Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura

Cadastru

ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM

Arhitectura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCURTA INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA GENERALA - NOTIUNI GENERALE
ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM
CONTROLUL SOLAR

ROLUL SOCIOLOGIE IN URBANISM



PLANIFICAREA URBANA

Ÿ         unul dintre rolurile sociologiei in este acela de a asista managerii urbani in elaborarea politicilor urbane, prin furnizarea de informatii sociale privind nevoile si optiunile populatiei, in acest fel asigurandu-se in mod indirect participarea cetatenilor la procesele de decizie.

Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala prevede ca solutionarea problemelor locale de interes deosebit prin consultarea cetatenilor este principiu de organizare si functionare al administratiei: „administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.” (Art.2, alin.1).

Art.3(3) prevede „posibilitatea de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.”

Art.43(2) prevede ca „problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.”[1]

O alta lege care prevede implicarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit este Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Unul dintre principiile care stau la baza acestei legi este stabilit de Art.2(b):

consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.[2]

De asemenea, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul are o sectiune dedicata „Participarii populatiei la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism” (Art.57), care se realizeaza prin:

Ÿ         informarea populatiei;

Ÿ         consultarea populatiei;

Ÿ         alte forme de participare prevazute de lege.

Art.60 defineste consultarea populatiei ca fiind „procesul prin care aceasta isi exprima optiunile si opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, precum si cele cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si se realizeaza prin publicarea procedurii de desfasurare a consultarii si desfasurarea anchetei publice[3], fara insa a se preciza tipul sau modul de desfasurare a anchetei publice.

DECI actuala legislatie face posibila participarea populatiei prin consultare la solutionarea problemelor si la activitati legate de organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului etc. Nu este insa stabilit rolul sociologiei in procesul de consultare, primariile avand libertatea de a decide cum sa puna in aplicare aceste principii.

Desi legislatia prevede consultarea populatiei in probleme de interes major pentru urbe, cele mai multe primarii nu au prevazut un post de sociolog in cadrul directiilor de urbanism.

In cazul in care exista totusi un sociolog, nu exista o fisa a postului care sa ii stabileasca

atributii clare de cercetare. In consecinta, nu exista un flux continuu de cercetare din interior care sa fundamenteze activitatea zilnica in domeniul planificarii urbane, comandandu-se uneori, la proiectele majore, cercetari in exterior.

Ÿ         In ceea in priveste asigurarea calitatii documentatiilor de urbanism si respectarea reglementarilor legale in procesul elaborarii acestora, Regulamentul privind dobandirea dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism defineste profesiunile de urbanist[4], respectiv de sociolog-urbanist[5] si identifica responsabilitatile ce revin specialistilor care elaboreaza si aplica aceste documentatii.

Ÿ         „activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism au caracter interdisciplinar; elaborarea si aplicarea strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare durabila in profil spatial, precum si elaborarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism sunt procese de integrare la nivel spatial a unor elemente din diferite domenii: social, economic, ecologie, protectia mediului, cultural, tehnic, politic, juridic”.

Aceasta interdisciplinaritate a activitatilor de urbanism si amenajare a teritoriului determina necesitatea prezentei sociologului (sociologului-urbanist) in procesele de elaborare a documentatiilor specifice.



Ÿ         nomenclatorul C.O.R. - Clasificarea Ocupatiilor din Romania, nomenclator elaborat „in scopul facilitarii comparatiilor internationale si pentru reflectarea restructurarilor ce tin de trecerea la economia de piata”.

Ÿ         Luand in considerare faptul ca la elaborarea C.O.R s-a avut in vedere principiul „stabilitatii, al luarii in considerare a celor mai noi ocupatii”, lipsa sociologului-urbanist indica de fapt absenta acestei profesiuni de pe piata muncii, in prezent.

PUG

Cercetarea sociologica este singura in masura sa ofere o imagine cuprinzatoare a problemelor sociale din teritoriul de referinta (Nitulescu, 2001).

Din pacate, analize ale politicilor urbane contemporane in Romania au condus la concluzia ca activitatea de planificare urbana este orientata de sus in jos si se ocupa mai ales de aspectele fizice, spatiale, neglijand aspectele economice si sociale ale oraselor (Taralunga, 1998).

Studiile de fundamentare socio-urbanistice pentru PUG sunt grupate in trei categorii:

Ÿ         cu caracter analitic

Ÿ         consultativ

Ÿ         prospectiv

Studiile cu caracter consultativ privesc evidentierea unor cerinte si optiuni ale populatiei, legate de dezvoltarea urbanistica. