Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

Probleme generale ale reducerii riscului seimic pentru retelele magistrale si urbane;alcatuire si caracterizarea generala a retelelor, categorii de pierderi

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Arhitectura veche romaneasca
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR
Masurarea dist in teren. Principii si metode.
CERTIFICAT DE URBANISM
PLANUL URBANISTIC GENERAL - PUG
Cotarea unui desen
CARACTERISTICI ARHITECTURALE SI TEHNICE ALE SECTIEI DE ATI
Drumuire planimetrica si compensarea sa
CAIET DE SARCINI - STRUCTURA DE REZISTENTA
Tony Garnier (1869–1948) arhitect si urbanist vizionar

TERMENI importanti pentru acest document

:
  1. PROBLEME GENERALE ALE REDUCERII RISCULUI SEIMIC PENTRU RETELELE MAGISTRALE SI URBANE;ALCATUIRE SI CARACTERIZAREA GENERALA A RETELELOR, CATEGORII DE PIERDERI.

Probleme generale:

•        Proiectarea retelelor noi (reglementari, materiale performante)



•        Evaluarea riscului seismic pentru retele existente (inventariere si vulnerabilitatea pe tipuri de retele)

•        Evaluarea conditiilor de restabilire a serviciilor post-seism (durata, costuri)

Retele urbane - alcatuire generala –

SISTEME alcatuite din:  

•        Linii :conducte diferite, conductori electrici (inclusiv suportii);drumuri, cai ferate,

•        Noduri :cladiri sau alte constructii ingineresti (denumite uneori lucrari de arta)

Categorii de pierderi produse de cutremur infrastructurii urbane

I.    Pierderi directe (valoarea de inlocuire)

II.  Pierderi indirecte (blocarea activitatilor economice si sociale)

In societatea industrializata pierderile indirecte pot fi mai mari decat cele directe

Retele urbane - caracterizare generala –

•        Aria de cuprindere depaseste limitele localitatilor (conexiuni cu magistralele)

•        In interiorul localitatilor constituie sisteme cu topologie complexa

•        Diferitele componente se afla in interactiune

•        Raspunsul seismic depinde de raspunsul terenului, constructiilor si echipamentelor

•        Caracteristicile depind de traditiile tehnice (diferite in USA, Japonia si Europa)

  1. PROIECTAREA RETELELOR NOI:ETAPE, AMPLASAREA SI TIPOLOGIA RETELELOR, MASURI CONSTRUCTIVE SPECIALE.

Proiectarea retelelor noi

•        Stabilirea obiectivelor de performanta

•        Stabilirea nivelului fortelor seismice de calcul corespunzatoare diferitelor niveluri de performanta

•        Stabilirea nivelului acceptabil al raspunsului seismic probabil

Amplasarea retele

1- rezervor, 2- conducta principala, 3- conducta de bransament, 4- hydrant, 5-vana

Masuri pentru proiectarea retelelor noi (1)

•  alegerea unui teren de fundare cat mai bun;

•  evitarea traseelor prin terenuri cu pante mari (daca nu se pot evita se vor prevedea masive de ancoraj cu imbinari flexibile);

• evitarea pozarii conductelor pe umpluturi care se pot tasa la cutremur;

• alegerea pozitiei si adancimii de pozare astfel incat sa permita o interventie cat mai usoara in caz de avarie; plasarea conductelor de apa in zona verde centrala (daca exista)

•        echiparea cu vane pe fiecare traseu la distante de 500 Έ1000 m

•        prevederea de mansoane de expansiune si a  imbinari flexibile;

•        realizarea a minimum doua fire la subtraversari;

•        amplasarea retelelor si a caminelor de vane de pe arterele mari (orientativ cu D > 600 mm) in zonele libere pentru a nu fi blocate de cladirile prabusite.

  1. EFECTELE CUTREMURULUI ASUPRA COMPONENTELOR INFRASTRUCTURII URBANE.CAILE DE REDUCERE A RISCULUI SEISMIC AL RETELELOR URBANE –EXEMPLE.

  1. Efecte produse de acceleratia miscarii seismice a terenului

Se manifesta in special asupra constructiilor supraterane nodurile sistemului, prin forte de inertie:

•        cladiri;

•        poduri, cai de comunicatie suspendate

•        alte tipuri de constructii : piloni, antene ,stalpi de sustinere

  1. Efecte datorate deformatiilor impuse de deplasarea terenului in timpul miscarii seismice

Se manifesta in special asupra liniilor  sistemelor prin deplasarile permanente ale terenului :

•        retele ingropate (conducte de apa, gaz, canalizare, etc)

•        retele supraterane

Caile de reducere a riscului seismic al retelelor urbane

  1. Ridicarea nivelului de protectie seismica initiala pentru retelele noi
  2. Reducerea riscului seismic al retelelor existente

Exemple

Avarierea sistemului rutier:

•        blocarea cu daramaturi (depinde de tipul constructiilor prabusite, inaltimea si volumul lor)

•        distrugerea nodurilor de circulatie

•        distrugerea cailor de circulatie suspendate

Avarierea constructiilor  portuare

•        Constructiile portuare sunt necesare pentru activitatile post seism (aducerea de materiale, utilaje, etc)

•        Distrugerea aduce mari pierderi indirecte

•        Amplasamentele sunt susceptibile de lichefiere (Kobe – 1995, Muntenegru –1979, Turcia 1999)

Avarierea pistelor de aeroport

•        Sunt plasate de multe ori in zone de litoral/aluvionare susceptibile de lichefiere

•        Este necesara cunoasterea exacta a zonelor susceptibile de a fi avariate (aprecierea lungimii de pista disponibila T stabilirea tipurilor de avioane care pot ateriza/decola

  1. DATE DE BAZA PENTRU EVALUAREA VULNERABILITATII RETELELOR URBANE; EXEMPLIFICARE:RETELE DE ALIMENTARE CU APA.

Componentele sistemului:

•        surse primare, rezervoare, conducte de aductiune, statii de tratare a apelor, statii de pompare,

•        surse secundare - foraje, conducte de transport, racorduri, hidranti, vane;

Clasificarea componentelor:   de exemplu pentru statiile de tratare a apelor : mici, mijlocii sau mari;

Actiunea seismica pe traseu: acceleratia/viteza miscarii solului, deplasarea permanenta a terenului

Evaluarea avariilor

Starea de avariere se defineste pentru fiecare componenta a sistemului :

•        pentru constructii: severitatea avariilor  (usoare/minore/moderate/extinse sau totale)

•        pentru conducte - numarul de avarii/ km

Pentru cazul retelelor de alimentare cu apa, in continuare sunt prezentate pe scurt informatiile necesare si rezultatele obtinute la fiecare nivel de evaluare. 

Evaluare de nivelul 1.

Foloseste un numar redus de date referitoare la retea:

·        inventarierea conductelor de apa (trasee, dimensiuni, arii de servire);

·        comportarea la cutremur a conductelor este estimata printr-o ipoteza simplificatoare: 80% dintre conducte sunt considerate fragile si restul de  20% sunt considerate ductile;

·        viteza miscarii terenului si deplasarile permanente probabile ale terenului pe care este amplasata reteaua sunt cele date de masuratorile din punctele cele mai apropiate traseului.

Rezultatele care se obtin din aceasta prima analiza sunt:

·        numarul mediu probabil de avarii pe fiecare traseu/ramura;

·        estimarea simplificata a performantelor retelei de apa: de exemplu, numarul cladirilor care nu sunt aprovizionate.

Evaluare de nivelul 2.

Pentru aceasta analiza, mai complexa, este necesar un volum mai mare de informatii despre componentele retelei:

i. Conductele principale de aductiune si conductele de distributie

·        pozitionarea traseelor si a nodurilor retelei;

·        caracteristicile probabile ale miscarii seismice a terenului;

·        caracteristicile mecanice efective ale conductelor (fragile/ductile). 

ii. Instalatii de captare, rezervoare, instalatii de tratare, statii de pompare

·        pozitionarea si caracteristicile amplasamentelor;

·        caracteristicile probabile ale miscarii seismice a terenului la amplasamentele respective;

·        clasificarea instalatiilor in functie de capacitate si de solutiile constructive.

Evaluarea de nivel 2 poate sa furnizeze autoritatilor urmatoarele rezultate (asociate cu anumite probabilitati de realizare):

·        functionalitatea componentelor respective;

·        nivelul de avariere, inclusiv aprecieri economice (raportul intre costul reparatiei si costul inlocuirii);

·        o evaluare simplificata, dar mai precisa decat cea obtinuta prin procedeul de nivel 1, a performantelor intregului sistem de alimentare cu apa (afectarea si/sau reducerea ariilor de servire ale sistemului respectiv).

Nota. Evaluari de acest tip au fost facute pentru unele orase importante: Oakland, San Francisco si Tokyo.

 

Evaluare de nivelul 2 avansat

Acest nivel de analiza se bazeaza pe aceleasi categorii de date de intrare ca si nivelul 2 dar implica si alte informatii si mai detaliate:

·        se examineaza si starea altor componente ale retelei: racordurile, hidrantii si vanele;

·        se verifica mentinerea legaturilor pentru diferite unitati/obiective (se identifica unitatile care sunt conectate la o anumita conducta sau la o anumita vana);

·        se examineaza functionalitatea sistemului (necesarul de presiune si de debit in diferitele noduri ale sistemului de distributie).

Datele de intrare trebuie sa provina din sistemele informatice disponibile.

 sunt in principal similare cu cele ale nivelului 2 si se refera la:

·        functionalitatea componentelor;

·        nivelul de avarie exprimat in costuri (raportul costului de reparare fata de costul de inlocuire).

Diferenta principala consta in precizia de evaluare a performantei ansamblului retelei de apa potabila. Performanta retelei, la momentul evaluarii, se poate exprima, de exemplu,  prin debitul efectiv pe ariile de servire, ceea ce permite,  mod practic, cunoasterea numarului probabil de locuinte lipsite de apa si evaluarea efortului tehnic si economic pentru restabilirea completa a functionarii.

  1. ETAPELE PRINCIPALE ALE ACTIVITATII DE REDUCERE A RISCULUI SEISMIC.INVENTARIEREA FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT

  1. Inventarierea constructiilor;
  2. Incadrarea in grupe de vulnerabilitate si de risc;
  1. Expertizare constructiilor si stabilirea principiilor de interventie;
  1. Proiectarea lucrarilor de interventie;
  2. Executarea lucrarilor de interventie.

Fondul construit existent (FCE) este constituit din :

·        cladiri;

·        constructii ingineresti (care nu sunt cladiri);

·        sisteme de transport si de alimentare de interes national, regional sau local.

Inventarierea fondului construit pentru RRS se realizeaza prin intocmirea mai multor fise:

  • Fisa de identificare – identificare generala, locarizarea constructiei, perioada de executie, zonarea seismica, topografia terenului, natura terenului de fundare, clasa de importanta a cladirii, functiunea cladirii, capacitatea de ocupare, forma de proprietate, alcatuire generala [cladire etajata, cladire de tip hala, accese, dimensiuni/suprafete, forma cladirii, pozitia in ansamblul edilitar], data privind structura [structura verticala, structura orizontala], date privind elemente nestructurale [inchideri exterioare, elemente nestructurale interioare, elemente nestructurale cu risc seismic], comportare generala la cutremure anterioare, alte interventii;
  • Fisa de inregistrare a avariilor – identificare generala, avarii de ansamblu, avarii de structura [structura cu ziduri portante de caramida, schelet, cadre beton armat, pereti structurali din beton armat, cladiri cu schlet metalic], avarii la elemente nestructurale [elem nestrucuturale si instalatii, nestructurale exterioare], alte avarii si degradari;
  • Fisa de inregistrare a lucrarilor de interventie – identificare generala, rezultatele expertizarii, decizie de interventiei, nivel de asigurare proiect, realizarea interventiei proiectate,

