziilor presupune si un suport cognitiv, asigurat de componenta umana considerata parte integranta a sistemului de asistare a deciziei. Suportul cognitiv inglobeaza cunostintele si experientele anterioare ale decidentului, capacitatea sa de rationament. Odata cu evolutia tehnologiilor inteligentei artificiale, s-au dezvoltat sistemele de gestiune a cunostintelor, care rezolva probleme legate de stocarea, clasificarea, mentinerea, asigurarea calitatii si utilizarea cunostintelor. Odata stocate intr-o baza de cunostinte, in momentul in care trebuie adoptata o anumita decizie, cunostintele relevante po fi extrase prin utilizarea unor tehnologii specifice. Integrarea componentei 'cunoastere' in sistemele informatice de asistare a deciziei a condus la aparitia unei noi clase: sistemele informatice de asistare a deciziei bazate pe cunostinte sau sisteme informatice de asistare inteligenta a deciziei.

Pentru atingerea obiectivului sau principal - asistarea decidentilor in rezolvarea problemelor manageriale sau organizationale - un sistem informatic poate face apel la una sau mai multe tehnologii informationale. In acest context, sunt posibile mai multe abordari:

>  utilizarea anumitor tehnologii in mod independent, pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale unei probleme complexe;

>  utilizarea unor tehnologii care comunica intre ele in sensul transferului de date si informatii in scopul solutionarii unei probleme;

> utilizarea mai multor tehnologii integrate intr-un singur sistem (un sistem hibrid).

Astfel, sistemele de asistare a deciziei orientate pe date pot ingloba tehnologii de modelare pentru efectuarea de estimari, previziuni, simulari asupra datelor analizate si tehnologii inteligente pentru rezolvarea problemelor puse in termeni calitativi.

Principalul obiectiv al acestor sisteme de asistare a deciziei manageriale il constituie obtinerea unor solutii pertinente pentru problemele pe care le abordeaza, si nu utilizarea unei anumite tehnologii informationale. Acestea pot conlucra intre ele in diferite moduri in scopul atingerii unei performante cat mai ridicate.

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei

1.2.1 Definitii si caracteristici

Nu exista o definitie unanim acceptata pentru sistemele informatice de asistare a deciziei. In general, incercarile de a defini SIAD au pornit fie de la obiectivele sale si de la modul in care acestea sunt indeplinite fie de la compararea trasaturilor acestora cu cele ale altor sisteme informatice. In acest context, se recurge deseori la evidentierea diferentelor intre sistemele informatice de asistare a deciziei si sistemele care se afla in imediata lor apropiere (ca domeniu de utilizare sau mod de functionare): in aval - sistemele informatice manageriale - MIS, in amonte - sistemele informatice destinate conducerii executive -EIS sau sistemele expert -SE.

MIS ofera utilizatorului, in principal, rapoarte de sinteza standard sau rapoarte de exceptii, in functie de anumite criterii predefinite, acoperind de regula un anumit domeniu functional (MIS in contabilitate, MIS in marketing, etc). Aceste sisteme sunt utilizate indirect de catre decidenti, furnizandu-le acestora informatie (trecuta si prezenta) sintetizata pe anumite niveluri, care poate avertiza asupra posibilitatii aparitiei unei probleme sau oportunitati, fara a explica cauzele si a oferi solutii privind situatia respectiva. In realitate, aceste informatii sunt prea abundente pentru a facilita adoptarea unei decizii rationale, MIS constituindu-se de fapt in sisteme de gestiune a informatiei.

Simon a subliniat necesitatea utilizarii unui sistem informatic care sa joace rolul unui „filtru inteligent' in aval de MIS, prin analiza, condensarea, interpretarea informatiilor necesare procesului decizional (el numea acest sistem „Information compressor'). Astfel, sistemul informatic de asistare a deciziei se constituie intr-un sistem care este utilizat in mod direct de catre decident, oferindu-i acestuia atat informatii privind cauzele, cat si cai de actiune posibile pentru rezolvarea unei anumite probleme (care nu beneficiaza de o procedura predefinita) sau privind modalitatile de a profita cat mai bine de o anumita oportunitate. Acest tip de sistem informatic permite utilizatorului sa controleze procesul decizional, oferind modele de rezolvare, metode de analiza si agregare a informatiilor, dar neimpunand proceduri, solutii sau obiective predefinite.

