Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

NORME TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

Cadastru

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NUMEROTAREA CADASTRALA A UNEI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE
REALIZAREA RETELEI GEODEZICE DE INDESIRE
TOPOGRAFIA APLICATA IN CONSTRUCTII
SISTEMUL INFORMATIONAL AL CADASTRULUI GENERAL
GENERALITATI. BONITAREA CADASTRALA
LISTA DE CODURI
PLANURI CADASTRALE SI CALCULUL SUPRAFETELOR
CULEGEREA IN TEREN A DATELOR CADASTRALE
REGISTRELE CADASTRALE
DOCUMENTATIA FINALA. VERIFICAREA SI APROBAREA LUCRARILOR

TERMENI importanti pentru acest document

loading...

NORME TEHNICE PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

1.         INTRODUCERE

Normele tehnice privind lucrarile de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, in baza atributiilor care-i revin pentru organizarea si realizarea cadastrului general in Romania, potrivit Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996.

In conformitate cu prevederile legale, masuratorile cadastrale se fac la nivel de bun imobil si au ca scop evidentierea  acestuia prin forma, dimensiune si atribute. Bunul imobil reprezinta un corp de proprietate care are una sau mai multe parcele alipite ale aceluiasi proprietar1). Parcela este entitatea de baza a cadastrului general care are un singur proprietar si o singura categorie de folosinta. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operatiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrarilor,  modul de intocmire si continutul documentatiilor tehnice rezultate, conditiile tehnice de calitate si modul de avizare, verificare si receptie a lucrarilor. Normele tehnice nu se refera la metodele de executie a lucrarilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din masuratori, alegerea acestora fiind in responsabilitatea executantului, astfel incat sa indeplineasca conditiile de continut si calitate impuse.

Conditiile tehnice pentru realizarea retelelor geodezice de sprijin, de indesire si  ridicare precum si structura si continutul bazei de date a cadastrului general, sunt specificate in norme proprii.

2.         DISPOZITII GENERALE

Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice si juridice care finanteaza, contracteaza, avizeaza, executa, verifica si receptioneaza lucrari de cadastru general.

Titularii cadastrelor de specialitate care isi elaboreaza propriile metodologii, instructiuni, regulamente si norme tehnice, sunt obligati ca la intocmirea acestora sa tina seama de prevederile din prezentele norme. Normele tehnice, instructiunile, regulamentele si metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme si prezentate Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie pentru avizare.

3.         RETELE  GEODEZICE

3.1.          Prevederi generale

3.1.1.      Materializarea punctelor din retelele geodezice de sprijin, si din retelele de indesire si ridicare se face conform prevederilor standardului roman SR 3446-1/1996 (anexa 10), avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa 11), emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC.

3.1.2.      Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistem de proiectie Stereografic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975.

3.2.        Reteaua geodezica de sprijin

3.2.1.      Reteaua geodezica de sprijin pentru introducerea sau intretinerea cadastrului general  intr-un teritoriu administrativ, este formata din totalitatea punctelor retelei geodezice de referinta.


1) – exclusiv, coproprietar sau  in indiviziune, titular al dreptului real asupra bunului imobil supus inscrierii

3.3.        Retea geodezica de indesire si ridicare

3.3.1.      Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.

3.3.2.      In configuratia retelei geodezice de indesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele acesteia.

3.3.3.      Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de  drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii, sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme globale de pozitionare). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate cu echipamente GPS (Global Positioning System), la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

-     reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reteaua geodezica de sprijin (3 puncte din reteaua de triangulatie si 3 puncte din reteaua de nivelment;

-     punctele de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atat in interiorul retelei cat si la marginea retelei;

-     toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;

-     se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

                                                  pentru 

unde n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni.

Daca un punct este stationat de m ori atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

                                   

3.3.4.      Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere, prin incadrarea in configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca ± 5 cm in pozitie planimetrica.

 


in care:

n                      numarul de puncte din retea,

Qxx , Qyy                elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor

(coeficientilor de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare

coordonatelor X si respectiv Y ale punctului i,

s0                      abaterea standard a unitatii de pondere.

3.3.5.      Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

3.3.6.      Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/5  kmp, in extravilan si 1 punct/kmp in intravilan.

3.4.       Retea geodezica de ridicare

3.4.1.      Retelele geodezice de ridicare sunt create in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si de indesire.

3.4.2.      Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile si cu scopul acestora. Retelele de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care  delimiteaza  unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel putin 1 punct/kmp in zona de ses, 1 punct/2 kmp in zone colinare si 1 punct/5 kmp in zone de munte.

3.4.3.      Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limite de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betoane, materializarea se poate face si cu picheti metalici  cu diametrul de 25 mm si cu lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

3.4.4.      Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua geodezica de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea  standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca ± 10 cm in intravilan iar in extravilan  ± 20 cm in zonele de ses, ± 30 cm in zonele colinare ± 50 cm in zone de munte. Aceasta  se calculeaza cu relatiile:

                                   

3.4.5.      Documentatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de  sprijin, indesire si ridicare supusa operatiilor de receptie, va cuprinde:

-     memoriul tehnic cuprinzand descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obtinute, etc.;

-     schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

-     schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

-     fisiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/numarul punctului de statie, denumirile/numerele punctelor vizate, directii masurate, distante masurate);

-     descrierile topografice (Anexa 8) si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;

-     inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului

  din Anexa 15).

-         tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) si coordonatele noi ale acelorasi puncte , rezultate in urma compensarii retelei.

4.      DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATIVE

4.1.   Prevederi generale

4.1.1.      Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ reprezinta operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza, limitele teritoriului administrativ continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate teritorial administrativa. Aceasta lucrare se executa obligatoriu inaintea inceperii lucrarilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala.

4.1.2.      Stabilirea liniei de hotar si denumirile unitatilor administrativ-teritoriale se face in conformitate cu prevederile Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania republicata, cu modificarile ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale intocmite si aprobate potrivit prevederilor legale. In cazurile in care nu s-au aprobat  planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar, nr.18/1991, republicata, cu modofocarile ulterioare

4.2.        Operatiuni de delimitare

4.2.1.      Pentru realizarea delimitarilor cadastrale se vor executa urmatoarele:

a)      constituirea comisiei de delimitare si aprobarea componentei acesteia, prin ordinul prefectului;

b)      parcurgerea la teren a traseului si stabilirea punctelor hotarului administrativ precum si stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate ;

c)      materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafata si borne subterane conform standardului SR 3446-1/96 sau cu alte tipuri de borne si marci avizate sau omologate de ONCGC. Marcile pentru bornele de suprafata se inscriptioneaza conform Anexei 10;

d)      executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;

e)      intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrala si a delegatilor teritoriilor administrative vecine (Anexa 13);

f)        intocmirea dosarului de delimitare cadastrala si marcarea hotarelor administrative.

4.2.2.      Comisia de delimitare cadastrala, are urmatoarea componenta: primarii si secretarii primariilor teritoriilor administrative implicate in operatiunea de delimitare cadastrala, delegatul OJCGC si dupa caz, delegatul Directiei generale de urbanism si amenajarea teritoriului. Componenta comisiei se aproba prin ordinul prefectului. In comisia de delimitare se recomanda convocarea unor localnici care cunosc traseul hotarului, fara ca acestia sa fie nominalizati in ordinul de constituire. La stabilirea hotarului administrativ pot fi  invitati,  daca  este cazul, si  delegati  desemnati  de  ministerele  titulare  ale cadastrelor de specialitate.

4.2.3.      Inaintea inceperii lucrarilor de delimitare, delegatul OJCGC impreuna cu primarul, procedeaza la convocarea comisiei, care are obligatia sa studieze (inainte de parcurgerea terenului) intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.

4.2.4.      Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris (Anexa 11) cu aviz de confirmare , primariei din teritoriul administrativ vecin, cu minimum 15 zile inainte, data, ora si locul de intalnire pentru a proceda la operatiunea de delimitare. Primaria teritoriului administrativ vecin este obligata sa-si delege membrii  comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.

4.2.5.      Cand o parte din hotarul teritoriului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare va fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor implicate. Primaria care isi delimiteaza teritoriul si OJCGC, vor informa in scris (Anexa 12), prefectura judetului vecin, respectiv OJCGC din judetul vecin despre operatiunea de delimitare, cu minimum 15 zile inainte de data stabilita pentru delimitare. Acestia sunt obligati sa-si trimita delegatii, membri ai comisiei, la data, ora si locul, comunicate.

4.2.6.      In cazul in care delegatii primariei teritoriului administrativ vecin, judetului vecin sau ai OJCGC vecin, dupa caz, nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea hotarului se va face in lipsa acestora, iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu aceasta.