Inventarierea cladirilor cu functiuni speciale: - date generale, localizare, conditii de mediu, alcatuirea generala constructive si de arhitectura, specific functional, caracterizarea functiunilor esentiale, elemente de risc, grade si durate de expunere, implicatii potentiale ale actiunii seismice asupra functiunilor esentiale, prezenta unor hazarde secundare, masuri specifice de protectie, date privind conceptia si realizareaconstruc tiei, date biografice, corelarea cu alte fise, elaboratorii fisei;

Fondul construit existent expus hazardului seismic



 Cel putin 1/3 din teritoriu Romaniei este supus, de 2-3 ori pe secol, unor cutremure severe care afecteaza semnificativ fondul construit existent. Datorita concentrarilor mari de populatie si de constructii care pot reprezenta surse de hazard secundar, riscul seismic este evident mult mai ridicat in mediul urban decat in mediul rural.

  1. CRITERII PENTRU STABILIREA ORDINII DE PRIORITATE A LUCRARILOR DE REDUCERE A RISCULUI SEISMIC

Ordinea de prioritate a lucrarilor de rrs :

Scopul stabilirii ordinii de prioritate:

•        identificarea constructiilor cu nivel de risc ridicat

  ( grupe de “vulnerabilitate” si grupe de “risc”) pentru abordarea lor cu prioritate ;

•        optimizarea efortului financiar al societatii in conditiile unor resurse limitate ;

•        utilizarea rationala a specialistilor in conditiile existentei unui volum mare de constructii avariate;

•        stabilirea unor principii simple si obiective pentru elaborarea programelor operative pentru reducerea riscului seismic al localitatilor.

Ordinea de prioritate se stabileste in functie de grupele de vulnerabilitate si grupele de risc.

Grupe de prioritate

Din punct de vedere al ordinii de prioritate constructiile se impart in patru grupe:

•        Grupa de prioritate absoluta : GP0

•        Grupele de prioritate, in ordine descrescatoare : GP1, GP2,GP3.

Cladiri din grupa GP0

•        constructiile cu risc major:

            - centrale nucleare;

            - constructii industriale care prezinta pericol de explozii sau degajari de substante toxice;

            - baraje de mare inaltime/lacuri de mare volum;

            - platformele de foraj maritim.

•        constructiile 'monument istoric' sau 'monument de arhitectura' cu valoare exceptionala  situate in zonele seismice AD, (pe baza unei liste speciale stabilita de Ministerul Culturii si Cultelor).

  1. CUANTIFICAREA RISCURILOR NATURALE, PARAMATRII SCARI DE SEVERITATE. CARACTERIZAREA RISCULUI SEISMIC, DEZASTRE SEISMICE.

Cuantificarea severitatii riscurilor naturale si antropice
 Pentru cuantifica efectele hazardurilor naturale sau artificiale la scara aglomerarilor urbane si la nivelul vietii sociale se tine seama de :

•        tipul si intensitatea afectarii (pierderilor);

•        aria afectata;

volumul si provenienta resurselor necesare pentru lichidarea urmarilor evenimentului

Definitii privind severitatea riscurilor

•        Accident:

Situatie neprevazuta, dar posibila, potrivit experientei generale, creata de incidenta unui eveniment (agent/actiune) de provenienta naturala sau tehnologica, in care sunt afectate unele parti sau dotari ale unei colectivitati umane sau zone restranse putand sa rezulte avarii fizice, pierderi de vieti, si raniri,distrugeri de bunuri si valori materiale.

•        Dezastru:

Situatie creata de incidenta unui eveniment (agent/actiune) de provenienta naturala sau antropica in care colectivitati umane sau zoneimportante sunt afectate de perturbari graveale vietii social-economice normale si de

pierderi economice grele.Se produc adesea 'lanturi de evenimente“ carerisca sa scape de sub controlul colectivitatilor.

•        Catastrofa:

Situatie creata de incidenta unui eveniment natural sau antropic cu caracter de schimbare fizica violenta si brusca a starii normale, cupotential de afectare mai mare decat in caz dedezastru.

•        Calamitate:

  Dezastru in care predomina pierderile materiale.

CARACTERIZAREA SEVERITATII CUTREMURULUI

•        cutremur redus Έ moderat : MR  £ 6.5

•        cutremur moderat Έ sever :  MR  = 6.5 Έ 7.5

•        cutremur sever                             MR ³ 7.5

•        Risc seismic (RS) :

Volumul total probabil al pierderilor dediferite categorii intr-o arie data ca urmare aproducerii unui cutremur de o anumita severitate, determinat in functie de riscul seismic specific (RSS) si de numarul elementelor/claselor de elemente expuse.

•        Cauzele producerii cutremurelor

•        deformatii si deplasari in interiorul scoartei (cutremure tectonice);

•        eruptii vulcanice (cutremure vulcanice);

•        prabusiri si alunecari de teren (cutremure de prabusire).

  1. CLASIFICAREA LOCALITATILOR DIN PUNCT  DE VEDERE AL RISCULUI SEINSMIC, EFECTE PROBABILE ALE CUTREMURELOR DIN ROMANIA;SCENARII DE CUTREMUR.

  1. RISCUL  ASOCIAT INUNDATIILOR SI ALUNECARILOR DE TEREN

Inundatiile sunt un fenomen intamplator (aleator) severitatea lor fiind variabila in timp (chiar de la an la an).

Inundatia: Acoperirea temporara cu apa a unor suprafete de teren

Viitura: Cresterea rapida a debitului si nivelului unui curs de apa urmata de descresterea rapida a

acestora.