In timp ce MIS (gestiunea aprovizionarilor, evidenta contractelor, gestiunea clientilor, a obiectelor de inventar, evidenta personalului si calculul salariilor, etc.) pleaca de la date si relatiile dintre ele, SIAD-ul pleaca de la decidenti si de la problema deciziei, a scopului final urmarit. Se realizeaza deci o inversare totala de perspectiva. Informatica orientata catre utilizatorul final acorda o mare importanta competentei fiintei umane. Procesul prin care managerul ia o decizie este mai degraba euristic decat algoritmic. Pornind demersul de analiza nu se stie daca el conduce la o solutie si daca ea este unica. Strategiile variaza in functie de meserie, de gradul de intelegere, de experienta anterioara, pregatirea si caracteristicile psihologice ale individului. De aceea informatica utilizatorului final permite imbinarea modelarii formale cu rationamente umane.

In ceea ce priveste EIS, deosebirea esentiala fata de alte SIAD este aceea ca ele sunt destinate asistarii decidentilor de la cel mai inalt nivel in identificarea si rezolvarea unor probleme, oferind acestora posibilitatea de a sesiza noi oportunitati, de a prevedea tendinte, de a analiza activitatea concurentilor, etc. Ele au in principal rolul de a furniza informatii relevante, valoroase, cu un grad mare de acuratete si in timp util in vederea adoptarii deciziilor strategice ale organizatiei.

In concluzie, putem defini sistemul informatic de asistare a deciziei ca fiind un sistem informatic

  • destinat asistarii decidentilor in rezolvarea unor probleme
  • prin imbinarea judecatii umane cu procesarea automata a
    informatiilor si
  • al carui obiectiv principal il constituie ameliorarea calitatii proce- sului decizional (eficacitatea in primul rand si nu eficienta2).

Eficacitatea este o masura a gradului in care au fost atinse obiectivele propuse, in timp ce eficienta este o masura a utilizarii resurselor pentru atingerea obiectivelor propuse.

Principalele caracteristici ale unui SIAD sunt urmatoarele:

Ø      SIAD sunt destinate in principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul altor sisteme informatice sau metode cantitative -, prin imbinarea judecatii umane cu procesarea automata a informatiilor.

Ø      Ele asista managerii - atat la nivel individual cat si la nivel de grup -
de la diverse niveluri organizationale, in toate fazele procesului
decizional, fiind adaptabile oricarui stil decizional.

Ø      Cautarea solutiilor necesita manipulari de date, cautare de informatii,
modelare, calcule.

Ø      Criteriile de decizie sunt numeroase, conflictuale si depind adesea de
utilizatori.

Ø      Experienta, intuitia judecatile si preferintele decidentului sunt
esentiale.

Ø      Timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii satisfacatoare este limitat.

1.2.2 Clasificari

Sistemele informatice de asistare a deciziei se pot clasifica in functie de mai multe criterii; unul dintre cel mai des utilizate il constituie gradul in care solutia oferita de sistem se bazeaza pe analiza datelor sau pe modelare. Primele sisteme de asistare a deciziei erau in principal bazate pe modele, insa progresele recente inregistrate in domeniile prelucrarii informatiilor si tehnologiilor bazelor de date au permis dezvoltarea unor SIAD bazate pe analiza datelor. Putem deci clasifica SIAD in doua categorii:

Ø      SIAD bazate pe modele

Au fost primele SIAD (sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80), fiind de regula sisteme autonome, separate de sistemele informatice ale organizatiei, care utilizau un anumit tip de model pentru efectuarea unor analize de tipul „what if ' precum si alte tipuri de analize. Functionarea acestora se baza pe un model cantitativ, combinat cu o interfata prietenoasa, care facilita utilizarea acestuia.