4.2.7.      Operatiunea de delimitare pe teren a liniei de hotar incepe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul pana la urmatorul punct format din intersectia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. In lipsa schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de catre membrii comisiei si se evidentiaza, la fata locului pe hartile si planurile topografice existente. Reprezentantii executantului lucrarilor, convocati prin grija OJCGC, participa in mod obligatoriu la  operatiunile de stabilire a punctelor  liniilor de hotar si a punctelor care vor fi materializate.

4.2.8.      In cazul cand unele segmente si puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiunile in acest sens. Numerotarea punctelor de hotar incepe, cu numarul 101, din punctul de intersectie a trei sau  mai multe  hotare  situat  in partea de nord  sau  nord-vest si se  continua in sens orar. (Codificarea  acestora se va efectua in conformitate cu metodologia privind constituirea bancilor de date cadastrale).

4.2.9.      In cazul existentei unor delimitari facute anterior, se vor inlocui numerele vechi, ale punctelor de hotar, cu numere noi, fara a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune la doua teritorii administrative delimitate, numerele vechi ale punctelor  de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise in paranteza.

4.2.10.  Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice (Anexa 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate  de tronsoanele  liniilor de hotar (categoriile de folosinta, destinatia terenurilor si proprietarii) si se vor consemna in procesul verbal de delimitare.

4.2.11.  Daca linia de hotar este si linie de frontiera a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, in mod obligatoriu, de la  Institutul de Geodezie,    Fotogrammetrie,  Cartografie  si  Cadastru, prin ONCGC. Linia  de  frontiera a tarii  se  avizeaza  la Comandamentul National al Granicerilor.

4.2.12.  Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea  starii marcajelor atat pentru vechile puncte de hotar (care se mentin) cat  si pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.

4.2.13.  Punctele care se borneaza sunt:

-        punctele de intersectie ale liniilor de hotar (puncte de trei sau mai multe hotare);

-        unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel incat sa permita, la nevoie, reconstituirea exacta a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, in aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distante de aproximativ 2 km;

-        punctele de intersectie ale hotarului cu ape curgatoare, cai ferate, sosele, se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vor marca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pamant.

4.2.14.  In cazurile in care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersectie a hotarelor care trebuie bornate, se afla in locuri improprii bornarii (balta, mlastina,  cariera, etc.) se  vor planta in apropierea lor  borne  martor  din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.

4.2.15.  Daca hotarul traverseaza, in linie dreapta, o padure compacta, o pasune, o faneata sau un lac, se vor borna punctele de intersectie ale liniei de hotar cu limita suprafetelor acestor categorii de folosinta (in aceste cazuri, linia de hotar este o dreapta imaginara). Daca linia de hotar care traverseaza padurea este o linie franta sau sinuoasa, se vor picheta si determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie. La recunoasterea traseului hotarului care traverseaza paduri si lacuri de acumulare, in comisia de delimitare vor fi invitati, dupa caz si reprezentantii Directiei Silvice Judetene si ai Regiei Apele Romane.

4.2.16.  Daca hotarul este format de talvegul unei ape curgatoare se vor borna numai punctele de intersectie ale liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimiteaza, indiferent de lungimea tronsonului. Daca firul apei are un traseu sinuos, la lucrarile de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1000 m, cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm, protejati cu movile de pamant. In cazul apelor curgatoare interioare, hotarul se stabileste pe talvegul firului de curgere al apei, iar in cazul albiilor secate, hotarul se stabileste la jumatatea albiei minore.  Coordonatele  punctelor  intermediare  vor  fi  utilizate la  calculul suprafetei teritoriului administrativ.

4.2.17.  Daca teritoriul administrativ este marginit de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileste pe una din laturile acestora, astfel incat acestea sa fie cuprinse in intregime in suprafata unui teritoriu administrativ.

In cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care  definesc  aceste  trasee. Coordonatele  punctelor  intermediare  vor  fi utilizate la calculul suprafetei teritoriului administrativ.

4.2.18.  Pe raurile de frontiera a tarii si pe fluviul Dunarea, coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la ONCGC prin Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie si Cadastru. Pe fluviul Dunarea, pe portiunea in care ambele maluri se afla pe teritoriul Romaniei, punctele de hotar, intre doua teritorii, se stabilesc si se determina prin digitizare la jumatatea latimii fluviului.

4.2.19.  La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data masuratorilor.

4.2.20.  In cazurile in care exista neintelegeri, intre vecini, la stabilirea liniei de hotar si membrii comisiei nu pot rezolva neintelegerile, litigiul se consemneaza in documentele de delimitare astfel:

a)      pe schita generala a hotarului administrativ si pe schita cu portiunea de hotar in litigiu, se consemneaza ambele variante;

b)      suprafata in litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur care se vor stabili in prezenta membrilor comisiei de delimitare;

c)      unele puncte caracteristice de pe conturul suprafetei in litigiu se vor materializa cu stalpi de lemn cu lungimea de 50 cm si diametrul de 10 cm si vor avea o alta numerotare decat restul punctelor de hotar;

d)      pana la rezolvarea litigiului, suprafata disputata va fi inclusa in suprafata calculata a teritoriului nominalizat de OJCGC;

e)      in procesul verbal de delimitare se vor mentiona argumentele celor doua parti si se vor anexa copii dupa actele detinute, daca acestea exista;

f)        dupa solutionarea litigiului, se reface documentatia cadastrala si se vor materializa cu borne punctele de pe varianta acceptata.

4.2.21.  Materializarea hotarului administrativ se realizeaza si se planteaza prin grija executantului lucrarilor de delimitare, cu respectarea caracteristicilor mentionate anterior.

4.2.22.  Coordonatele X, Y, Z, ale punctelor de hotar, se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in plan de referinta Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similara cu cea a punctelor din retelele geodezice  de sprijin.

4.2.23.  Operatiunile de delimitare a intravilanelor constau din:

a)      constituirea comisiei de delimitare;

b)      parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat si stabilirea punctelor care se vor materializa;

c)      materializarea punctelor;

d)      executarea operatiilor de teren si birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;

e)      intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului, cu acordul si semnaturile membrilor comisiei (Anexa 13);

f)        intocmirea dosarului de delimitare cadastrala.

4.2.24.  Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordinul prefectului, este formata din primarul si secretarul primariei, delegatul OJCGC si  delegatul Directiei generale de urbanism si amenajarea teritoriului.

4.2.25.  Convocarea membrilor  comisiei se face prin grija secretarului primariei la data si ora stabilite de primar.

4.2.26.  Limita intravilanului se materializeaza cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (Anexa 9), sau cu borne preluate din standardele internationale avizate sau omologate de ONCGC. Marcile pentru borne se inscriptioneaza conform Anexei 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de minim 2 puncte/km.

4.2.27.  Punctele materializate pe limita intravilanului, precum si cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza incepand de la 1001, in sens orar, incepand cu un punct din partea de nord-vest. Daca limita intravilanului a fost materializata cu ocazia intocmirii Planului Urbanistic General (conform Regulamentului local de urbanism) vor fi determinate punctele materializate. (Codificarea  acestora se va efectua in conformitate cu metodologia privind constituirea bancilor de date cadastrale).

4.2.28.  Pentru  toate punctele materializate se vor intocmi  schite de reperaj  si descrieri topografice (Anexa 8).

4.2.29.  Pentru toate punctele geodezice utilizate si pentru punctele de hotar si limita de intravilan, materializate, se  vor intocmi procese verbale  de  predare conform modelului din Anexa 14.

4.3.   Documentatii tehnice

4.3.1.      La terminarea lucrarilor de delimitare a teritoriului administrativ se intocmeste  in vederea realizarii receptiei “dosarul de delimitare”, care trebuie sa contina urmatoarele piese:

-        schita generala a hotarului si schitele segmentelor de hotar cuprinse intre doua puncte de trei sau mai multe hotare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei de delimitare;

-        schitele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;

-        descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (Anexa 8);

-        inventar de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate si nematerializate);

-        inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).