Ape mari: Cresterea generala a debitului unui rau si mentinerea acestuia la valori ridicate pe o durata  relativ lunga de timp

Debit: Volumul de apa care trece in unitatea de timp  printr-o sectiune a raului

•        Cauze naturale: inundatii provocate de

            - viiturile apelor curgatoare;

            - blocarea cursului unei ape curgatoare;

            - mareele exceptionale;

            - valuri seismice (tsunami/seise)

•        Cauze antropice:

    - inundatii provocate de ruperea barajelor

inundatii rapide provocate de:

            - ploi abundente pe suprafete mari, cu coeficient de porozitate redus (absorbtie mica in pamant);

            - ruperea unor baraje naturale formate pe cursurile 

     de apa (prin alunecari de versanti sau

     poduri de ghiata);

            - ruperea barajelor lacurilor de acumulare;

inundatii lente provocate de topirea zapezilor.

Populatia expusa riscului de inundatii

Afectare prin efecte directe:

•        prin inec, in cazul persoanelor surprinse de viituri pe traseul acestor;

•        prin acoperirea cu daramaturile provenite de la cladirile antrenate de torentele de apa;

Afectare prin efecte indirecte:

•        epidemiile generate prin infectarea surselor de apa pentru alimentarea oraselor,

•        prin infectarea fantanilor de la sate

•        prin putrezirea cadavrelor de animale.

Aunecari de teren

Cauzele producerii alunecarilor

•        Cauze naturale : conditii litologice, geomorfologice, structurale, hidrogeologice, climatice, silvice, producerea unor cutremure. Modificarea regimului hidraulic al masivului de pamant;

Actiunea mecanica a apei din teren ; Reducerea rezistentei pamantului in timpul miscarii seismice, prin pierderea coeziunii structurale si prin reducerea frecarii interioare.

Efectul cresterii umiditatii: Sporeste forta care produce alunecarea (forta activa) prin sporirea greutatii volumetrice a pamantului datorita umplerii porilor cu apa;

Scade forta care se opune alunecarii (forta pasiva) in special prin reducerea coeziunii.

•        Cauze antropice: in particular de activitatea de constructii).

Lucrari de constructie necontrolate:

incarcarea masivului de pamant, la creasta sau pe taluz;  interventii in geometria taluzului, pentru realizarea unor constructii;  drenarea necontrolata a apelor subterane si/sau din precipitatii, ca urmare a implantarii in teren a unor  constructii. Socuri si vibratii provocate prin explozii, trafic rutier sau feroviar.

 

      Stabilitatea pantelor (taluzurilor)

•        Orice portiune dintr-un masiv de pamant aflata in apropierea unei suprafete libere, in panta, tinde sa se puna in miscare, catre baza taluzului, sub efectul greutatii proprii.

•        Cand rezistenta interioara a masivului este depasita, se produce fenomenul de alunecare (pierderea stabilitatii taluzului).

•        Stabilitatea taluzurilor pentru pamanturi fara coeziune (nisip,pietris).

O particula de pamant aflata pe o panta inclinata cu unghiul b fata de orizontala este in echilibru, sub

actiunea greutatii proprii (G), atat timp cat componenta lui G in lungul taluzului (L) este mai

mica decat forta de frecare (Ff) care se dezvolta lacontactul cu restul masivului de pamant. Forta de

frecare (Ff) este proportionala cu componenta normala pe fata taluzului (N) a greutatii proprii

Geometria si sensul alunecarilor de teren.

Este descrisa prin doua elemente:

1.     Suprafata de alunecare

Este locul geometric al punctelor pentru care se realizeaza echilibrul limita al eforturilor tangentiale interioare  t£tlim unde t este efortul unitar tangential corespunzator fortei L

•        Alunecare pe o suprafata in forma de cilindru circular

•        Alunecare de translatie care se produce pe o suprafata plana a unui strat fara rezistenta la forfecare

•        Alunecare pe o suprafata oarecare care se produce la interfata dintre roca de baza si straturile depuse in timp (cazul cel mai frecvent)

2.     Adancimea suprafetei de alunecare

Este diferenta intre cota suprafatei terenului si cota suprafatei de alunecare (masurata pe verticala).

Este utila pentru evaluarea volumului de pamant care are tendinta de a aluneca si prin aceasta pentru evaluarea impingerii care trebuie echilibrata pentru asigurarea stabilitatii versantului.

Clasificarea alunecarilor in functie de adancime

•        alunecare superficiala:           Hmax,al  < 1.00 m

•        alunecare de adancime mica: 1.00 < Hnax,al < 5.00 m

•        alunecare adanca 5.00 < Hnax,al < 20.00 m

•        alunecare foarte adanca Hnax,al > 20.00 m

3.     Sensul alunecarilor de versanti

Este definit de sensul de extindere a acestora:

      * alunecari  deplasive : alunecari de la baza versantului in directie opusa deplasarii cumulate (deplasari cu caracter regresiv)

    * alunecari detrusive: alunecari care evolueaza in directia deplasarii cumulate (deplasari cu caracter

    progresiv)

Zone cu risc de alunecari

Jud. Timis: Faget-Bega (versantul drept)

Jud. Mehedinti: Minova-Bistrita- Prunisor; Poiana - Simian

Jud. Valcea: Horezu-Ocnele Mari- Baile Govora- Ramnicu Valcea- Valcele

Jud. Arges: Valea Danului - Poenari Arges - raul Topolog (versantul stang)

 Jud. Arges-Dambovita: Stoenesti- Malu cu Flori - Voinesti

Jud. Buzau: Calvini--Basceni-Zeletini-Patarlagele-Olelesti-Sapoca--Raul Buzau(versantul stang)

Jud. Vrancea: Mera- Odobesti-raul Milcov-Gura Calitei--Urechesti-Candesti

Jud. Bacau: Zemes- Moinesti-Comanesti-Targu Ocna

Jud. Iasi : Targu Frumos- Baltatesti-Letcani-Iasi

Jud. Botosani: Corni-Vorona-Tudora.

Localitati importante cu risc de alunecare

Iasi, Suceava,Zalau,Orsova

Populatia expusa riscului de alunecari de teren

Este expusa populatia din localitatile aflate in zonele susceptibile de a fi afectate de alunecari de teren.