Ø      SIAD bazate pe date

Acest tip de sistem analizeaza un volum mare de date stocate in sistemul informatic al organizatiei; ele sustin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii unor informatii utile din multitudinea datelor disponibile. De regula, acestea sunt stocate in depozite de date (data warehouse) iar pentru analiza lor se folosesc noi tehnologii informationale: OLAP (procesarea analitica a datelor in timp real) si data mining ('forarea datelor' – cautarea de informatii).

Tipul de SIAD

Categoria

Tipul de

operatie

Sarcina

Utilizatorul

Model de utilizare

Periodicita

tea

DATE

Sisteme de analiza a datelor

Analiza ad hoc a fisierelor de date

Analiza operationala

Specialisti (analisti)

Manipularea si afisarea datelor

Neregulat sau periodic

DATE sau MODELE

Sisteme de

modelare

Analiza ad

hoc care implica  multiple baze de date si modele de

dimensiuni

reduse

Analiza, planificare

Analisti

Programarea de rapoarte speciale,

dezvoltarea unor modele de dimensiuni reduse

Neregulat. La cerere

MODELE

Modele contabile

Estimarea rezultatelor viitoare pe baza

definitiilor contabile

Planificare, bugetare

Analisti si/sau decidenti

Intrari:

estimari ale activitatii.

Iesiri: estimari financiare ale rezultatelor

Periodic (saptaman

Modele de

reprezentare

Estimarea

consecintelor diverselor

actiuni

Planificare, bugetare

Analisti

Intrare: decizia posibila Iesire: rezultatele asteptate

Periodic neregulat

Modele de optimizare

Calculul solutiei optime pentru o problema

Planificare,

Alocarea resurselor

Analisti

Intrari: restrictii si obiective lesiri: solutia optima

Periodic sau neregulat

Modele sugestive

Calcule care

genereaza solutie sugestiva

Operational

Personal operational

Intrari: o descriere structurata a situatiei. Iesire

o decizie posibila

Periodic (zilnic)

Se pot adauga la aceasta clasificare SIAD bazate pe cunostinte, care inglobeaza tehnologii ale inteligentei artificiale si pot fi numite si SIIAD sisteme inteligente de asistarea deciziei.

O alta clasificare a SIAD (Holsapple si Whinston -1996) grupeaza aceste sisteme in urmatoarele 5 categorii:

SIAD bazate pe analiza textelor - datele, informatiile si cunostintele sunt regasite de cele mai multe ori sub forma unui text ce trebuie analizat de decident. Prin urmare, reprezentarea si prelucrarea eficienta a textelor constituie o sarcina importanta a sistemului de asistare a deciziei. Un SIAD bazat pe text asigura crearea, revizuirea si vizualizarea automata a diferitelor documente si va utiliza tehnologii ca: hypertext, agenti inteligenti, tehnologii Web.

SIAD bazate pe baze de date - pentru acest tip de SIAD baza de date a organizatiei este componenta esentiala a structurii sale.

SIAD bazate pe procesoare de tabele - procesoarele de tabele reprezinta limbaje de modelare care permit utilizatorului sa descrie modele pentru a efectua diverse analize. Cel mai utilizat procesor de tabele este EXCEL, care include numeroase tipuri de modele (statistice, financiare, de optimizare, de simulare, de previziune, etc).

SIAD bazate pe functii - o functie este un algoritm sau o procedura tradusa intr-un program pentru a rezolva un anumit tip de problema (de exemplu, regresia liniara pentru a calcula un trend). In EXCEL, ele sunt numite functii.