-        schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

-        suprafata teritoriului calculata din coordonatele tuturor punctelor de hotar;

-        procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzatoare fiecarui teritoriu administrativ vecin, cu semnaturile membrilor comisiei de delimitare (Anexa 13);

-        copii dupa scrisorile de incunostintare trimise primariilor teritoriilor administrative vecine si dupa caz prefecturilor si OJCGC vecine;                                                

   

4.3.2.      Schita generala a hotarului administrativ insotita de o descriere a traseului hotarului, se intocmeste pe copii extrase dupa hartile cadastrale sau topografice, la scarile 1:25 000 sau 1:50 000 astfel ca, in functie de marimea teritoriului, acesta sa fie cuprins pe o singura plansa. Schita generala contine reprezentarea urmatoarelor detalii:

-        reteaua principala de cai de comunicatie;

-        reteaua hidrografica formata din apele curgatoare si statatoare, canalele si digurile principale;

-        perimetrele intravilanelor si denumirile acestora;

-        pozitia si numerotarea punctelor materializate si a punctelor de trei sau mai multe hotare;

-        traseul liniei de hotar marcat prin semne conventionale;

-        denumirea teritoriilor vecine;

4.3.3.      Pentru segmentele care constituie si hotar de judet este necesar acordul prefecturilor si OJCGC din cele doua judete limitrofe si respectiv parafa prefecturii, semnatura  prefectului, semnatura si parafa presedintelui consiliului judetean,  aplicate pe schita in dreptul portiunii de hotar.

4.3.4.      Dosarul de delimitare se intocmeste in trei exemplare: un exemplar se depune la OJCGC, un exemplar la primarie si un exemplar la consiliul judetean. Pentru portiunile de hotar cu teritorii administrative vecine, se intocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu pozitia si numerotarea punctelor de hotar. La fiecare primarie a teritoriilor vecine se transmite un dosar, prin grija OJCGC, cu schita portiunii comune de hotar si inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.

4.3.5.      Pentru fiecare intravilan se intocmeste un dosar de delimitare care contine:

-        schita generala a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5 000, 1:10 000,

1:15 000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reteaua generala de drumuri/strazi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta si detalii la scari mai mari;

-        schite cu segmentele de pe limita intravilanului la scara 1:2 000 cu numerotarea tuturor punctelor;

-        schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;

-        procesul verbal de delimitare cu acordul si semnaturile membrilor comisiei;

-        inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate si nematerializate);

-        inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului din Anexa 15).

-        schema masuratorilor efectuate;

-        copii dupa scrisorile de incunostintare trimise Directiei generale de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul primariilor si dupa caz comisiilor judetene sau prefecturilor;

-        suprafata intravilanului calculata din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.

4.3.6.      Dosarul de delimitare  al intravilanului se intocmeste in trei exemplare: un exemplar  se  preda  la  primarie, un exemplar la  OJCGC si un  exemplar la Directia generala de urbanism si amenajarea teritoriului.

5.         ANALIZA DOCUMENTELOR CARTOGRAFICE EXISTENTE

5.1.       Planuri si harti cadastrale/topografice existente

5.1.1.      Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa  analizeze  si  sa pregateasca  intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe teritoriul administrativ.

5.1.2.      Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor existente mentionate mai sus, in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea  cadastrului general intr-un teritoriu administrativ, sunt:

-        procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (kmp);

-        calitatea suportului planurilor si hartilor;

-        lizibilitatea planurilor si hartilor si gradul de uzura si degradare ale acestora;

5.1.3.      Procentul de modificari al continutului planurilor si hartilor, constituie criteriul de baza fata de celelalte  criterii mentionate mai sus.  Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cu situatia din teren.

5.1.4.      Concluziile rezultate in urma analizei vor fi mentionate in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului planurilor si hartilor precum si documentatia topografica si cadastrala existenta vor fi puse la dispozitia executantului lucrarilor.

5.1.5.      Confruntarea la teren a planurilor cadastrale sau topografice existente, se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru cel putin 75% din suprafata teritoriului administrativ.

5.1.6.      In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si  starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale teritoriului administrativ.

5.1.7.      Pe copiile planurilor si hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificari constatate “din vedere” asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, functie de suprafata afectata.

5.1.8.      Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesara  la  lucrarile de  introducere si intretinere  a cadastrului  general:  actualizarea planurilor si hartilor existente sau planuri si harti noi.

5.2.        Introducerea si intretinerea cadastrului general

5.2.1. Introducerea   cadastrului  general  pe   un   teritoriu   administrativ  reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Intretinerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ reprezinta

masuratoarea oficiala prin care se realizeaza, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, operatiunile de teren si birou care conduc la actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului general.

5.2.2. Documentele tehnice realizate la introducerea sau intretinerea cadastrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.

Pana la  introducerea  cadastrului  general  pe  un teritoriu  administrativ sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate si receptionate de OJCGC.

5.2.3. In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizare de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se vor transmite la ONCGC care stabileste solutiile de urmat.

5.2.4. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC sau, dupa caz, ONCGC vor fi puse la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general.

5.2.5. Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii Legii fondului funciar, nr.18/1991, se va realiza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din prezentele norme tehnice.

5.2.6.  Pentru realizarea sau actualizarea planului cadastral, se parcurge obligatoriu fiecare  bun imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor modificatoare si redactarea acestora pe planurile cadastrale.

5.2.7. In interiorul bunurilor imobile se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosinta in suprafata mai mare de 150 mp in intravilan si mai mare de 500 mp in extravilan, si numai constructiile cu caracter permanent. Categoriile de folosinta cu suprafete mai mici decat cele de mai sus vor fi incluse in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.

5.2.8.      Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele bunurilor imobile. Pe planul cadastral de baza se reprezinta partea carosabila ( nu se reprezinta trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de parcare si refugiu, zonele verzi, etc.). Detaliile liniare (drumuri,  strazi,  ulite,  cai ferate, diguri,  ape,  etc.)  sunt tratate  ca bunuri  imobile independente si se inregistreaza ca atare.

5.2.9.      Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, la fiecare bun imobil se culeg si datele de identificare a proprietarului sau detinatorului legal, categoriile de folosinta ale parcelelor si modul de detinere (exclusiv, indiviziune) a acestora.

5.2.10.  La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se vor intocmi:

a)      schita cadastrala a bunului imobil. Pe schita se figureaza perimetrul bunului imobil cu parcelele din interior, categoriile de folosinta ale parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita cadastrala se scriu, de asemenea, numele si prenumele proprietarului (cu initiala tatalui), adresa bunului imobil, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se intocmesc pe sectoare cadastrale;

b)      fisa bunului imobil (Anexa 1), constituie documentul de baza in care se culeg datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului general.

      Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului, fisa bunurilor imobile se completeaza cu numerele cadastrale si suprafetele definitive ale parcelelor si bunurilor imobile.

5.2.11.  Documentele care se intocmesc in extravilan sunt :

a)      schita cadastrala, pe grupe de bunuri imobile, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe bunuri imobile ale marilor detinatori (triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere, etc.);

b)      fisa bunurilor imobile (Anexa 1).

5.2.12.  Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele:

-        in intravilan: ± 10 cm pentru punctele de pe conturul  bunurilor imobile;

-        in extravilan: ± 20 cm in zone de ses, ± 30 cm in zone colimare si ± 50 cm in zone de munte, pentru punctele de contur ale bunurilor imobile.

Limitele parcelelor din interiorul bunurilor imobile si proiectiile la sol ale constructiilor cu caracter permanent se vor determina prin masuratori directe de distante, iar coordonatele acestora se vor prelua prin digitizare de pe planul cadastral. Suprafetele rezultate se vor constrange pe suprafata totala a bunului imobil de care apartin.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, hidrografia si constructiile hidrotehnice se vor determina in aceleasi conditii de precizie ca pentru bunurile imobile.

5.2.13    OJCGC  va  pune  la dispozitia executantului lucrarilor documentele cadastrale

existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hartie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital.

      La incheierea lucrarii, executantul este obligat sa predea la OJCGC, documentele primite. Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de catre executantul lucrarilor, in forma digitala, prin digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare vor fi facute direct pe planul digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala.

5.3.       Proiectul tehnic de ansamblu

5.3.1 Scopul proiectului tehnic de ansamblu, intocmit de executantul lucrarii, este de a furniza datele principale necesare elaborarii proiectelor tehnice de executie si pentru stabilirea solutiilor tehnice si estimarea cantitatilor si valorilor pe categorii de lucrari.

5.3.2 In cazul unor lucrari de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize complexe asupra lucrarilor vechi, iar executia noilor lucrari nu implica studierea mai multor solutii, se  poate trece  direct la  proiectul tehnic de executie, cu aprobarea OJCGC sau, dupa caz, a ONCGC.

5.3.3.      Intocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrarile care se executa pe teritorii administrative intregi sau pe portiuni de cel putin 1/2 din suprafata  acestora.

5.3.4.      Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde urmatoarele parti principale:

a)      constatarile si concluziile in urma analizarii documentatiilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ si al gradului de actualitate;

b)      prezentarea solutiilor tehnice de baza pentru executarea lucrarilor de introducere sau intretinere a cadastrului general;

c)      calcule estimative pentru volumul de lucrari, forta de munca necesara pentru executarea lucrarilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice si materiale;

d)      memoriul justificativ.

