Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


ASIGURAREA CALITATII SI TESTAREA ASISTATE DE CALCULATOR (CAQ / CAT)

calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEME DE VEHICULE GHIDATE AUTOMAT (AGVS)
PROGRAMUL UTILITAR TOTAL COMMANDER
Avantajele si dezavantajele hipersistemului CIM
CANALE TV TUNNER
DIAGNOSTICAREA, TESTAREA SI INTRETINEREA PC-ULUI
INSTRUIRE ASISTATA DE CALCULATOR - INTERNETUL, RETEAUA WORLD WIDE WEB
Prezentare Aplicatie DECONT 2002
Interconectarea retelelor locale
Un sistem PC fortificat
MEMORIA SISTEMELOR CU MICROPROCESOR

ASIGURAREA CALITATII SI TESTAREA ASISTATE DE CALCULATOR (CAQ / CAT)

13.1 Sistem de asigurare a calitatii



In conditiile actuale ale dezvoltarii economico - sociale, oferta pe piata depaseste de mai multe ori cererea (v. cap.1). Ca urmare, exista intre producatori o competitie deosebit de intensa pentru castigarea pietii. In aceste conditii unul dintre argumentele esentiale pe baza careia se departajeaza produsele in optiunile cumparatorilor este calitatea acestora.

Se intelege prin calitate totalitatea proprietatilor unui produs care fac, ca el sa fie apreciat de client drept utilizabil. Prin produse se inteleg atat obiecte materiale cat si servicii. Calitatea este o notiune obiectiva, nu depinde in principiu de cel care apreciaza. Ea este atat de natura tehnica cat si de natura economica.

Proprietatile care definesc calitatea sunt fizice, functionale si estetice. Proprietatile fizice si functionale sunt cuantificabile, se pot caracteriza prin marimi, dimensiuni, precizie, tolerante, marimi admisibile, erori, calitatea suprafetei, randament, pierderi energetice, etc. Proprietatile estetice nu sunt cuantificabile.

Calitatea joaca in procesul de productie, din anumite puncte de vedere, rolul pe care joaca regulatorul intr-un sistem de conducere automata. In acest context se vorbeste de asa zisa bucla de calitate (“quality loop“).

Bucla de calitate exista in doua variante: cea larga (Fig. 13.1) si cea restransa sau minora (Fig. 13.2).

Unele elemente de asigurare a calitatii apar deja in faza conceptiei, existand posibilitatea de testare a produsului prin modelarea lui si simularea functionarii sale. Testarea fizica a produsului apartine domeniului CAT.

In procesul de fabricatie asigurarea calitatii se realizeaza prin masuri in cadrul carora controlul indeplineste un rol esential.

La planificarea productiei se iau in considerare pentru asigurarea calitatii informatiile despre calitatea materialelor inglobate in produs, care se achizitioneaza de la clienti cu ocazia vanzarii produsului, si cu ocazia serviciilor prestate dupa vanzare despre calitatile functionale ale produsului.

Semibucla fabricatie, vanzare, aprovizionare, planificare si semibucla fabricatie, vanzare, servicii dupa vanzare, marketing, planificare, au exact acelasi rol in acest ansamblu pe care are bucla de “feed-back“ in dispozitivele de reglare automata, deci regleaza in mod automat planificarea fabricatiei, in functie de elementele de eficienta care sunt exprimabile prin calitate, judecata de testare si judecata de cumparator.

Bucla minora a calitatii (Fig. 13.2) cuprinde planificarea, conceptia, fabricatia. Produsul este controlat dupa fabricatie prin ceea ce se cheama control pasiv. Ca urmare a rezultatului controlului pasiv, unele mijloace de productie trebuie reglate pentru eliminarea


Fig. 13.1 Bucla calitatii - varianta larga

abaterilor. In cadrul sistemelor automate de fabricatie reglarea se realizeaza automat. Daca se constata functionarea necorespunzatoare ale unor utilaje se recurge la intretinerea / repararea automata a acestora.


Fig. 13.2 Bucla calitatii - varianta restransa

Rezultatele controlului pasiv ajung si la planificare; de exemplu daca in cadrul controlului pasiv se constata ca au fost fabricate un numar de rebuturi si este necesar sa se livreze cantitatea de produse intr-un interval de timp stabilit, atunci la planificare trebuie lansata fabricatia unor exemplare suplimentare din produsul respectiv, pentru a complecta lipsurile cauzate de rebuturi.