SIAD bazate pe reguli - regulile se regasesc in componenta sistem de gestiune a cunostintelor, ca formalism de reprezentare a acestora in cadrul sistemelor expert; ele pot inlocui sau se pot incadra in modelele cantitative

Exista si alte criterii de clasificare ale sistemelor informatice de asistare a deciziei: tipul si nivelul decizional, periodicitatea cu care sunt utilizate (institutionale sau ad hoc), numarul de utilizatori (individuale, de grup, organizationale), etc.

Se remarca in acest context aparitia in ultimii ani a sistemelor de asistare a deciziei de grup, ca suport in procesul de adoptare a deciziilor de catre un grup de decidenti si nu de unul singur, decizii care ocupa o pondere importanta in numarul total al deciziilor ce trebuie luate in cadrul unei organizatii. Principalul obiectiv al acestor sisteme il constituie, ca si in cazul celor destinate unui singur utilizator, cresterea calitatii procesului decizional, prin potentarea avantajelor aduse de lucrul in echipa (mai multe informatii disponibile, stimularea creativitatii, o mai buna intelegere a problemelor respective) si reducerea potentialelor disfunctionalitati (tendinta spre uniformizare, tendinta de a transfera responsabilitatea, de a oferi doar solutii satisfacatoare, inclinatia prea mare catre risc, fragmentarea timpului, durata si costurile ridicate).

1.2.3 Locul sistemelor informatice de asistare a deciziei in cadrul sistemului informational al intreprinderii

Plecand de la modelul OID (Operatie-Informatie-Decizie) la care se adauga sistemul de cunostinte al unei organizatii (modelul OICD) putem plasa diversele tipuri de sisteme informatice astfel:

Sistemele informatice care se ocupa exclusiv de culegerea datelor, stocarea si prezentarea lor in detaliu se cheama sisteme informatice tranzactionale (ST).

Sistemele informatice utilizate pentru conducerea operativa a sistemului operational (SCO) descompun deciziile in ordine si le transmit spre executie sistemului operational (procesul productiv in particular). In aceasta categorie se incadreaza sistemele de planificare operativa a productiei, sistemele de ordonantare, lansare a productiei, sistemele de reaprovizionare, sistemele de stabilire a traseelor, etc.

Sistemele informatice care se ocupa de prelucrarea datelor preluate din ST pentru obtinerea informatiilor de sinteza necesare sistemului de decizie sunt sisteme informatice manageriale (Management Information Systems - MIS).



Sistemele informatice de asistare a deciziei (SIAD) sunt sisteme informatice al caror obiectiv il constituie asistarea procesului managerial - sunt deci utilizate de managerii aflati pe diverse niveluri decizionale in diversele etape ale procesului de adoptare a deciziilor.

In anumite cazuri, sistemul de conducere poate apela la baza de cunostinte a intreprinderii sau la servicii de consultanta oferite de experti (interni sau agentii specializate) carora le furnizeaza date, informatii, cunostinte personale (problema si contextul acesteia) si de la care primeste confirmari sau infirmari ale unor supozitii, diagnostice, aprecieri, sfaturi, propuneri, solutii, previziuni. Decizia finala si responsabilitatea asupra acesteia apartin desigur sistemului executiv. Sistemele informatice inteligente (SII) care sustin aceasta 'consiliere' inglobeaza tehnici de inteligenta artificiala.

Pe masura dezvoltarii tehnologiilor informatice, a aparut posibilitatea integrarii diverselor tipuri de sisteme informatice (integrare pe verticala).

MIS & ST - MIS preia datele direct din sistemul operational.

Acest lucru a fost posibil datorita tehnologiilor bazelor de date.

SIAD& SCO - SIAD se extinde spre implementarea deciziei, prin descompunerea acesteia in ordine. Majoritatea SIAD bazate pe modele se construiesc in aceasta configuratie. Chiar suportul teoretic al modelelor utilizate poarta numele domeniului de aplicatie (cercetari operationale).

SIAD & ST -   SIAD isi extrage informatiile necesare prin explorarea datelor de detaliu furnizate de ST ( SIAD bazat pe data mining).