Victimele pot proveni prin:

•         prabusirea constructiilor,

•        prin acoperirea cu pamant, cu grohotisuri sau cu noroi.

In cazul in care prin alunecarea unui versant este blocat un curs de apa pot rezulta victime din cauza

inundatiilor (acestea se pot produce pe zone mai extinse).

  1. POLITICI SI PROGRAME DE REDUCERE A RISCURILOR NATURALE PROMOVATE LA NIVEL INTERNATIONAL: PRINCIPII SI OBIECTIVE FUNDAMENTALE. STRATEGIA MONDIALA DE REDUCERE A DEZASTRELOR: PREVEDERI , SCOPPURI, REZULTATE PRECONIZATE.

Planificarea reducerii riscurilor

•        identificarea riscurilor;

•        evaluarea riscurilor;

•        reducerea riscurilor prin:

*     prevenire;

*     gestionare situatiilor de criza (capacitate de reactie)

*     refacere/recuperare post eveniment

 

Programe pentru reducerea riscurilor

Clasificari:

  I.          In functie de obiectivele programului

II.          Dupa nivelul teritorial la care se refera

•        Programe cu caracter general: 

   - se refera la toate riscurile de pe un anumit teritoriu

•        Programe cu caracter particular:

   - se refera la un singur tip de risc (riscul seismic, de exemplu)

•        Programe internationale: pentru toate tipurile de riscuri.

    Deceniul  International pentru Reducerea  Dezastrelor Naturale (IDNDR- ONU),

•        Programe regionale­ se refera la anumite zone/localitati care sunt amenintate de un anumit tip de risc




   Evaluarea riscului seismic in aglomerarile urbane (programul RADIUS)

•        Programe nationale:  se refera la managementul principalelor categorii de riscuri sau numai a unui anumit tip de risc pentru intreg teritoriul unei tari.

•        Programul National de reducere a riscului seismic - USA' (US -National Earthquake Hazard Reduction Program - NEHRP)

•        Programe locale ­        

se refera la principalele categorii de riscuri sau numai la un anumit tip de risc pentru teritoriul unei localitati, de exemplu prevederile special adoptate de unele orase

din California pentru reducerea riscului seismic.

Programele pentru reducerea riscurilor in localitati

Directii principale:

•        reducerea riscurilor pentru constructiile noi

•        reducerea riscurilor pentru fondul construit

•        gestionarea situatiilor de criza,

•        pregatirea populatiei

Organizarea managementului riscurilor in localitati

Activitate ciclica, structurata pe faze/etape :

•        producerea fenomenului distructiv (cu durate diferite);

•        reactia rapida/interventiile de urgenta (cateva ore/zile);

•        reconstructia/refacerea vietii economice si sociale;

•        reluarea dezvoltarii;

•        perfectionarea legislatiei tehnice si administrative;

•        pregatirea administratiei si populatiei, pentru un nou eveniment.

•        Executia masurilor de reducere a riscurilor in localitati

•        Cuprinde masurile de implementare/derulare a

•        programelor strategice sau operationale pe plan

•        local.

•        Exemple:

•        identificarea si marcarea zonelor susceptibile de alunecari de teren;

•        expertizarea cladirilor in vederea stabilirii nivelului de risc seismic,

•        efectuarea lucrarilor de indiguire a cursurilor de apa care pot genera inundatii

 11.POLITICI SI PROGRAME DE REDUCERE A RISCULUI SEISMIC; EXEMPLIFICARE PENTRU USA SI ROMANIA

Aceste politici si programe se bazeaza, in principal, pe trei principii fundamentale:

·        Recomandarea insistenta a adoptarii unor politici de prevenire a riscurilor

·        Implicarea cu preponderenta a colectivitatilor locale in evaluarea, prevenirea si reducerea riscurilor

·        Necesitatea transferului de cunostinte in acest domeniu, mai ales catre tarile in curs de dezvoltare 

Politica de reducere a riscului seismic in USA se bazeaza pe separarea si ierarhizarea responsabilitatilor intre administratia centrala a USA, organele centrale ale statelor federale si comunitatile locale.

Fiind vorba de fonduri si actiuni publice, nivelul de implicare al autoritatilor este determinat de situatiile in care riscul seismic depaseste  riscul acceptabil.

In practica curenta riscul acceptabil nu este niciodata exprimat explicit ci este inclus in politica generala de reducere a riscului seismic si, in particular, in reglementarile tehnice care se folosesc pentru proiectarea sau consolidarea diferitele categorii de constructii. Stabilirea riscului acceptabil de catre autoritatile statului sau de catre colectivitatile locale implica efectuarea unor  analize complexe pentru compararea diferitelor niveluri de risc si a costurilor necesare pentru reducerea acestora.    

In prezent, Guvernul federal asigura fonduri pentru:

·        cercetarea in domeniul seismologiei ingineresti si al ingineriei seismice;

·        activitatile de pregatire in vederea lichidarii urmarilor cutremurelor severe (cand se creaza situatii de urgenta);

·        ajutor federal in caz de dezastru;

·        includerea efectelor hazardului seimic in programele administratiei;

·        subventionarea asigurarilor in zonele susceptibile de a fi afectate de tsunami (valul seismic).

ii) Rolul Guvernelor Statelor federale se exercita prin diferitele institutii ale statului (State agenties) si poate fi organizat si aplicat, in detaliu, in mod diferit de la stat la stat.

In principal, guvernul fiecarui stat federal asigura, pentru statul respectiv:

·        identificarea si evaluarea hazardului seismic;

·        elaborarea normelor de proiectare pentru cladiri, retele si alte categorii de constructii;

·        reglementarea amplasarii, proiectarii, executarii si exploatarii unor dotari esentiale pentru reactia post seism (constructii, instalatii, servicii);

·        idem, pentru cladirile si constructiile cu risc special;

·        elaborarea, implementarea si derularea planului de pregatire pentru cazul situatiilor de urgenta (emergency preparedness plan);

·        supravegherea elaborarii de catre orase si districte a planurilor de siguranta la actiunea cutremurului (seismic safety plans).