In conditiile fabricatiei automate se realizeaza si control activ, anumiti parametri ai procesului sunt controlati in timpul desfasurarii acestuia si in mod automat se realizeaza modificari de echipamente sau / si regimuri de functionare, in asa mod incat sa asigure realizarea parametrilor solicitati ai produsului.

O bucla de reglaj al calitatii se realizeaza chiar in faza de conceptie, prin modelarea - simularea produselor si a functiilor acestora.

Controlul activ face parte din CAQ, controlul pasiv din CAT si CAQ, iar modelarea - simularea in faza de conceptie din CAT.

Toate activitatile care se refera la cele prezentate mai sus vizeaza asa numita “asigurare a calitatii' (QA, Quality Assurance).

Prin asigurarea calitatii se intelege:

> - stabilirea valorilor necesare ale parametrilor cuantificabile ce caracterizeaza calitatea; > - supravegherea si controlul prin mijloace de masurare si prin senzori a produsului si a procesului;

> - sistemul de asigurare a calitatii;

Prin sistem de asigurare a calitatii se intelege organizarea tuturor activitatilor menite sa intareasca increderea clientilor in produsul respectiv. El se realizeaza printr-o suma de procedee si mijloace prescrise in standarde internationale (ISO 9000, EN 2400, etc.). Conducerea activitatii de prevedere a masurilor care sa asigure ca absolut toate produsele sa corespunda cerintelor impuse de norme, se numeste TQM (“Total Quality Management“, managementul calitatii totale).

Sistemul de asigurare a calitatii cuprinde fazele: “audit“, certificare, acreditare.

Audit“-ul verifica in ce masura sunt indeplinite prescriptiile cu privire la calitate. 'Audit'-ul este realizat in primul rand de catre clientul care verifica fazele de realizare ale produsului respectiv. Producatorul poate solicita efectuarea unui 'audit' de catre o institutie neutra, abilitata pentru aceasta. In acest caz toti clientii vor accepta rezultatul “audit“-ului efectuat, renuntand la “audit“-ul pornit din proprie initiativa.

Auditul mai inseamna si depistarea locurilor slabe in activitatea producatorului (care genereaza noncalitate), stabilirea unor masuri de corectare a punctelor slabe si verificarea eficientei rezultata in urma aplicarii acestor masuri.

Certificarea se realizeaza de catre institutii neutre pe baza unui “audit“ prealabil. Prin complexul de masuri de certificare, institutia neutra certifica (atesta) faptul, ca producatorul respectiv indeplineste conditiile prevazute in faza anterioara a “audit“-ului.

QA are rolul sa intareasca increderea in capacitatea intreprinderii de a realiza produse de calitate; daca o intreprindere este certificata pentru o anumita productie, inseamna ca nu mai este necesar ca fiecare client sa initieze un proces de “audit“ pentru produsele cumparate de la intreprinderea respectiva, si nici producatorul nu mai este obligat sa ceara un “audit“ neutru pentru fiecare produs.

Certificarea deschide posibilitati de patrundere la noi piete pe baza afirmarii in reclame a faptului ca intreprinderea are aceasta certificare.

Acreditarea se refera la abilitarea institutiilor care pot sa efectueze certificarea. Acestea sunt in general institutii nationale.

Acreditarea atesta faptul, ca institutia neutra are structura administrativa necesara pentru a efectua operatiile de certificare, are un personal calificat in acest scop, detine metode eficiente de supraveghere, etc.

Despre QA se poate vorbi in doua ipostaze, dupa cum aceasta se refera la toate activitatile intreprinderii sau este limitata numai la viata unui anumit produs. De aici rezulta ca sistemul QA are o parte neutra in raport cu produsul si o parte care este legata de un anumit produs.

QA prescrie cerinte pentru intreaga activitate a intreprinderii, care trebuie sa fie indeplinite incepand cu faza de definire a produsului pana la realizarea productiei si la controlul acestuia.

Text Box: Fig. 13.3  Asigurarea calitatii si viata produsului Activitatea de asigurare a calitatii pe durata vietii produsului este reprezentata schematic in Fig. 13.3. Fiecare etapa a vietii produsului are legaturi cu asigurarea calitatii.