5.3.5.      Pentru urmarirea realizarii lucrarilor se  intocmeste graficul programarii calendaristice a desfasurarii pe etape de executie a acestora.

5.3.6.      Proiectul tehnic de ansamblu se avizeaza de Comisia tehnico-economica a OJCGC, numita prin decizia directorului general. Prevederile din proiectul tehnic de ansamblu sunt obligatorii la intocmirea proiectului tehnic de executie.

5.4.       Proiectul tehnic de executie

5.4.1.      Proiectul tehnic de executie constituie documentatia care sta la baza justificarii solutiilor tehnice alese si a cuantificarii volumelor de lucrari pe etape si tipuri precum si estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile din prezentele norme tehnice, precum si precizarile de ordin tehnic si financiar din proiectul tehnic de ansamblu si din caietul de sarcini.

5.4.2.      Proiectul tehnic de executie cuprinde urmatoarele parti principale:

a)      prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrarile care trebuie sa faca obiectul proiectului tehnic de executie;

b)      concluziile in urma recunoasterii facuta la teren;

c)      studiul asupra posibilitatilor de utilizare a documentatiilor si produselor cartografice si cadastrale existente in zona;

d)      posibilitatile de recuperare, integrare si utilizare a datelor si documentelor provenite in urma aplicarii legii 18/1991 si a receptiei lucrarilor;

e)      solutiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau a teritoriilor administrative si pentru fiecare intravilan, cuprinzand:

-        punctele retelei de sprijin;

-        determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul teritoriului administrativ  si pe limita intravilanelor;

-        punctele sau traseele retelelor de intretinere si ridicare pentru extravilan si intravilan;

-        delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (dupa anii de intocmire sau ultima actualizare, dupa scara, dupa felul materialului suport pe care este facuta imprimarea, si metoda de intocmire);

f)        devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrari (retele geodezice, conversia planurilor in format digital, masuratori de detaliu pentru actualizarea, sau realizarea hartilor si planurilor, intocmirea registrelor cadastrale, etc.);

g)      memoriul tehnic.

6.         CONTINUTUL PLANULUI CADASTRAL

6.1.       Prevederi generale

6.1.1.      Conceptul de baza la realizarea planului cadastral, este forma digitala.

6.2.        Planul cadastral de ansamblu

6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al teritoriului administrativ, se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine  reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului administrativ.


6.2.2. Planul cadastral de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste, de regula, la urmatoarele scari:

-         1:10 000 pentru teritoriile la care planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:2 000;

-         1:25 000 daca planul cadastral de baza a fost intocmit la scara 1:5 000 sau partial si la scara 1:2 000. In functie de marimea teritoriului administrativ si de forma sa, se poate folosi pentru reprezentarea grafica si scara 1:50 000.

6.2.3. Elementele de continut, obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

-         denumirea teritoriului administrativ;

-         padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

-         reteaua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

-         reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare, statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

-         punctele care marcheaza hotarele administrative;

-         limitele si denumirea intravilanelor;

-         elemente de toponimie;

-         punctele din reteaua geodezica de sprijin (planimetrie si nivelment).

 Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in extracadru, in partea din stanga-jos) schema cu dispunerea foilor componente.

6.3.        Planul cadastral de baza

6.3.1. Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru un anumit teritoriu administrativ si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

6.3.2. Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

-         1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si, 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

-         1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;

-         1:5 000 si 1:10 000, sau, dupa caz, scari mai mari in zonele montane;

-         1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din

Delta Dunarii.

6.3.3.Planurule cadastrale de baza redactate sub forma analogica, la scarile mentionate anterior, se intocmesc pe foi de plan, cu dimensiunea cadrului interior de 50cm x 50cm,  avand in coltul de sud-vest, valori kilometrice intregi (Anexa 16). Reprezentarea analogica se face in sistem de proiectie Stereografic 1970 (Anexa 17).

6.3.4.      Planul cadastral de baza va contine urmatoarele elemente:

-        punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare;

-        limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul teritoriului administrativ si pentru intravilanele componente;

-        limitele si numerele cadastrale ale bunurilor imobile, limitele si numerele cadastrale  si categoriile de folosinta ale parcelelor precum si ale constructiilor cu caracter permanent. Daca mai multe parcele alipite apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari in  coproprietatea sau indiviziune, acestea vor fi tratate ca un bun imobil (corp de proprietate);

-        reteaua de drumuri;

-        caile ferate;

-        apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

-        apele statatoare;

-        constructiile hidrotehnice;

-        denumirile localitatilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare;

-        numerele postale ale imobilelor din intravilane;

-        codul de identificare pentru intravilan si extravilan si codul SIRUTA;

-        scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura sistemului de proiectie stereografic 1970, pentru planurile analogice.

6.3.5.      Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu, sunt cele prevazute in “Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice  la  scarile  1:5000,  1:2000, 1:1000 si  1: 500” – editia  1978,  pana  la elaborarea si avizarea si/sau aprobarea unui nou atlas de semne conventionale.

7.         CRITERIILE DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII

7.1.        Prevederi generale

7.1.1.      Terenurile de orice fel, care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii, conform prevederilor legale.

7.1.2.      Prin detinatori de terenuri, se inteleg titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.

7.1.3.      Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea (de asemenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

7.2.        Terenurile cu destinatie agricola

7.2.1.      Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitele, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile tehnologice si de depozitare.

7.3.        Terenurile cu destinatie forestiera

7.3.1.      Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive -stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti- daca sunt cuprinse in amenajamente silvice.

7.4.        Terenurile aflate permanent sub ape

7.4.1.      Din aceasta categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.

7.5.        Terenurile din intravilan

7.5.1.      In aceasta categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

7.6.        Terenurile cu destinatie speciala

7.6.1.      Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si  siturile  arheologice si istorice  si altele asemenea.

8.         CRITERIILE DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA ALE TERENURILOR SI A CONSTRUCTIILOR

8.1.        Prevederi generale

8.1.1.      Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare cat si pentru  stabilirea  sarcinilor  fiscale care greveaza bunurile imobile.

8.1.2.      Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, pot avea categorii de folosinta predominante, care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic. De exemplu, categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc. Tot astfel, in intravilane, in afara de categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta  in cadrul  destinatiei, se includ si alte  categorii de  folosinta care ocupa suprafete mai mici, ca, arabil, livezi, ape, etc.

8.2.        Criteriile de identificare a categoriilor de folosinta ale terenurilor

8.2.1.      Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene ca: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se inregistreaza ca terenuri arabile:

a)      terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la cel mult 6 ani;

b)      terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;

c)      terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea “sere” sau “rasadnite”.

      Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita si inscrie ca arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si  suprafetele ocupate  de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate, etc. care nu se pot reprezenta la scara planului analogic.

8.2.2.      Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial, prin insamantari la maximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

a)      pasuni curate – sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

b)      pasuni cu pomi – sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;

c)      pasuni impadurite – sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta;

d)      pasuni cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.3.      Fanete (F). La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete:  fanete curate, fanete  cu pomi, fanete impadurite, fanete cu tufarisuri si maracinisuri.

8.2.4.      Vii (V). In aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

a)      vii altoite si indigene – viile altoite sunt acelea care au la baza lor un portaltoi, in timp ce viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini proprii. Impreuna mai sunt denumite si vii nobile;

b)      vii hibride – sunt acelea care poarta si denumirea de “producatori directi”;

c)      hamei – deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se includ in aceasta categorie de folosinta;

d)      pepiniere viticole – sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.

8.2.5.      Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

a)      livezi clasice – terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale si anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure, etc.;

b)      livezi intensive si superintensive – livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizarea lucrarilor de intretinere si recoltare;

c)      plantatii de arbusti fructiferi – terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata, etc.;

d)      pepiniere pomicole – terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;

e)      plantatii de duzi.

8.2.6.      Paduri si alte terenuri din fondul forestier national (PD). In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile din fondul forestier national, daca sunt cuprinse in amenajamente silvice, indiferent de proprietar. Se inregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

a)      paduri    terenuri  acoperite  cu  vegetatie  forestiera,  cu  o  suprafata  mai  mare de 0,25 ha;

b)      terenuri destinate impaduririi – terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

c)      terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica – terenuri ocupate de pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

d)      perdele de protectie – benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii, etc.;

e)      tufarisuri si maracinisuri – terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc.

8.2.7.      Terenuri cu ape si ape cu stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categorie:

a)      ape curgatoare (HR): fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, si alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri, etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din mal in mal, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;

b)      ape statatoare (HB). Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. In aceasta categorie se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;

c)      Marea teritoriala si marea interioara. Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224 m), masurata de la punctul cel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.

