UTILIZAREA ELEMENTELOR DE BAZA IN TEHNOLOGIA INFORMATIEI-CISCO

UTILIZAREA ELEMENTELOR    DE BAZA

IN TEHNOLOGIA INFORMATIEI CISCO

I. Nota introductiva

Modulul Utilizarea elementelor de baza in Tehnologia Informatiei-CISCO face parte din CD - curriculumdiferentiat al culturii de specialitate, aria curriculara Tehnologii si are alocate 62 ore / an din care: laborator tehnologic 31 ore care se vor desfasura pe parcursul intregului

an scolar si 31 ore de teorie. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Utilizarea elementelor de baza in Tehnologia Informatiei

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.Sugestii metodologice:

Modulul Elemente de baza in Tehnologia Informatiei-CISCO poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte teoretice si abilitati practice pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii lor. Continuturile    modulului sunt proiectate pentru 62 ore, defalcate dupa cum urmeaza:

31 ore - instruire teoretica

31 ore - laborator

Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1: Tipuri de sisteme de operare si de retele.

Sisteme de operare Microsoft Windows (MS-DOS, Windows 3.1, Windows 9X, Windows NT, Windows 2000 Professional/Server sau Windows Server 2003, Windows XP), Unix, Linux)

Tipuri de retele (LAN, WAN, Peer to Peer, Client/Server, arhitecturi: Ethernet, DSL, Modem de cablu). Configuratii.

Tema 2: Componente hardware pentru retele.

Placa de retea (setare adresa IP, server DHCP, DNS, Gateway), Topologie, HUB, Switch, Router, Cable pentru retele

Tema 3: Protocoale, servicii de retea si NOS

Protocoale de retea (ARP, ICMP, TCP, UDP, Serviciul DHCP, HTTP, FTP, Telnet, SMTP, POP3, IMAP).

Accesul de la distanta (telnet, terminal emulation, configurare si control), Mail, Printing, File Sharing, FTP, WEB, Intranet, Extranet, DHCP, DNS

Caracteristici NOS (Multiuser, Multitasking, Multiprocesor, Server harware) Windows(NT 4.0, XP, 2000 si 2003 Server), Linux.

Tema 4: Instalarea sistemelor de operare de tipul Windows pentru retele

Pregǎtirea instalǎrii (Setare BIOS, Partitionare, Formatare)

Instalare Windows 2000 Professional/Server ; Windows Server 2003.

Tema 5: Configurarea si administrarea sistemelor de operare de tipul Windows pentru retele

Configurare Conturi administrare, Terminarea instalarii, Partajare, Optiuni suplimentare; Interfata Administrator/User (procedura de logon, GUI, CLI, Explorer), Conturi de utilizator (creare, management, permisiuni), Managementul sistemului de fisiere (creare directoare, creare grupuri utilizatori, sharing, parole si permisiuni), Servicii (HTTP, FTP, Telnet, pornirea/oprirea serviciilor din Windows, relationarea server e-mail /client, Printing, Scripturi

Administrare: Backup, Maparea, Partitionarea si managementul proceselor, Monitorizarea resurselor (Disk, Memorie, CPU, Rapoarte zilnice, Nivel de utilizare a resurselor sub diferite sisteme de operare)

Tema 6: Instalarea sistemului de operare Linux

Termeni, concepte si componente (CPU, Video, Alte componente), Instalarea si configurarea driverelor pentru LINUX, Configurarea modulelor din Kernel, Verificarea IRQ, DMA, EIDE, SCSI, BIOS, Dispozitive periferice, Power management.

Pregatirea instalarii (Alegerea modului de boot-are, CD-ul de instalare, Crearea sistemului de fisiere LINUX, Selectarea pachetelor pentru instalare, Setari de multimedia),

Instalarea (Cerinte hardware, configurarea setarilor de retea si a celor de securitate), Configurarea Serverului X, Configurare sistem dupa instalare (instalarea si reconfigurarea boot loader-ului si verificarea kernel-ului).

Tema 7: Configurarea si administrarea sistemului de operare Linux

Configurare si administrare: Interfata Utilizator (Procedura de login, interfata GUI, CLI, consola, program de editare VI), Conturi si grupuri de utilizatori (creare, management, permisiuni), Managementul sistemului de fisiere (creare directoare, utilizare comenzi Find si Grep, sharing, parole si permisiuni, "montarea" partitiilor si managementul fisierelor), Servicii (Scripturi, HTTP, FTP, Telnet, pornirea/oprirea si repornirea serviciilor, E-mail, Printing, NFS, SMB); Backup, Maparea, Partitionarea si managementul proceselor, Monitorizarea resurselor (Disk, Memorie, CPU, Rapoarte zilnice, Nivel de utilizare a resurselor sub diferite sisteme de operare)

Tema 8: Tipuri de erori (Erori hardware si de kernel, Erori ale aplicatiilor software, Erori de configurare, Erori ale utilizatorilor, ale boot loader-ului LILO).

Tema 9: Managementul retelelor: Folosirea utilitarelor si a instrumentelor sistemului, examinarea rapoartelor, rezolvarea problemelor bazate pe rǎspunsul altor utilizatori, folosirea utilitarelor protocolului TCP/IP, utilizarea instrumentelor de diagnosticare puse la dispozitie de Windows 2000 Professional/Server sau Windows Server 2003.

Tema 10: Securitatea retelei: Politici de securitate, Amenintari pentru retea, Implementarea masurilor de securitate, Updatare, Firewall.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

orientarea asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

ofera deschidere maxima atat in plan orizontal, cat si in plan vertical.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de principii moderne ale educatiei. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In scopul invatarii centrate pe elev , profesorul trebuie sa adapteze strategiile de predare la stilurile de invatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) si sa diferentieze sarcinile si timpul alocat rezolvarii lor

Pentru evaluarea competentelor incluse in programa scolara de "Utilizarea elementelor de baza in Tehnologia Informatiei" se recomanda utilizarea unor metode si instrumente moderne de evaluare

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

interviul

proiectul sau miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport

portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

fise de autoevaluare

fise cu intrebari tip grila, intrebari cu alegere multipla, intrebari de completare

fise de lucru

Lista de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Probele scrise pot fi: rezolvari de probleme in care se va solicita elevilor recunoasterea componentelor fizice ale unui sistem de calcul, modul lor de conectare, modul de instalare a unui pachet de programe software, etc. Probele practice pot fi lucrari de laborator. Probele orale propuse: prezentari orale, intrebari cu raspuns extins, sustinute de desfasurare de activitati practice de asamblare a unui sistem de calcul, de instalare a programelor software, de operare intr-un sistem de operare, de folosire a programelor utilitare. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fise de observare sistematica in care sa se precizeze tipurile de componente conectate, parametrii de functionare, precum si referate ale lucrarii de laborator. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale), iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluare sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate in foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala. Foaia matricola va atesta absolvirea clasei.

Dobandirea competentelor pentru nivelul trei de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioada de catre evaluator sau de catre elev, dar numai in limitele orarului scolar.