Marketingul raspunde la intrebarea: ce este in interesul intreprinderii sa fie produs?

Definirea produsului raspunde la intrebarea: ce caracteristici, proprietati trebuie sa aibe produsul?

Conceptia raspunde la intrebarea: cum trebuie sa fie produsul?

Pregatirea fabricatiei raspunde la intrebarea: cum trebuie sa fie executat produsul?

Semnificatia fazelor de viata: 'fabricatie', 'vanzare' si 'servicii dupa vanzare', reiese chiar din denumire. Faza 'financiar' se refera la aprecierea prin mijloace banesti a eficientei produsului.

Viata produsului este insotita de activitati de asigurare a calitatii: planificarea calitatii, verificarea (controlul) calitatii, conducerea calitatii. Fiecare dintre ele obtine informatii, respectiv livreaza informatii de la / la fazele vietii produsului.

Metode utilizate in QA

Mare parte (80%) din erori (fapte de noncalitate) sunt generate in faza de marketing si definirea produsului. De aceea, planificarea calitatii are o importanta covarsitoare in sistemul QA. Marketingul trebuie sa ofere cunoasterea temeinica a ce se cere pe piata si cunoasterea concurentei.



Pentru definirea produsului este importanta formularea specificatiilor de calitate care se trec in caietul de sarcini. Corelarea dintre rezultatele studiilor de marketing si definirea parametrilor produsului se poate realiza prin metoda QFD.

Metoda QFD (Quality Function Deployment, desfasurarea functiei de calitate) se mai cheama si 'Casa calitatii“. Ea se bazeaza pe intocmirea pentru fiecare produs a unei matrici, pe baza informatiei de marketing. Coloanele matricii sunt consacrati descriptorilor tehnici, niste marimi care caracterizeaza produsul; de exemplu: greutate, lungime, inaltime, putere, randament, etc. In liniile matricii se scriu cerintele clientilor (Fig. 13.4).

Fiecarui descriptor tehnic i se acorda un coeficient de ponderare, in functie de rolul pe care joaca descriptorul tehnic in aprecierea produsului respectiv. De exemplu, daca la un automobil consumul de combustibil este unul dintre elementele care are importanta, atunci descriptorului tehnic referitor la consumul de combustibil i se acorda un coeficient de pondere mai mare. Asemenea coeficienti de ponderare afecteaza si cerintele clientilor. Ele se calculeaza cu relatia:

Coeficient de ponderare cerinte client

= importanta x situatie de concurenta x piata potentiala (13.1)

Text Box: Cerintele clientilorText Box: Coef. de ponderare a cerintelor clien-tilor: importanta x situatie de concu-renta x potential de piataPentru fiecare dintre considerente se acorda cifre de la 1 la10.

Un element al matricii se calculeaza, inmultind coeficientul de pondere alocat descriptorului tehnic al coloanei cu coeficientul de pondere al cerintelor elementului liniei.

Fiecare element al matricii realizeaza o corelatie dintre un descriptor si cerintele clientului fata de acel descriptor. Cu cat valoarea elementului este mai mare, cu atat corelatia este mai importanta. Daca un element al matricii este nul, acest lucru inseamna, ca intre cerinta respectiva a clientului si descriptorul tehnic in cauza nu este legatura.

Metoda de analiza QFD a rezultatelor cercetarilor de marketing a fost utilizata prima data in 1972 de firma japoneza Mitsubishi.

Asigurarea calitatii documentatiei de pregatire a fabricatiei de conceptie apartine tot planificarii QA. Daca in documentatia pregatirii fabricatiei de conceptie (conceptie constructiva, conceptie tehnologica, de organizarea si programarea fabricatiei) apar greseli, ele cauzeaza erori (noncalitate). In acest sens, printre masurile de planificare a calitatii se includ si cele referitoare la scolarizarea / instruirea personalului folosit la intocmirea acestei documentatii.

Pentru asigurarea calitatii in faza pregatirii fabricatiei, planificarea productiei, conceptia produsului si a procesului de fabricatie, se utilizeaza metoda analizei posibilitatilor de aparitie a erorilor si a influentelor erorilor (FMEA, FehlerMöglichkeiten und EinflussAnalyse).