8.2.8.      Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate, care au obligatia de a o transmite spre avizare ONCGC.

8.2.9.      Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit legii, dupa cum urmeaza:

a)      drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;

b)      drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi si alte obiective importante;

c)      drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale;

d)      strazile din localitatile urbane;

e)      strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

f)        cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

      Drumurile de exploatare din extravilan care nu au un caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii si se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

8.2.10.  Terenurile ocupate cu constructii si curti (CC). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de incarcare, fasia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri care nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

      Suprafata la sol a constructiilor permanente este  inclusa in categoria de folosinta constructii si curti ( CC ).

8.2.11.  Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

a)      nisipuri zburatoare – nisipuri mobile nefixate de vegetatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc in altul;

b)      stancarii, bolovanisuri, pietrisuri – terenuri acoperite cu blocuri de stanci masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetatie;

c)      rape, ravene, torenti – alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;

d)      saraturi cu crusta – terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila.

e)      mocirle si smarcuri – terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie. Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

f)        gropile de imprumut si cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii;

g)      halde – terenuri  pe  care  s-a  depozitat  material  steril  rezultat in urma unor

   activitati industriale si exploatari miniere.

8.3.       Criteriile de identificare si inregistrare a constructiilor

8.3.1.      La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

-        situatia juridica;

-        domeniul public sau privat;

-        destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative, constructii financiar-bancare, constructii comerciale, constructii pentru cult, constructii pentru cultura, constructii pentru invatamant, constructii pentru sanatate, constructii si amenajari sportive, constructii de agrement, constructii sociale , constructii industriale, constructii de monumente-ansambluri si situri istorice, constructii metrou, constructii turistice, constructii edilitare si constructii anexe.

9.         CULEGEREA LA TEREN A DATELOR CADASTRALE

9.1.       Prevederi generale

9.1.1.      Lucrarile de culegere la teren a datelor cadastrale constau in:

-        identificarea amplasamentului si limitelor bunurilor imobile si categoriilor de folosinta ale parcelelor componente;

-        identificarea constructiilor cu caracter permanent;

-        identificarea proprietarilor, a detinatorilor legali sau posesorilor bunurilor imobile;

-        identificarea situatiei juridice a bunurilor imobile.

9.1.2.      Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata organizata in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de  teren  in cadrul actualizarii  sau realizarii planurilor cadastrale.

9.2.        Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

9.2.1.      Operatia de identificare a proprietarului consta din inregistrarea persoanei fizice sau juridice, titulara a unui drept real asupra bunului imobil.

9.2.2.      Inainte de inceperea actiunii de identificare a proprietarilor, se extrag din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa  tuturor proprietarilor  din  teritoriul administrativ, conform evidentelor  de la politie si Consiliul Local.

9.2.3.      Datele referitoare la proprietar se inscriu in fisa bunurilor imobile (Anexa 1). Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a proprietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la primarie si politie nu poate fi identificat proprietarul bunului imobil, in fisa se face mentiunea “Proprietar neidentificat”. In fisa bunurilor imobile se inscriu:

a)      numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie urmat de numele de familie avut inainte de casatorie ( Ex.: Ionescu Ortansa nascuta Raducanu) si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati in alte localitati decat cele cuprinse in raza teritoriului administrativ respectiv;

b)      situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. Inscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau a altor acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate inscrierea se  va face pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar, la data identificarii cadastrale precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este in litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea “imobil in litigiu” si se nominalizeaza partile si obiectul acestuia (litigiului).

9.2.4.      La imobilele al caror proprietar a decedat, iar mostenitorii nu au obtinut inca certificatul de mostenire se va scrie numele detinatorului cu vocatie de mostenitor urmat de numele si prenumele proprietarului decedat (Ex.: Ionescu Gh. Marin, cu vocatia de mostenitor al lui Ionescu A. Gheorghe) si calitatea ce-i confera aceasta vocatie.

9.2.5.      La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

9.2.6.      Daca nu face obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa bunului imobil se vor inscrie proprietarii respectivi aratandu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau in procente), numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuiesc la adresa imobilului sau nu.

9.2.7.      La identificarea cadastrala si inscrierea proprietarilor, in cazul proprietarilor apartamentelor din blocurile de locuinte proprietate privata sau proprietate mixta – privata si de stat, pentru fiecare cladire (bloc) se intocmeste “lista proprietarilor si posesorilor” ca document anexa la fisa bunului imobil. In lista proprietarilor se inscriu in ordine toti proprietarii si posesorii, grupati pe intrari (pe scari) astfel: numarul cadastral al bunului imobil, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata din care, in proprietate exclusiva sau in coproprietate sau, dupa caz, in indiviziune, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care nu toate apartamentele sunt proprietate personala, se va inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ, codul SIRUES si datele de identificare ale posesorilor, persoane fizice si juridice. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.

9.2.8.       La stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, nr. 213/1998.

9.2.9.      La stabilirea dreptului de proprietate in zona cailor ferate se va tine seama de prevederile Ordonantei nr. 12/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 254/8.07.1998, privind transportul pe CFR si reorganizarea SNCFR.

 

9.3.        Identificarea categoriilor de folosinta

9.3.1.      Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor  cadastrale sau a descifrarii fotogramelor  aeriene pentru executarea de noi planuri cadastrale .

9.3.2.      Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se face pentru fiecare parcela de teren componenta a unui bun imobil (in extravilan si intravilan), iar datele se inscriu in fisa bunului imobil avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor (codurilor) categoriilor  de folosinta. Codurile categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare bun imobil.

10.     NUMEROTAREA CADASTRALA A UNUI TERITORIU ADMINISTRATIV

10.1.    Prevederi generale

10.1.1.  Fiecare unitate administrativ-teritoriala se identifica prin codul SIRUTA extras din 'Registrul permanent al unitatilor administrativ-teritoriale' publicat de  Comisia Nationala pentru Statistica.

10.1.2.  Bunul imobil se individualizeaza prin numarul cadastral, care asigura legatura intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile din cartea funciara. Numarul cadastral al bunului imobil este unul din identificatorii de legatura logica intre baza de date grafice si baza de date alfanumerice in sistemul informatic al cadastrului.

10.2.   Numerotarea cadastrala

10.2.1.  Numerotarea cadastrala intr-un teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal se face incepand cu bunul imobil. In cadrul unui teritoriu administrativ, numerotarea cadastrala a bunurilor imobile se face separat pentru intravilan si extravilan. Codul de identificare in baza de date este '1' pentru extravilan si '2' pentru intravilan. In situatia in care, teritoriul cuprinde mai multe intravilane (spre exemplu, o comuna cu mai multe sate), acestea  vor primi coduri de identificare '3' ,'4', etc.  Pentru a usura numerotarea bunurilor imobile acestea vor fi, dupa caz, grupate pe sectoare cadastrale (sau cvartale).

10.2.2.  Bunurile imobile se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n incepand de la NV spre SE teritoriului administrativ, separat pentru intravilan si extravilan . In cadrul fiecarui bun imobil, parcelele componente se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinta, incepand cu  categoria de  folosinta  curti constructii.

10.2.3.   Bunurile imobile care reprezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale, diguri, caile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat in cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor), in cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral in extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare, (separat in intravilan si extravilan) respectandu-se urmatoarea ierarhie:

-        caile ferate intretaiate de ape;

-        drumurile nationale intretaiate de cai ferate si ape;

-        drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;

-        drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene;

-        drumurile de exploatare (comune) intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri judetene sau comunale.

10.2.4.   Daca la incheierea numerotarii se constata omiterea unor bunuri imobile, acestea vor primi numere in continuarea numerotarii in intravilanul sau teritoriului administrativ respectiv.

10.2.5.   In cazul proprietatilor izolate care nu au fost incluse la delimitare in suprafata intravilanelor, bunurile imobile se numeroteaza in cadrul extravilanului. Tot asa se procedeaza in cazurile speciale cand nu s-a efectuat o delimitare clara intre intravilan si extravilan (in unele zone de munte).

10.2.6.   Parcelele componente ale bunurilor imobile care au suprafete mai mici de 150 mp in intravilane si 500 mp in extravilan nu se numeroteaza. Suprafata acestora se incadreaza in suprafetele si respectiv categoriile de folosinta ale parcelelor alaturate, ale aceluiasi bun imobil.