VIII.3.2.1.2. Programe nationale si ale statelor federale

 

Politica de reducere a riscurilor naturale, inclusiv a riscului seismic, in USA este coordonata de Agentia Federala pentru managementul situatiilor de urgenta (FEMA - Federal Emergency Management Agency).

Fiecare stat federal promoveaza propria legislatie referitoare la reducerea riscurilor naturale in cadrul politicii generale a USA. Masurile concrete pentru aplicare practica a legislatiei sunt complet descentralizate fiind numai in responsabilitatea administratiilor locale.

Preocuparile autoritatilor americane pentru reducerea riscului seismic al localitatilor dateaza inca din prima parte a secolului XX.

·        In 1925, printr-o Lege data de Congresul Federal, Serviciul de supraveghere geodezica a fost autorizat sa intreprinda cercetari de seismologie.

·        In 1933, dupa cutremurul de la Long Beach, Congresul Statului California a promulgat 'Legea referitoare la protectia cladirilor pentru invatamant impotriva efectelor cutremurului' (Field Act).

In prezent, preocuparile privind reducerea riscului seismic constituie obiectul 'Programului National de reducere a riscului seismic' (NEHRP - National Earthquake Hazard Reduction Program) elaborat pe baza 'Legii privind reducerea riscului seismic' adoptata la nivel federal in anul 1977 (Earthquake Hazards Reduction Act).

In cadrul acestui program se elaboreaza planuri de actiune specifice (de exemplu, planul pe cinci ani, 1985Έ1989, pentru reducerea riscului seismic al cladirilor existente) care prevad masuri cu caracter tehnic, financiar si de implementare concreta.

Pornind de la legea din 1977, Congresul statului California a promulgat, in baza Constitutiei Statului California, in anul 1986, 'Legea referitoare la cladirile din zidarie nearmata' (Unreinforced Masonry Building Law) care prevede obligatiile proprietarilor si ale autoritatilor locale pentru reducerea riscului seismic al cladirilor de acest tip, dupa un program deosebit de strans (obiectivele de mai jos trebuiau indeplinite pana la 1 ianuarie 1990, deci in mai putin de patru ani):

1.      Identificare cladirilor din zidarie nearmata care prezinta risc seismic.

2.      Dezvoltarea si implementarea unui program de reducerea riscului pentru aceste cladiri.

3.      Prezentarea la Comisia pentru Siguranta Seismica  a Statului California (Seismic Safety Commision) a informatiilor despre cladirile cu risc ridicat si a programelor de reducere a riscului;

Legea se incadreaza in 'Programul pentru reducerea riscului seismic in California'.

Pentru rezolvarea unor categorii speciale de probleme exista si activitati care se deruleaza in colaborare intre organele federale si cele ale statelor Uniunii, de exemplu 'Proiectul pentru pregatirea seismica in California de Sud'               (SCEPP - Southern California Earthquake Preparedness Project) care contine, intre altele, prevederi referitoare la reducerea riscului seismic al componentelor nestructurale ale constructiilor (elementele fatadelor care pot cadea in spatiul public, de exemplu).

-Un program special, cu caracter de lege (incepand din 1990), prevede obligatia autoritatilor statelor federale si ale autoritatilor locale de a realiza cartarea hazardurilor din localitati si de a autoriza executarea de constructii noi numai in concordanta cu aceste harti.

-In 1996, pe baza unui raport elaborat la cererea Camerei Reprezentantilor, a fost instituit 'Programul National pentru reducerea pierderilor seismice' (NEP) in cadrul 'Strategiei nationale de reducere a riscurilor' care are urmatoarele obiective principale:

·        constientizarea si educarea populatiei;

·        identificarea surselor de hazard si evaluarea riscurilor corespunzatoare;

·        transferul rezultatelor cercetarilor si al progreselor tehnologice.

-activitatea de reducere a riscurilor se deruleaza sub forma de parteneriat intre diferitele sectoare publice si ale societatii civile (de exemplu, parteneriatul asociatiilor profesionale si  universitatilor pentru pregatirea profesionala unitara a tuturor specialistilor care sunt implicati in procesul de prevenire si de reducere a dezastrelor) sau in parteneriate internationale (parteneriatul USA-Japonia pentru reducerea dezastrelor seismice - 1996).

In cadrul actiunilor de educare si informare a populatiei, primii pasi au fost facuti prin programe pilot (1983) si prin programul de educatie seismica in scoli (1985) iar in prezent se deruleaza 'Programul de Educatie Seismica' elaborat de Centrul National de Cercetari Interdisciplinare in ingineria seismica.

Programe si reglementari privind reducerea riscurilor in Romania

Principalele acte legislative, cu caracter general, referitoare la reducerea riscurilor naturale in vigoare in Romania

Aceste reglementari stabilesc si autoritatile centrale si locale cu atributii de organizare si conducere a activitatilor de prevenire, de interventie rapida si de organizarea a refacerii in cazul dezastrelor, pentru limitarea consecintelor negative ale acestora (umane, sociale, economice si ecologice T I.1).

Atributiile mentionate revin autoritatilor centrale ale statului (Comisia Guvernamentala si Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre, comisiile si secretariatele autoritatilor administratiei publice centrale- ministere), iar pe plan local prefecturilor, consiliilor locale, institutiilor publice,  agentilor economici, precum si, in sfarsit, chiar locuitorilor.

·        O.U.G 21/2004 – Ordonanta de Urgenta privind Sistemul national de management al situatiilor de urgenta, aprobata si modificata prin Legea 15/2005.

·        OG.nr 88/2001 – Ordonanta privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta, aprobata si modificata prin Legea nr 363/2002, modificata prin OUG. Nr 25/2004.

·        Legea 481/2004 –Lege privind protectia civila

Face parte din sistemul legislativ al apararii nationale si cuprinde ansamblul masurilor si activitatilor care au ca scop protectia cetatenilor, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si a mediului inconjurator, in caz de razboi sau dezastre.