Ea a fost utilizata pentru prima data in SUA pentru planificarea productiei in cadrul programelor Apollo in anii 1960. In anii 1970 metoda a fost preluata de Ford si extinsa in anii 1980 pentru intreaga industrie de automobile din SUA si Germania.

In vederea aplicarii metodei FMEA, produsul se descompune de la ansamblu in subansamble si piese caracteristice iar procesul de fabricatie pe faze, componente si parametri de proces (viteze de aschiere, adancime de aschiere, avans, etc.). Pentru fiecare element al descompunerii corespunde un anumit tip de FMEA (Fig.13.5).

Metoda FMEA se bazeaza pe faptul, ca anumite cauze provoaca anumite erori iar la randul ei fiecare eroare constituie cauza unui anumit efect. Legaturile cauza-efect se pot extinde si intre diferitele feluri de FMEA, spre exemplu, un efect de eroare in proces poate fi efectul unei erori in conceptie.

Exista doua metode fundamentale de analiza cantitativa a riscurilor aparitiei erorilor:

> - metoda analizei erorilor;

> - metoda analizei evenimentelor.

Analiza erorilor este o analiza inductiva.


Fig. 13.5 Tipuri de FMEA si corelatia cauza - eroare - efect

Se iau in considerare toate erorile logic previzibile, intr-o modalitate similara cu tehnicile “check up“. Pentru fiecare eroare, se analizeaza cauzele (de la 1 la i) care pot sa o produca. La randul lor, aceste cauze sunt erori, care au fiecare cauze proprii (spre exemplu de la 11 ……1j). Analiza se organizeaza dupa graful arborescent din Fig. 13.6.


Fig. 13.6 Graful arborescent al analizei erorilor

Fiecarei cauze i se atribuie un coeficient de probabilitate cu ajutorul caruia, utilizand algebra booleana, se calculeaza coeficientul de risc al aparitiei erorii.

Analiza evenimentelor este deductiva.


Fig. 13.7 Graful arborescent al analizei evenimentelor

Evenimentul produce niste efecte, efectul la randul lui poate deveni un eveniment pe baza caruia se produc efectele de nivelul doi.

Corelatia eveniment - efect prezentata in Fig. 13.7, are tot forma unui graf arborescent.

Aparitia unui anumit efect se apreciaza si in acest caz probabilistic, folosind algebra booleana.

Cu ajutorul celor doua metode organizate dupa grafurile prezentate, in prima faza se analizeaza fiecare componenta a sistemului / faza a procesului si se stabilesc riscurile de aparitie a erorilor pentru produs / proces, respectiv interconditionarile diferitelor categorii FMEA.

In cea de a doua faza se determina masurile necesare pentru evitarea aparitiei evenimentului sau a cauzelor care conduc la o anumita eroare.

Principiul fundamental in asigurarea calitatii este ' trebuie produs calitate si nu eroare'. Pentru a raspunde la acest principiu, trebuie evitate cauzele erorilor, limitate urmarile acestora si trebuie crescuta probabilitatea descoperirii erorilor inainte ca marfa sa ajunga la client.

Analiza riscului se face calculand cifra de prioritate de risc 'CPR', cu relatia:

(13.2)

unde s-au notat:

A - probabilitatea (riscul) aparitiei erorii (calculata cu metoda sus descrisa);

B - importanta erorii;

C - probabilitatea descoperirii erorii inainte ca produsul sa ajunga la client.

Fiecare coeficient se incadreaza de la 1 la 10 (A = 1…10, B = 1…10, E = 1…10).

Eroarea este critica daca CPR > 125 sau daca unul dintre coeficientii A ori B este mai mare de 8.

Daca E < 3, este necesar sa se ia masuri de verificare suplimentara a conceptiei produsului in vederea eliminarii posibilitatii, ca acesta sa contina defectiuni ascunse. Pe baza calculului de risc se nominalizeaza piesele, subansamblele, sistemele asupra carora trebuie intervenit.

Schema logica a programului de analiza a riscului de eroare este redata in Fig.13.8.




Activitatea FMEA este iterativa: se constata riscuri, se nominalizeaza si se definesc masuri, apoi se aplica. Eficienta masurilor se verifica tot prin FMEA. Daca rezultatul nu este satisfacator, se repeta bucla prevazuta in programul de analiza pana cand se diminueaza cifrele de prioritate de riscuri, se elimina sau se micsoreaza probabilitatea de aparitie a cauzelor efective de erori.