SIAD & MIS - SIAD utilizeaza datele de sinteza produse de MIS pe langa date preluate din alte surse externe intreprinderii pentru fundamentarea deciziei la nivel executiv (ElS-Executive Informatiot Systems - sisteme informatice destinate conducerii executive).

In cadrul sistemelor informatice de asistare a deciziilor, sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS - Executive Informatic Systems) constituie o clasa aparte ca fiind cele mai bine delimitate sisteme de asistare a deciziei. Ele au aparut initial ca sisteme ce implementau conceptul de tablou de bord al intreprinderii si s-au dezvoltat cu rapiditate datorita necesitatii de informare a conducerii unei organizatii, fiind sisteme extrem de prietenoase care permit un acces rapid la informatii de detaliu necesare adoptarii deciziilor la acest nivel. Aceste sisteme sintetizeaza datele cele mai semnificative in vederea utilizarii lor de catre un manager de la nivelul conducerii, acesta conferind alegerii acestor date (selectie, eliminare, filtraj si agregare) un anumit grad de subiectivitate. Principala sursa de informare o constituie datele proprii organizatiei respective, insa aceste sisteme sunt deschise si anumitor surse externe (baze de date statistice din domeniul financiar, comercial sau date privind concurentii). Prin utilizarea datelor provenind atat din surse interne, cat si din surse externe organizatiei, EIS creeaza un mediu informatizat si un cadru propice comunicarii, care poate aborda o gama de probleme ce se schimba in permanenta. Astfel, conducerea organizatiei poate controla performantele organizationale, studia activitatea concurentilor, poate prevedea tendinte ale anumitor fenomene, poate sesiza diverse oportunitati de afaceri. Utilizarea unui astfel de sistem poate avea drept efect ameliorarea considerabila a performantelor conducerii.

SIAD & SCO & MIS In aceasta configuratie se pot incadra sistemele de asistare a deciziei prin simulare. Se utilizeaza un model al sistemului operational pe care se experimenteaza deciziile prin descompunerea lor in ordine. Efectele acestor decizii se pot examina prin sinteza datelor produse de model ca urmare a executarii lor virtuale.

SIAD cu facilitati de simulare

SIAD & SE -   SIAD face apel la tehnologii inteligente pentru rezolvarea anumitor probleme al caror context este insuficient definit si parametrii sunt mai mult calitativi. In aceasta configuratie, sistemul de asistare a deciziei se numeste SIAD inteligent (SIIAD).

SIAD inteligent

Cea mai mare parte a sistemelor inteligente asociate cu SIAD sunt sisteme expert. Acestea sunt sisteme destinate rezolvarii unor probleme nestructurate cu ajutorul tehnologiilor inteligentei artificiale, utilizand cunostinte ale unui expert uman recunoscut in domeniul respectiv. Ele joaca rolul unui consilier inteligent in domeniul pentru care au fost realizate, fiind capabile sa justifice solutiile obtinute si sa explice totodata logica care sta la baza rationamentelor efectuate. Un sistem expert poate atinge un nivel de performanta comparabil cu cel atins de un expert uman in rezolva problemelor dificile dintr-un domeniu. Sistemele expert nu utilizeaza modele. SII care utilizeaza modele sunt incadrate in clasa sistemelor cu baza de cunostinte care la randul lor pot fi asociate cu SIAD prin tehnologia Knowledge Management.

SIAD & MIS & SCO & ST   Toate tipurile de sisteme informatice integrate pe verticala se constituie in sisteme informatice integrate pentru management (ERP Enterprise Ressource Planing sistem complet integrat de urmarire, evidenta si control a activitatii intreprinderii.