Institutiile insarcinate cu aplicarea acestei legi sunt atat de tip militar (Consiliul suprem de aparare a tarii, Comandamentul protectiei civile, etc.) cat si de tip civil (Departamentul Administratiei Publice Locale, autoritatile administratiei locale) 

·        OG.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata cu Legea 212/1997, modificata si completata cu OG 114/2000, aprobata cu Legea 126/2000

·        HG 1489/2004 –Hotarare privind organizarea si functionarea comitetului National pentru  situatii de urgenta;

·        HG 1490/2004 –Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru situatii de urgenta;

·        HG 1491/2004 –Hotarare pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta;

·        HG1492/2004 – Hotarare privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste.

·        HG 2288/2004 – Hotarare pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

·        OG.47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor (Monitorul Oficial al  Romaniei -M.O.R-partea I-a, nr.242/29.08.1994).

Are ca obiect ansamblul masurilor de prevenire, de interventie rapida (imediata) si de recuperare (refacere) in cazul dezastrelor provocate de cutremure, alunecari si prabusiri de teren, inundatii.

Organizarea si conducerea activitatilor de aparare impotriva dezastrelor revine Comisiei

guvernamentale de aparare impotriva dezastrelor condusa de primul ministru.care poate

dispune masuri obligatorii pentru persoanele juridice si pentru cetateni.



In subordinea acestei comisii functioneaza comisii centrale specializate pe tipuri de dezastre, organizate pe langa ministerele de resort, comisii judetene si comisia municipiului Bucuresti.

·        Regulamentele Comisiilor judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti si planurile de aparare la nivelul judetelor, localitatilor, institutiilor publice si agentilor economici.

·        Ordinul comun al MLPAT, DAPL si MAPPM nr.62/N - 19.0/288 - 1995 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

·        Legea protectiei mediului nr.137/ 1995

Contine principiile si elementele strategice in scopul asigurarii dezvoltarii durabile (T I.1.). Protectia mediului este definita ca obligatie a autoritatilor centrale si locale, a persoanelor fizice si juridice si se realizeaza, printre alte mijloace,  prin procedura de autorizare (acorduri si autorizatii de mediu pentru activitati specifice), in special in cazul investitiilor si activitatilor care pot conduce la poluarea mediului.

·        Legea 50/1991 republicata

·        Regulamentul General de Urbanism aprobat prin H.G. 525/1996

·        Regulamentul de aparare impotriva efectelor seismelor si alunecarilor de teren.

·        Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunea V - Zone de risc natural

·        Hotararea de Guvern nr.635/1995 cu privire la crearea unui sistem integrat de observare, masurare, inregistrare, prelucrare a datelor si transmiterea acestora, privind culegerea de informatii si transmiterea deciziilor in cadrul actiunilor de aparare impotriva dezastrelor.

Pentru cazurile particulare ale riscurilor legate de cutremure si de alunecari de teren au fost elaborate mai multe reglementari, cu caracter predominant tehnic, dar care contin si prevederi administrative sau financiare.

·        Ghiduri privind masurile necesare de aparare impotriva dezastrelor provocate de seisme si alunecari de teren, in vederea satisfacerii cerintei de siguranta in exploatare, pentru cladiri din domeniile :

-        ocrotirii sanatatii (GT 008-97);

-        administratiei publice si a institutelor de cercetare/proiectare          (GT007-97);

-        cultelor (GT 005-97);

-        sali de spectacole, sport si agrement (GT 004-97).

·        Ghiduri privind masurile necesare de aparare impotriva dezastrelor provocate de alunecari de teren in vederea satisfacerii cerintelor legii nr.10/1995 privind:

-        calitatea in constructii (GP 024-97);

-        pentru cladiri din domeniile culturii, expozitii de arta, biblioteci         (GP 023-97);

-        cladiri din domeniul invatamantului (GP 022-97);

-        cladiri de locuit individuale si tip bloc (GP 021-97).

In domeniul pregatirii populatiei pentru situatiile de dezastru vom mentiona Strategia de informare si educare publica in domeniul situatiilor de urgenta  care a fost realizata (2006) in cadrul proiectului pentru Prevenirea si managementul riscului la dezastre naturale –Servicii de consultanta pentru elaborarea si implementarea unei campanii nationale de constientizare publica” finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.

Documentul cuprinde urmatoarele sectiuni:

·        Strategie de informare si educare publica in domeniul situatiilor de urgenta

·        Plan de informare publica in situatii de urgenta + Anexe.

·        Proiect de campanie nationala de informare si educare publica in domeniul

       pregatirii pentru situatii de urgenta + Anexe: Strategia de media si bugetul.

·        Proiect de curricullum educational pentru ciclul prescolar, primar si gimnaziu si structura manualului pentru elevi (pentru cele trei cicluri).

12.REABILITAREA SEISMICA: OBIECTIVE DE PERFORMANTA, CONCEPTE, METODE SI COSTUL LUCRARILOR DE REABILITARE

Reabilitarea seismica-etape

-Inventariere

-Evaluarea riscului

- cu metode globale / expertizarea

-Alegerea obiectivelor reabilitarii

-Stabilirea deciziei de interventie

-Elaborarea proiectului de interventie

-Executia lucrarilor

Conceptele se stabilesc in functie de :

  1. Obiectivul de performanta seismica dupa reabilitare (stabilit de lege / beneficiar)
  2. Eficienta economica a interventiei

Metodele depind de:

  1. Starea de avariere a constructiei
  2. Alcatuirea structurii

Categorii de obiective de performanta:

•        Obiective minimale stabilite prin reglementarile tehnice

•        Obiective “speciale” stabilite de beneficiar prin tema de proiectare

Metode de reabilitare seismica

•        Metode simplificate de reabilitare

•        Metode complexe (complete) de reabilitare

Se aplica numai pentru :

•        Obiective de reabilitare limitate (OL)

•              Protectia vietii – (S-3 & CNS-C) pentru cutremurul cu IMR = 500 de ani dar nu si evitarea prabusirii pentru IMR = 2500 de ani

•        2.  Obiective de reabilitare partiale (OP)

In conditiile din Romania pot fi folosite numai pentru cladiri simple cu pereti portanti din zidarie:

•        Cladiri de mici dimensiuni

•        Cladiri cu regularitate structurala

•        Cladiri la care, prin interventie, se elimina neregularitatile structurale

•        Cladiri la care, prin interventie, se introduce un sistem structural complet pentru preluarea fortelor seismice

•       

Clasificarea obiectivelor

  1. Obiective de reabilitare de baza  (OB)
  2. Obiective de reabilitare sporite   (OS)
  3. Obiective de reabilitare limitate  (OL):

a)                 Obiective de reabilitare reduse (OR)

b)                 Obiective de reabilitare partiale (OP)

Obiective de baza-

Corespund practicii curent acceptate in USA

•        Cladirile reabilitate la OB vor avea (probabil) avarii mici la cutremurele frecvente/moderate dar avarii mult mai severe de la cutremurele rare/puternice

•        Nivelul de avariere si pierderile economice ale cladirilor reabilitate la OB pot fi mai mari decat cele ale cladirilor noi proiectate pentru acelasi nivel de intensitate seismica

Obiectivele sporite

Obiectivele de performanta sporite (OS) pot fi obtinute pe trei cai:

  1. Proiectarea pentru un nivel superior de performanta fata de OB
  2. Proiectarea pentru un nivel superior al hazardului seismic fata de OB
  3. Proiectarea in ambele conditii de mai sus

            Obiectivele limitate

Sunt inferioare obiectivelor de baza

Conditii de acceptare a masurilor de reabilitare:

  1. Nu reduc nivelul de performanta existent
  2. Nu introduc neregularitati structurale/ nu sporesc neregularitatile existente
  3. Nu conduc la sporirea eforturilor seismice in elementele cu capacitate insuficienta
  4. Se asigura conlucrarea completa a elementelor noi/reabilitate cu cele existente

Obiectivele reduse

Se bazeaza pe :

•        hazard seismic mai redus

si/sau

•        nivel de performanta seismica mai redus decat cele utilizate pentru obiectivele de baza (OB)

obiectivele  partiale-exemple

•        Se refera numai la unele parti ale cladirii

•        Nu asigura un sistem complet de preluarea fortelor seismice pentru intreaga cladire

•        Reabilitarea partiala se realizeaza ca masura temporara pana la reabilitarea completa a cladirii

Componentele costului

•        Costul reabilitarii structurale – care depinde de nivelul de avarii inregistrat si nivelul de performanta cerut dupa reabilitare

•        Costurile reabilitarii altor elemente care pot fi deteriorate (functie de marimea avariilor la structura)

•        Costurile finisajelor (in general constante)

Costul mediu al avariilor

Cmediu se determina:

            - pentru un anumit cutremur

            - pentru toata durata de exploatare

•        Valoarea costului mediu al avarierii  trebuie “actualizata” pentru rata inflatiei probabile pe durata de exploatare

Costul mediu al avariilor dupa reabilitare

•        Pentru fiecare intensitate seismica exista un nivel de siguranta care corespunde costului probabil minim pe durata de exploatare.

•        Pentru toate cutremurele care au o probabilitate rezonabila de a se produce pe durata de exploatare, costul probabil minim pentru nivelul de risc admisibil are o valoare intermediara.

Costul lucrarilor de interventie pentru reducerea riscului seismic al unei cladiri are trei componente majore:

·        costul reabilitarii structurale;

·        costurile reabilitarii altor elemente deteriorate (componente nestructurale);

·        costurile refacerii finisajelor (in general constante).

Referitor la costul reabilitarii structurale, trebuie precizat ca marimea acestuia depinde de urmatorii factori:

·                  nivelul avariilor existente;

·        nivelul de performanta cerut dupa reabilitare, in raport cu nivelul de

      performanta initial (raportul dintre probabilitatea de avariere initiala si cea de dupa reabilitare);

metoda de reabilitare folosita

13.CATEGORII DE INTERVENTII SI FACTORI PENTRU STABILIREA DECIZIEI DE INTERVENTIE PENTRU REABILITAREA SEISMICA.

 Categorii de interventie

1.      Nici o interventie (numai refacerea finisajelor)

2.      Refacerea capacitatii dinaintea cutremurului (repararea)

3.      Consolidarea

Factori pentru stabilirea deciziei de interventie

Severitatea miscarii seismice probabile

•        Avariile sunt acceptabile in cazul unui cutremur puternic dar nu in cazul unui cutremur relativ slab

•        Pentru cladirile avariate la cutremure slabe se recomanda consolidarea

•        Pentru cladirile avariate la cutremurul de calcul se poate adopta o politica de consolidare mai putin restrictiva

Nivelul de performanta al cladirii dupa cutremur

•        Daca cladirea avariata isi mentine un nivel acceptabil de performanta interventia poate sa nu fie necesara

•        Pot fi acceptate obiective pe termen scurt mai scazute decat cele pe termen lung astfel ca interventia sa fie amanata

Nivelul performantelor cladirii inainte de cutremur:

•        Alegerea intre reparatie/consolidare  depinde de nivelul de performanta dinainte de cutremurul care a produs avariile

•        Cladirile cu nivel de performanta insuficient inainte de cutremur trebuie consolidate

Nivelul de reducere a performantelor cladirii  datorita avarierii seismice

•        Scaderea importanta a nivelului de performanta implica reparare / consolidare

•        Reduceri mici ale nivelului de performanta pot fi acceptate

Alte considerente

•        Destinatia ulterioara a cladirii (care poate impune alte obiective de performanta)

•        Alte categorii de deficiente (lipsa acceselor/facilitatilor pentru hadicapati, siguranta la foc si in exploatare, dificultati de intretinere,etc)








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 514
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site