In faza de realizare a produsului, esential in FMEA este controlul.

Se intelege prin control verificarea parametrilor caracteristici, testarea produselor si

proceselor si prelucrarea informatiilor despre calitate, rezultate in urma verificarilor si testarilor. In aceasta faza FMEA mai cuprinde analiza cauzelor erorilor, care se constata de aceasta data fizic si masuri pentru imbunatatirea procesului.

Controlul pasiv (de receptie) se poate organiza:

- integral (100%), in care caz se verifica fiecare produs;

- statistic, cand se preleveaza loturi de proba si pe baza verificarii acestui lot, care contine un numar de produse mai mic decat ansamblul productiei pe un interval de timp, se stabilesc prin calcule statistice concluzii cu privire la calitatea productiei;

- cu ajutorul SPC (controlul statistic al procesului), cand controlul se efectueaza automat.

Primele doua metode se refera atat la receptia initiala (aprovizionare), cat si la receptia finala, fie dupa un pas de proces, fie dupa realizarea integrala a produsului.

Numarul de verificari, testari, masurari si incercari care se efectueaza la controlul statistic depinde de numarul parametrilor care trebuie sa fie verificati si de corelatiile intre acestia.

Numarul de masurari necesare de executat se calculeaza, inmultind numarul marimilor de masurat cu numarul de influente pe care o sufera o marime data din partea altor marimi.

Din punct de vedere economic, interesul este reducerea numarului masurarilor de realizat. In acest scop se folosesc tehnici statistice. Principiul acestor metode (Taguchi, Shanin) este ori reducerea numarului de combinatii ale parametrilor (influentelor reciproce), ori reducerea numarului parametrilor masurati, tinand seama de redundanta unor masurari.

Rezultatele verificarilor si testarilor efectuate pe un anumit numar de produse se pot extrapola, in anumite conditii, asupra tuturor exemplarelor produse din produsul controlat. Conditiile amintite sunt inscrise in baze de date specifice. Ele se refera la:

- stabilirea lotului de incercare: spre exemplu, dintr-o cantitate de 100.000 de unitati cate sa fie verificate si gasite bune, pentru ca probabilitatea unitatilor fara eroare din intreaga cantitate sa fie de 95%;

- modul cum se preleveaza loturile de probe din multimea de unitati care trebuie verificata;

- modul cum se redacteaza rapoartele in care se consemneaza rezultatele verificarilor statistice;

- conditiile in care se poate aplica procedeul 'skip lot', adica dupa cate incercari reusite pentru un produs de acelasi fel se poate renunta la prelevarea statistica a lotului de proba pentru verificare.

Controlul statistic al procesului (SPC) inseamna extinderea controlului pasiv, prin includerea utilizarii calculatoarelor si retelelor informationale. Metoda s-a aplicat la inceput in industria de automobile iar in momentul de fata este raspandita in procesele de fabricatie cu inalt grad de automatizare. Scopul este detectarea unitatilor de produs defecte si reglarea procesului de fabricatie inaintea aparitiei erorilor parametrilor de produs.

Se modifica “intrarile“ prin reglaj (inclusiv automat) in asa fel ca la “iesire“ sa se obtina mereu aceiasi parametri de calitate (Fig.13.9). In cazul reglajului automat controlul SPC este activ.

Prin SPC se urmareste determinarea indicelui de capacitate CP a procesului. La “iesire“ se fac “masurari“ asupra marimii / marimilor care caracterizeaza calitatea procesului. Rezultatele acestor masurari au o anumita dispersie. Daca procesul este corect, valoarea marimii masurate trebuie sa se gaseasca intre abaterea tolerata superioara aS si abaterea tolerata inferioara aI admise pentru valoarea nominala a marimii masurate.

Text Box: Valoarea marimiiRezultatele masurarilor se inscriu intr-o “cartela de reglaj a calitatii“ (Fig. 13.10).

Indicele de capacitate a procesului se defineste cu relatia:

(13.3)

unde σ este dispersia rezultatelor masurarilor.