10.2.7.   In cazurile in care un bun imobil sau parti dintr-un bun imobil isi schimba proprietarul, fiecare parte va fi numerotata cu un numar cadastral nou, in continuarea ultimului numar atribuit la ultima numerotare cadastrala. Un numar cadastral vechi nu se va atribui altui bun imobil ci va ramane inregistrat in baza de date a cadastrului, la istoricul bunului imobil respectiv. Numerele cadastrale  din vechile carti  funciare vor fi inregistrate, in baza de date, la istoricul bunului imobil.

10.2.8.   In cazul in care se modifica configuratia parcelelor componente ale unui bun imobil prin schimbarea categoriei de folosinta datorita comasarii, dezmembrarii, divizarii, alipirii sau schimbarii destinatiei acestora, numerele cadastrale ale parcelelor se modifica astfel:

-         comasare-dezmembrare: disparitia numerelor cadastrale ale parcelelor a caror categorie de folosinta a fost incorporata sau s-a desprins de bunul imobil;

-         divizare-alipire, schimbare destinatie: aparitia numerelor cadastrale noi ale categoriilor de folosinta concrete, in continuarea ultimului numar de parcela existent in cadrul bunului imobil.

10.2.9.  Codul de identificare al unui bun imobil, la cautarea in baza de date a cadastrului general este compus din codul SIRUTA, codul de extravilan/intravilan si numarul cadastral al acestuia. Numerele cadastrale ale bunului imobil si ale parcelelor componente care se trec pe schitele si planurile cadastrale analogice, nu vor contine codul de identificare si codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecarui teritoriu administrativ in parte.

Un exemplu de numerotare cadastrala in intravilan:

2349 Bun imobil: Ionescu N.C. Ion       total:   3450 mp     din care:

      1 Curti constructii                                       750 mp

      2 Livada                                                     240 mp

      3 Vie                                                          1300 mp

      4 Arabil                                                      1160 mp

             2350 Bun imobil: Vasilescu I. Petre      total:     5400 mp     din care:

                   1 Curti constructii                          1400 mp

                   2 Arabil                                                     1500 mp

                   3 Vii                                                          2500 mp

10.2.10.          Suprafetelor de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti – constructii apartinatoare unui bun imobil, li se va atribui litera “C” urmat de un indice de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..).

11.     CALCULUL SUPRAFETELOR

11.1.   Prevederi generale

11.1.1.  In cadastrul general calculul suprafetelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale teritoriului administrativ (perimetrul extravilan si intravilan  subdivizat in sectoare cadastrale) ale bunurilor imobile si parcelelor rezultate in urma prelucrarii operatiilor de teren si birou.

11.1.2.  Valorile suprafetelor calculate inscrise in documentele cadastrului general, se exprima, in metri patrati.

11.1.3.  Suprafetele calculate inregistrate in cadastrul general, pot fi diferite de suprafetele inscrise in actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vanzare-cumparare si altele). Eventualele diferente intre aceste suprafete sunt aduse la cunostinta proprietarilor si pot fi contestate de  acestia, conform prevederilor legale, cu respectarea regulamentelor elaborate si aprobate de ONCGC.

11.2.   Calculul suprafetelor in extravilan si intravilan

11.2.1.  Calculul analitic al suprafetelor se face pentru : teritoriul administrativ, extravilan – intravilan, sectoare cadastrale, bunuri imobile, parcele.

11.2.2.  Pentru controlul calculelor se au in vedere urmatoarele :

-         suma suprafetelor parcelelor componente ale unui bun imobil este egala cu suprafata calculata a bunului imobil – cu constrangere pe aceasta;

-         suma suprafetelor bunurilor imobile este egala cu suprafata calculata a sectoarelor cadastrale – cu constrangere pe acestea;

-         suma suprafetelor sectoarelor cadastrale este egala cu suprafata calculata a extravilanului si intravilanului – cu constrangere pe acestea. 

12.     REGISTRELE CADASTRALE

12.1.   Prevederi generale

12.1.1.  Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se intocmesc dupa introducerea lucrarilor de cadastru general la nivelul unui teritoriu administrativ sunt:

-        registrul cadastral al parcelelor;

-        indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;

-        registrul cadastral al proprietarilor;

-        registrul bunurilor imobile;

-        fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;

-        planul cadastral.

12.1.2.  Fisele bunurilor imobile sunt documentele care contin datele de intrare in baza de date a cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obtin prin prelucrarea datelor din baza de date.

12.1.3.  Orice informatii grafice sau alfanumerice referitoare la un bun imobil se pot obtine prin interogarea bazei de date a cadastrului general.

12.1.4.  Documentele cadastrale se intocmesc o singura data pe suport de hartie, la incheierea tuturor lucrarilor de cadastru general intr-un teritoriu administrativ. De regula, registrele cadastrale se intocmesc in trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local si doua la OJCGC, un exemplar pentru arhiva proprie si un exemplar pentru biroul de carte funciara.

12.2.   Registrul cadastral al parcelelor

12.2.1.  Registrul cadastral al parcelelor contine situatia tuturor parcelelor componente ale bunului imobil din cuprinsul unui teritoriu administrativ si se intocmeste separat pentru intravilan si pentru extravilan. Continutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat in Anexa 2.

12.3.   Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora

12.3.1.  Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecarui proprietar in registrul cadastral al proprietarilor.  Acesta este documentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al proprietarilor. Continutul acestui registru este prezentat in Anexa 3.

12.3.2.  Numerele de ordine date proprietarilor in indexul alfabetic, coincid cu numerele partidelor cadastrale ale acestora din registrul cadastral al proprietarilor.

12.4.   Registrul cadastral al proprietarilor

12.4.1.  Registrul cadastral al proprietarilor contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, in care sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor componente ale bunurilor imobile, atat in intravilan cat si in extravilan. Continutul registrului este prezentat in Anexa 4.

12.5.   Registrul corpurilor de proprietate (bunurilor imobile)

12.5.1.  Bunul imobil (corpul de proprietate) este format  din una sau mai multe parcele alipite, care apartin aceluiasi proprietar. Registrul se intocmeste conform modelului din Anexa 5.

12.6.   Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta

12.6.1.  Fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursa pentru intocmirea situatiilor statistice de sinteza privind terenurile si constructiile care se pun la dispozitia autoritatilor publice.

12.6.2.  In fisa centralizatoare se inscrie suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totala generala pe fiecare grupa de destinatie a terenului, detinuta intr-un teritoriu administrativ. Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de proprietari ai bunurilor  imobile. Modelul fisei centralizatoare este prezentat in Anexa 6.

13.     EXECUTIA PLANURILOR DE AMPLASAMENT SI DELIMITARE A BUNURILOR IMOBILE

13.1.   Scopul intocmirii planurilor

13.1.1.  Planurile de amplasament si delimitare a bunurilor imobile se executa in urmatoarele scopuri:

-        inscrierea cu caracter nedefinitiv in cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general;

-        inscrierea in registrele de inscriptiuni si transcriptiuni a actelor si faptelor juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ in care inca nu s-a introdus regimul de carte funciara;

-        solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitatea datelor referitoare la un bun imobil;

-        elaborarea documentatiilor topo – cadastrale necesare realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor.

13.2.   Continutul documentatiei

13.2.1.  Documentatia privind intocmirea planurilor cadastrale de amplasament si delimitarea imobilelor cuprinde:

-        memoriul tehnic justificativ;

-        plan de incadrare in zona, intocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2 000,

     1: 10 000;

-        planul de amplasament propriu-zis;

-        inventar cu punctele folosite la ridicarea topografica a imobilului in sistem de coordonate Stereografic 1970 sau local;

-        inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul bunului imobil si a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frangere ale imprejmuirilor in intravilan si stalpi, tarusi de lemn si borne, in extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate;

-        descrierile topografice ale punctelor stabile.

13.2.2.  Conditiile de executie a planurilor cadastrale de amplasament si delimitare a bunurilor imobile sunt:

-        masuratorile topografice se vor executa, de regula, in sistem de proiectie stereografic 1970. In cazurile in care punctele din reteaua geodezica sunt amplasate la o distanta mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafata este mai mica de 10 ha si nu exista conditii de vizibilitate pentru masuratori, prin metodele retrointersectiei, intersectiei inainte, intersectiei combinate, se poate lucra in sistem local;

-        in situatia in care coordonatele punctelor se calculeaza in sistem local, se vor lua masurile necesare pentru materializarea si conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate in sistem local, care vor folosi la integrarea ulterioara in sistemul de proiectie Stereografic 1970.

13.2.3.  Preciziile de determinare, modalitatile de materializare, continutul si modul de realizare a planurilor de amplasament si delimitare a imobilelor vor fi cele specificate in prezentele norme tehnice, cu exceptia numerotarii cadastrale.