Sistem integrat de management (ERP)

Sistemele ERP se pot integra pe lantul de distributie cu sistemele ERP ale furnizorilor si clientilor realizandu-se asa numitele sisteme SCM (Supply Chain Management), sisteme care fac de regula apel la sisteme inteligente pentru gestiunea relatiilor cu partenerii (CRM – Customer Relationship Management). Toate aceste integrari au devenit posibile o data cu aparitia arhitecturii client-server care s-a impus tocmai datorita necesitatilor de partajare a datelor si informatiilor in cadrul intreprinderilor, atat pentru actualizari rapide cat si pentru accesul decizional. Tehnologia comunicatiilor prin Internet a deschis calea spre integrarea sistemelor informatice in exteriorul organizatiilor. Astfel, integrarea sistemelor de tip SCM duce la creearea unor sisteme de tip MARKETPLACE, spatiu de desfasurare a activitatii mai multor organizatii. Dezvoltarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie face ca granitele care delimiteaza locul diverselor sisteme informatice in cadrul sistemului informational global sa fie tot mai fragile.

1.2.4 Suport software pentru etapele procesului decizional

Suport software pentru etapa de informare general a (intelligence)

Un sistem informatic de asistare a deciziei in aceasta faza de informare generala, in care se urmareste identificarea si formalizarea problemei trebuie, in primul rand, sa aiba capacitatea de a prelua si interpreta, informatiile interne si externe.

Alaturi de sistemele informatice de gestiune, care furnizeaza o mare cantitate de informatii decidentilor (rapoarte de sinteza in functie de anumite criterii, rapoarte privind situatii de exceptie, etc), multe din tehnologiile informationale destinate asistarii deciziei isi pot dovedi utilitatea in aceasta etapa:

Ø      Sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS), care au drept obiectiv principal monitorizarea surselor de informatii interni si externe, in vederea sesizarii in timp util a posibilitatii de aparitie a unor probleme sau oportunitati pentru organizatia respectiva.

Ø      Noile tehnologii, cum ar fi „descoperirea de noi informatii' (data mining) sau prelucrarea analitica a datelor in timp real (online analytic processing - OLAP).

Ø      Sistemele expert pot furniza de asemenea, informatii privind natura unei anumite probleme, clasa in care se poate incadra, oportunitatea diverselor metode de abordare a sa. Unul din domeniile dedicate al sistemelor expert o reprezinta diagnosticul si interpretarea informatiilor, ori tocmai in acest domeniu se poate incadra si aceasta prima faza a procesului decizional.

Suport software pentru faza de concepere (design)

In identificarea actiunilor posibile, in analiza criteriilor de alegere acestora si in previzionarea consecintelor lor se pot utiliza modelele standard furnizate de un SIAD (de exemplu, modele financiare sau model de previziune). Daca solutiile alternative pentru problemele structurate se pot obtine cu ajutorul unor modele standard, in cazul problemelor complexe nestructurate este necesara expertiza, care poate fi furnizata de catre persoana, un produs soft „brainstorming' sau un sistem expert. Cele mai multe sisteme de asistare a deciziei pot realiza analize cantitative, iar integrarea in structura acestora a unui modul de tip sistem expert le poate conferi capacitatea de a realiza atat analize calitative cat si de a selecta modelele cantitative adecvate situatiei respective. Daca identificarea celor mai bune optiuni implica un „brainstorming', se pot utiliza cu succes sistemele de asistare a deciziei de grup (SADG ).

Suport software pentru faza de alegere (choice)

In aceasta etapa decisiva a procesului decizional, sistemele informatice de asistare a deciziei pot oferi un real suport, prin modele cu ajutorul carora se identifica rapid solutia optima sau satisfacatoare, se realizeaza analiza de senzitivitate sau se analizeaza diverse scenarii. De asemenea, un sistem expert poate analiza oportunitatea anumitor actiuni si recomanda o solutie. In cazul unei decizii de grup, un sistem de asistare a deciziei de grup se poate dovedi extrem de util.

Text Box: SEText Box: SIAD


Suport software pentru fazele procesului decizional

Suport software pentru faza de implementare

Unii autori considera ca beneficiile utilizarii unui SIAD in faza de implementare a deciziei sunt deseori mai importante decat cele din fazele de adoptare a acesteia. Principalele directii in care un astfel de sistem ofera un real suport sunt comunicarea, explicarea si justificarea deciziei. Totodata, un sistem expert ar putea juca rolul unui consultant in problemele legate de implementarea unei decizii (inertia la schimbare, formarea personalului etc).

1.3 Sisteme suport pentru asistarea deciziei

Sistemele informatice de asistare a deciziei, ca orice alt sistem informatic, presupun existenta unui suport software care sa le asigure un mediu de dezvoltare, intretinere si functionare. Prin analogie cu sistemele informatice tranzactionale care functioneaza intr-un mediu asigurat de sistemele de gestiune a datelor, sistemele informatice de asistarea deciziei vor functiona intr-un mediu creat de un sistem suport de asistare a deciziei (SSAD).

Principalele functii ale unui SSAD sunt: gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea dialogului (intre utilizator si sistem pe de o parte si intre date, modele si cunostinte, pe de alta parte). Pe baza acestor functionalitati, un sistem suport pentru realizarea unui SIAD va cuprinde in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:

Subsistemul de gestiune a datelor

Subsistemul de gestiune a modelelor

Subsistemul de gestiune a cunostintelor

Subsistemul de gestiune a dialogului (interfata cu utilizatorul)

Intrebari recapitulative

1. Etapele procesului de adoptare a deciziilor.

2. Activitati incluse in primele doua etape ale procesului de adoptare a deciziilor - etapa de informare generala si cea de concepere.

3. Clasificarea deciziilor in functie de cunostintele de care dispune decidentul despre rezultatele previzionate

4. Operatii specifice etapei de alegere dintre diferitele actiuni pe care decidentul a fost capabil sa le identifice si sa le construiasca in etapa de concepere

5. Metode de cautare utilizate in cadrul procesului decizional, in functie de criteriile care stau la baza alegerii alternativelor de decizie

6. Elemente specifice metodelor analitice de cautare.

7. Elemente de care trebuie sa dispuna sistemul informatic de asistare a deciziei pentru elaborarea deciziilor structurate si partial si pentru deciziile semistructurate.

8. Etapele procesului de adoptare a deciziilor structurate (si in parte si cel al deciziilor semistructurate) in cadrul sistemului informatic de asistare a deciziei orientat spre modele.

9. Elemente definitorii despre sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date.

10. Principalele functii ale sistemelor informatice de asistare a deciziei orientate pe date

11. Obiectivele tehnologiilor (OLAP, Warehouse si data mining) care au dus la crearea sistemelor informatice de asistare a deciziei orientate pe date.

12. Pentru asistarea decidentilor in rezolvarea problemelor manageriale sau organizationale un sistem informatic poate face apel la una sau mai multe tehnologii informationale. Abordari posibile in legatura cu modul de combinare a acestor tehnologii.

13. Comparatie intre MIS, SIAD si EIS

14. Ce este un SIAD inteligent (SIIAD).

15. Principalele functii ale unui sistem suport de asistare a deciziei (SSAD)

16. Subsisteme incluse intr-un sistem suport pentru realizarea unui SIAD

Bibliografie

Dumitru Oprea, 'Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice', Editura Polirom, Bucuresti, 1999.

Nicolae Dumitru Davidescu, 'Sisteme informatice financiar - bancare', Editura All Beck, Bucuresti, 1998.

Ion Lungu, Gheorghe Sabau, s. a., 'Sisteme informatice: analiza, proiectare si implementare ', Editura Economica, Bucuresti, 2003.

Dorin Zaharie, s. a., 'Sisteme informatice pentru asistarea deciziei', Ed.Dual Tech,  Bucuresti, 2001.

Gh. Popescu si Elena Popescu, “Proiectarea si programarea sistemelor informatice” ,Editura “Ovidius” University Press, Constanta, 2003.

Gh. Popescu “Laborator si ghid interactiv pentru proiectarea si programarea sistemelor informatice de gestiune”, ,Editura “Ovidius” University Press, Constanta, 2004.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1698
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site