Se considera in general ca favorabil, daca indicele de capacitate a procesului este mai mare de 1,33:

(1.33')

Masurarile se efectueaza si rezultatele lor se inregistreaza in mod automat. Daca indicele de capacitate de proces scade sub valoarea favorabila, se intervine asupra reglarii utilajelor, pentru a micsora dispersia valorilor masurate.

Se mai urmareste si centrajul valorilor masurate in jurul valorii nominale. Indicele de capacitate a procesului centrat este dat de relatia:

(13.4)

unde μ ‹ 1.


Schema modului in care functioneaza un sistem SPC si functiile retelei de calcul aferente sunt reprezentate in Fig. 13.11.

Fig. 13.11 Schema functionala a SPC

Reglajul automat al mijloacelor de productie se realizeaza ca urmare a efectuarii prealabile a calculului de corectie. La randul ei, subsistemul de manipulare primeste comanda referitoare la efectuarea sortarii necesare a produselor finite.

O alta functie a asigurarii calitatii este gestionarea si supravegherea mijloacelor de masurat: verificarea lor periodica, incadrarea in clase de precizie, evidenta pe categorii si planificarea utilizarii aparatelor de masurat in conformitate cu cerintele si starea lor.

Conducerea calitatii

Conducerea calitatii se bazeaza pe sesizari care vin de la vanzare si de la serviciile dupa vanzare si este legata de probleme financiare.

Informatiile cu privire la parerile clientilor si utilizatorilor se folosesc in vederea obtinerii unei imagini asupra evolutiei calitatii produselor, in decursul utilizarii lor, tragerii unor concluzii si elaborarea unor masuri de imbunatatire.

Legatura cu problemele financiare se realizeaza prin “controlul prin succes“ al activitatii intreprinderii. Sistemul de asigurare a calitatii intreprinderii este corect daca profitul intreprinderii este corespunzator. Judecarea oricaror masuri de imbunatatire a calitatii se poate face prin efectul lor asupra starii financiare a intreprinderii.

Text Box: CosturiRounded Rectangular Callout: Cost evitarii
erorii
In acest context, o problema careia trebuie acordata atentie deosebita este cea a costului calitatii. El are trei componente: costul de evitarea erorii (costul imbunatatirii procesului), costul operatiilor de control, costul erorilor (costul muncii suplimentare pentru corectarea erorii) si profitul care se pierde datorita faptului ca exista rebuturi. Diminuarea pretului produselor vandabile datorita deteriorarii bunului renume al producatorului, din cauza produselor cu erori, se include tot in aceasta componenta a costului calitatii.

Text Box: Cost de calitate In conditiile tehnologiei constante, costurile de calitate variaza cu stapanirea procesului (Fig. 13.12). Prin stapanirea procesului se intelege posibilitatea asigurarii constantei conditiilor de desfasurare a procesului. Costul erorilor scade iar cel al evitarii erorilor creste cu cresterea stapanirii procesului. Ca urmare, costul calitatii este minim pentru un anumit grad de stapanire a procesului optim.

Din Fig.13.12 rezulta ca nu este nevoie sa se investeasca in cresterea stapanirii procesului peste gradul optim pentru care costurile de calitate sunt minime.

In cazul tehnologiei variabile, odata cu imbunatatirea procesului tehnologic, costurile de calitate scad (Fig. 13.13).



Utilizarea calculatorului in QA

CAQ inseamna asigurarea calitatii asistata de calculator. Asistarea de catre calculator este prezenta in toate compartimentele sistemului de asigurare a calitatii.

In elaborarea si administrarea planului de asigurare a calitatii se folosesc baze de

date continand cataloage de caracteristici, de erori, de mijloace de masurare iar la control, baze de date pentru standarde de verificare, pentru deducerea din acestea a variantelor specifice de diferite produse.

Calculatorul se foloseste pentru elaborarea modului de efectuare a controlului, planificarea pasilor programului de control, evidenta rezultatelor diferitelor masurari efectuate, intocmirea asa ziselor sarcini de control pentru un anumit produs sau pentru anumit lot de produse.

Sarcina de control prevede totalitatea masurarilor care trebuie efectuate, esalonarea acestora in timp, valorile de referinta. Tot prin intermediul calculatorului se prelucreaza datele care se obtin in urma masurarilor. Concluziile se transmit prin reteaua informationala in vederea adoptarii masurilor de imbunatatire.

Functia de conducere a productiei pe baza calitatii se poate combina cu activitatea facilitatii CAPS (“Computer Aided Programming Scheduling“, programarea si urmarirea productiei asistata de calculator), asa cum se va arata in cap. 14.

In Tab. 13.1 se prezinta functiile grupate in patru categorii, pe care le realizeaza CAQ in cadrul controlului.

Tab. 13.1

Pregatirea controlului

Desfasurarea

controlului

Prelucrarea

datelor

Functiile

de sistem

- planificarea si administrarea 'sarcinilor de control';

- administrarea aparatelor de masurare;

- administrarea cataloagelor de erori.

- comanda achizitiei de date;

- comanda aparaturii de masurare, de reglare, de calibrare, de testare.

- reprezentare;

- editare;

- memorare;

- arhivare.

- configurare;

- instalare;

- asigurarea datelor.

Utilizarea calculatorului in testare

CAT are semnificatia: testarea asistata de calculator. Testarea se refera in general la verificarea calitatilor fuctionale ale produselor.

Testarea functionala poate fi fizica sau prin modelarea produsului si simularea functionarii lui.

Problematica generala tratata in cadrul CAQ se regaseste in mare masura si la facilitatea CAT. Se prezinta in continuare aspecte legate de testarea fizica.

Asistarea prin calculator se realizeaza in faza de planificarea si programarea testarii, in conducerea testarii si prelucrarea rezultatelor testarii.

Planificarea testarii inseamna, stabilirea: cand, de cate ori, cum si ce se testeaza. Programarea testarii consta in elaborarea unor programe de testare.

Testare automata se realizeaza prin conducerea de catre calculator a standurilor si instalatiilor de testare. De exemplu, la un stand automat de testare a durabilitatii rotilor dintate calculatorul, pe baza unui software adecvat, comanda instalarea sarcinii de incarcare a flancurilor rotilor dintate, variatia vitezei unghiulare a acestora, variatia conditiilor de ungere, a celor de temperatura etc. In conceptia clasica toate aceste conditii de testare se realizeaza de catre om.

Datele privind functionarea produsului testat se achizitioneaza prin senzori si traductori si se transmit mai departe pentru prelucrarea lor cu ajutorul calculatoarelor.

Testarea nefizica se realizeaza in faza de conceptie. Produsele sunt modelate geometric, modelului ii sunt conferite si anumite particularitati fizice: rigiditate, elasticitate, camp termic, etc. Cu ajutorul acestora se simuleaza functionarea produsului in cauza, prelevandu-se date care il caracterizeaza acest produs.

Integrarea CAQ / CAT in reteaua informationala CIM

CAQ si CAT sunt facilitati ale hipersistemului CIM. Toate informatiile care se obtin in cadrul acestor facilitati sunt transmise in sistemul informational al hipersistemului CIM.

Intre facilitatea CAQ / CAT si celelalte facilitati ale hipersistemului exista legaturi informationale prin intermediul carora, acestea din urma beneficiaza de informatiile elaborate in cadrul CAQ / CAT.

Datele elaborate in cadrul facilitatii CAQ se transmit la faciltatile CAD si CAPP pentru eliminarea unor cauze de erori care provin din sfera conceptiei: erori constructive, respectiv erori in desfasurarea procesului. Aceste date se transmit si la facilitatea CAPS (planificarea, programarea si urmarirea automata), pentru a se aduce corecturile necesare in desfasurarea programului de fabricatie cu privire la acele elemente, care au contribuit la crearea erorilor sau pentru a suplimenta numarul de produse in vederea inlocuirii rebuturilor.

In cadrul sistemelor de fabricatie flexibile, SPC realizeaza niste interventii automate asupra functionarii mijloacelor de productie in vederea asigurarii calitatii pe baza masurarilor automate efectuate.

Datele elaborate in facilitatea CAQ / CAT se transmit si la compartimentele functionale: la aprovizionare (pentru inlocuirea achizitionarii unor materiale aprovizionate care au produs erori), la serviciul financiar, la serviciul de vanzari si la conducerea strategica a intreprinderii.

Legaturile mentionate asigura integrarea informationala a facilitatii CAQ / CAT in hipersistemul CIM.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1354
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site