      La receptia planurilor de amplasament si delimitare, pentru fiecare teritoriu administrativ se vor atribui - in ordinea cronologica a solicitarilor – numere cadastrale provizorii. In cazul teritoriilor in care nu s-a introdus cadastrul general sau in continuarea ultimului numar cadastral pentru teritoriile in care s-a introdus cadastrul general.

 

13.2.4.  Planurile se intocmesc pe suport transparent format A4, A3 sau (50 x 50 cm) la o scara convenabila (1:500, 1:1 000, 1:2 000).

13.2.5.  Pe plan, in completarea partii grafice, se inscriu: numele, prenumele si adresa celui care a solicitat planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele si coordonatele punctelor de contur, suprafata bunului imobil si a parcelelor componente – pe categorii de folosinta, numere cadastrale provizorii, sistemul de proiectie, scara, directia nord, numele, semnatura si stampila executantului (Anexa 7). Planurile de amplasament si delimitare vor fi insotite de “Fisa bunului imobil” (Anexa 1) completata corespunzator.

13.2.6.  Punctele de pe conturul imobilului se marcheaza cu tarusi de lemn sau picheti metalici, daca imobilul nu este imprejmuit.



14.     CONTROLUL, AVIZAREA, RECEPTIA LUCRARILOR SI APROBAREA PENTRU INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV

14.1.   Controlul lucrarilor

14.1.1.  Controlul pe parcursul executarii lucrarilor la teren si birou se face de catre personalul de specialitate al OJCGC, potrivit programelor intocmite in acest scop, sau la solicitarea executantilor. Rolul controlului pe parcursul executarii lucrarilor il constituie  analiza si confirmarea stadiilor de realizare a etapelor prevazute in graficele convenite prin contracte.

14.1.2.  In cazurile cand, la controalele facute din initiativa OJCGC, se constata deficiente de ordin tehnic sau de organizare a lucrarilor, care anticipeaza o calitate scazuta sau neincadrarea in termenul din contract, se intocmeste “procesul verbal de constatare” in care se specifica masuri si termene pentru remedieri.

      Daca la al doilea control situatiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate si nu se anticipeaza remedierea lor, organul de control va inainta conducerii OJCGC sau,  dupa  caz,  ONCGC,  in  termen  de trei zile, raportul de constatare si propuneri, mergandu-se pana la rezilierea contractului si luarea  masurilor de recuperare  a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.

14.2.   Avizarea solutiilor din proiectele tehnice de ansamblu si de executie

14.2.1.  In conformitate cu normele legale privitoare la metodologia de avizare a documentatiilor tehnico-economice, in cadrul OJCGC se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare. Procesele verbale continand hotararile comisiilor de avizare se aduc la cunostinta executantilor lucrarilor – in scris, cu confirmare de primire – in termen de 24 ore de la adoptare.

14.2.2.  Obiectul principal al activitatii de avizare, il constituie analizarea eficientei solutiilor tehnice si economice propuse in proiectul tehnic de ansamblu si proiectul tehnic de executie a lucrarilor destinate introducerii si intretinerii cadastrului general.

14.2.3.  Avizarea solutiilor tehnice si economice propuse pentru lucrari se face dupa adjudecarea prin licitatie a acestora si inainte de contractarea executiei lucrarilor.

14.2.4.  Analizarea solutiilor tehnice, in sedintele de avizare, se face dupa caz in prezenta executantilor lucrarilor si, dupa caz, in functie de marimea si complexitatea lucrarilor, la avizare vor fi invitati si reprezentanti din partea ONCGC, personalitati din domeniu.

14.3.   Receptia lucrarilor

14.3.1.  Receptia se va efectua pe baza dosarului de verificare intocmit de catre persoane fizice sau juridice autorizate, altele decat cele ale executantului. Receptia are drept scop confirmarea indeplinirii clauzelor din contracte la terminarea lucrarilor sau a etapelor de lucrari potrivit conditiilor tehnice prevazute in prezentele norme tehnice si in caietele de sarcini.

14.3.2.  Din punct de vedere contractual, prin operatiunea de receptie se constata si recunoaste oficial ca lucrarea s-a incheiat si poate fi utilizata potrivit normelor stabilite de ONCGC. Prin receptionarea lucrarii executantul se elibereaza de obligatiile contractuale, iar OJCGC in calitate de beneficiar al lucrarii preia raspunderile in privinta utilizarii, valorificarii si intretinerii ei.

14.3.3.  Potrivit prevederilor contractuale, se pot efectua receptii partiale, dar numai pe faze de lucrari incheiate prevazute in contract.

14.3.4.  Receptia finala a lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general – partea tehnica – se considera incheiata dupa afisarea timp de 60 zile a rezultatelor masuratorilor si rezolvarea contestatiilor cu privire la exactitatea masuratorilor .

14.3.5.  In cazurile cand se constata ca lucrarile necesita remedieri de continut, de calitate sau de prezentare grafica ce conduc la hotararea amanarii receptiei, atunci in locul procesului verbal de receptie se intocmeste o “Nota de constatare” in care se nominalizeaza deficientele constatate si completarile necesare, precum si termenele in care se vor efectua remedierile. Procesul verbal de receptie sau nota de constatare se semneaza de catre imputernicitii ONCGC si de executantul lucrarii.

14.3.6.  Receptia finala a lucrarilor de cadastru general se va realiza in termen de 30 de zile de la data expirarii celor 60 de zile prevazute de lege pentru depunerea contestatiilor, timp in care se vor rezolva, de catre executantul lucrarii, problemele legate de refaceri sau corectii ale datelor. Se vor respecta urmatoarele conditii:

a)      afisarea la sediul primariei, conform prevederilor legale, a datelor rezultate in urma masuratorilor cadastrale : amplasamentele, proprietarii, suprafetele parcelelor, bunurilor imobile si partidelor cadastrale. Proprietarii care au domiciliul in alte localitati decat cele in care s-au executat lucrarile, vor fi instiintati, prin grija consiliului local, in mod obligatoriu, prin adresa scrisa expediata prin posta cu confirmare de primire;

b)      rezolvarea contestatiilor care se refera la exactitatea masuratorilor in conformitate cu regulamentele si instructiunile elaborate de ONCGC. In cazurile in care in urma rezolvarii contestatiilor persoanele nemultumite apeleaza la actiuni judecatoresti, receptia finala se va face cu mentionarea situatiilor litigioase care vor fi solutionate in instanta.

14.3.7.   Solutiile de compensare a unor suprafete gasite in plus sau in minus la introducerea cadastrului general fata de inscrisurile din titlurile de proprietate obtinute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate conform legii nr. 18/1991si din alte documente legale, se vor stabili prin grija consiliilor locale ca o actiune separata ce intra in responsabilitatea acestora.

       Deciziile luate in cadrul consiliilor locale, dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor implicate si devin definitive, vor fi puse in aplicare de persoane fizice si juridice autorizate de ONCGC sau OJCGC.

14.3.8.  Datele cadastrale modificate in conformitate cu hotararile judecatoresti definitive si irevocabile vor fi aduse la cunostinta Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie de catre persoanele beneficiare, care au obligatia sa prezinte in termen de 60 zile o documentatie tehnica intocmita de persoane fizice sau juridice autorizate, care va contine modificarile rezultate din hotarare. Documentatia modificatoare - intocmita conform prevederilor regulamentului de receptie, se preia cu caracter nedefinitiv in cartea funciara, urmand a fi recuperata si integrata in cadastrul general la introducerea sau intretinerea acestuia.

14.3.9.  Procesul verbal de receptie finala se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de membrii comisiei de receptie, se consemneaza luarea la cunostinta de catre primar si se aproba de catre directorul general al OJCGC. Data definitivarii lucrarilor de cadastru, coincide cu data intocmirii proceselor verbale de receptie finala.

14.4.   Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ

14.4.1.  In termen de 3 zile de la data receptiei finale, conducerea OJCGC transmite ONCGC un exemplar al procesul verbal de receptie finala, un exemplar al “Fisei centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta” si o nota justificativa asupra categoriilor de lucrari realizate. ONCGC va analiza felul in care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic si economic si va emite ordinul de validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezinta data oficiala a introducerii cadastrului general.

14.4.2.  Dupa primirea ordinului de la ONCGC, OJCGC va transmite in termen de 30 zile biroului de carte funciara al  judecatoriei in raza careia se afla teritoriul administrativ respectiv registrele si copia dupa planurile cadastrale de baza. Transmiterea documentelor mentionate catre judecatoria teritoriala se va face cu adresa scrisa in care se va mentiona data receptiei si numarul ordinului de aprobare al ONCGC.

14.4.3.  La consiliul local al teritoriului administrativ, se vor transmite urmatoarele documente:

-        dosarul de delimitare cadastrala a hotarului administrativ si a intravilanelor;

-        copie dupa procesul verbal de receptie finala si dupa ordinul ONCGC;

-        registrele si copiile dupa planurile cadastrale.

15.     LISTA DE CODURI

                                                                                                                                    Cod

Tipul de proprietate

- proprietatea privata a persoanelor fizice                                              PF

- proprietatea privata a persoanelor juridice                                           PJ

- domeniul public al statului                                                                   DS

- domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale                  DAT

- domeniul privat al statului                                                                    DPS

- domeniul privat al unitatilor administrativ          teritoriale                      DAT

Destinatii ale terenurilor

- terenuri cu destinatie agricola                                                  TDA

- terenuri cu destinatie forestiera                                                            TDF

- terenuri aflate permanent sub ape                                                        TDH

- terenuri aflate in intravilane                                                                  TDI

- terenuri cu destinatii speciale                                                   TDS

Categorii de folosinta ale terenurilor

- arabil                                                                                                 A

- vii                                                                                                      V

- livezi                                                                                                  L

- pasuni                                                                                                P

- fanete                                                                                     F

- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera                             PD

- ape curgatoare                                                                                   HR

- ape statatoare                                                                                    HB

- cai de comunicatii rutiere                                                                    DR

- cai ferate                                                                                            CF

- curti si curti cu constructii                                                                    CC

- constructii                                                                                          C

- terenuri neproductive si degradate                                                       N

 

Destinatii ale constructiilor

            - locuinte                                                                                              CL

            - constructii administrative si social-culturale                              CAS

                        - constructii industriale si edilitare                                                          CIE

                        - constructii anexa                                                                                 CA

16.     GLOSAR DE TERMENI

Birou de carte funciara - unitate de pe langa judecatorie, care are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la bunurile imobile.

Cadastrul general – sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor imobile, indiferent de destinatie si proprietar, de pe intreg teritoriul tarii.

Cartea funciara – inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara, in cadrul caruia evidenta se tine pe bunuri imobile. In cartea funciara se inscriu actele si faptele juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecarui teritoriu administrativ.

Cadastre de specialitate – subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Dintre acestea se disting:

-         cadastrul agricol – evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc.;

-         cadastrul forestier – evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii referitoare la sol, relief si clima;

-         cadastrul cailor ferate – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;

-         cadastrul drumurilor – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;

-         cadastrul porturilor – idem retelei portuare;

-         cadastrul aeroporturilor – idem retelei aeroportuare;

-         cadastrul apelor – evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditii de relief si clima;

-         cadastrul fondului imobiliar – evidenta si inventarierea bunurilor imobile din localitati, specificand, pentru constructii, folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotari, stare;

-                     cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) – evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

Codificarea cadastrala – operatia prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoastere unica a bunurilor imobile in raport cu proprietarul. Ex.: codul pentru proprietatea de stat de interes public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile detinute de persoanele fizice private; codul pentru terenurile cu destinatie forestiera; codul pentru terenurile ocupate cu ape, etc.

Corp de cladire –parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:

-         sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie a peretilor exteriori;

-         intrarea separata in cladire;

-         independenta si regimul diferit de inaltime fata de alte cladiri alaturate;

Categoria de folosinta a terenului – caracterizare codificata din punct de vedere  al destinatiei terenului in functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, constructii, cai de comunicatii, exploatare miniera, etc.)

Constructia – o entitate sau o parte dintr-o entitate construita cu o destinatie si utilizare distincta pentru proprietar.

Corp de proprietate – una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar.

Delimitarea cadastrala a teritoriului administrativ – lucrare distincta la introducerea  cadastrului la nivelul teritoriului administrativ, constand din: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea intregului traseu al hotarului teritoriului administrativ, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita intravilanului si marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, intocmirea actelor si documentatiei tehnice de delimitare.

Drept real – dreptul absolut, adica opozabil tuturor, pe care titularul il exercita direct asupra bunului, fara concursul altor persoane.

Drept de proprietate particulara - drept apartinand numai persoanelor fizice care isi pot exercita, asupra imobilelor din proprietatea particulara, toate prerogativele dreptului de proprietate, adica posesia, folosinta si dispozitia din putere proprie si in interesul satisfacerii nevoilor lor personale.

Drepturile reale imobiliare principale – sunt acele drepturi reale imobiliare care au o existenta juridica de sine statatoare, cum sunt: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz si abitatie, dreptul de servitute.

Drepturi reale imobiliare accesorii – sunt acele drepturi reale imobiliare care servesc ca o garantie reala a unor drepturi de creanta si au o existenta juridica subordonata drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte ipoteca, amanetul si unele privilegii imobiliare.

Detinatori de terenuri – titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general – parcela, constructia si proprietarul.

Extravilanul teritoriului administrativ – partea din teritoriul administrativ cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii.

Fond funciar – totalitatea  terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei, etc.).

Imobil – parcela de teren cu sau fara constructii.

Intravilanul teritoriului administrativ – partea din teritoriul administrativ, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei.

Numerotarea cadastrala – operatiunea prin care se atribuie, dupa anumite reguli, numere de ordine (numere cadastrale) bunurilor imobile si parcelelor din cadrul unei unitati administrativ-teritoriale.

Numerotarea topografica – (in cadastru) – operatia prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

Parcela - portiune de teren componenta a unui bun imobil situat intr-un teritoriu administrativ, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui proprietar.

Publicitatea imobiliara – sistem de inscriere in documente publice a bunurilor imobile impreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara.

Partida cadastrala – suma bunurilor imobile care apartin aceluiasi proprietar in cuprinsul unui teritoriu administrativ (comunal, orasenesc sau municipal).

Plan topografic – reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala, a unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In Romania planul topografic se intocmeste in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

 

Plan cadastral de baza – plan tematic intocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat, pozitia si numerele cadastrale ale bunurilor imobile si parcelelor, categoriile de folosinta ale terenurilor si constructiile permanente.

Planul cadastral de ansamblu – produs derivat obtinut prin generalizarea continutului planului cadastral de baza. Se intocmeste, de regula, pentru un intreg teritoriu administrativ si contine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor si denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile teritoriilor administrative vecine.

Proprietar – persoana fizica sau juridica titular in exclusivitate sau in  indiviziune al dreptului real asupra bunului imobil supus inscrierii.

Posesor – persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.

Registru cadastral – documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizeaza datele cadastrale pentru evidentierea distincta in cadrul teritoriului administrativ a situatiei bunurilor imobile si proprietarilor, precum si a situatiilor centralizatoare pe destinatii ale terenurilor, grupe de proprietari, intravilan – extravilan, etc.

Sector cadastral – diviziune tehnica cadastrala a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare ( cai de comunicatie, ape, diguri, etc.) care nu sufera modificari curente si care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.

Sistemul informational al cadastrului – o organizare de baze de date grafice si alfanumerice de evidenta tehnica, economica si juridica referitoare la bunurile imobile si la proprietarii acestora.

Schita bunului imobil – documentul grafic ce se intocmeste odata cu completarea fisei bunului imobil, la o scara convenabila, pe care se inscriu datele de localizare si de identificare a bunului imobil, categoriile de folosinta ale parcelelor, constructiile, precum si vecinatatile acestora.

17.     LISTA ABREVIERILOR

ONCGC          - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie
OJCGC           - Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
IGFCC                        - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si
  Cadastru
BCF                 - Biroul  Cartii Funciare
SR                   - Standard roman, emis de Institutul Roman de Standardizare
STAS               - Standard roman

18.     ANEXE

Anexa 1           - Macheta pentru fisa bunului imobil

Anexa 2           - Macheta registrului cadastral al parcelelor

Anexa 3           - Macheta indexului alfabetic al proprietarilor

Anexa 4           - Macheta registrului cadastral al proprietarilor

Anexa 5           - Macheta registrului corpurilor de proprietate

Anexa 6             - Macheta pentru “Fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta”

Anexa 7           - Plan de amplasament si delimitare a bunului imobil

Anexa 8           - Descrierea topografica a punctelor

Anexa 9           - Schita bornei de beton

Anexa 10         - Marca pentru borna de suprafata

Anexa 11         - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor primariei

  teritoriului vecin

Anexa 12         - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor prefecturii

  vecine

Anexa 13         - Proces verbal de delimitare a teritoriului administrativ

Anexa 14         - Proces verbal de predare –primire a punctelor geodezice si de hotar / limita

Anexa 15         - Inventar de coordonate – fisier ASCII

Anexa 16         - Model de plansa pentru reprezentarea analogica a planului cadastral

Anexa 17         - Model de numerotare unitara a planselor (sistem ortogonal) pe teritoriul tarii

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 416
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved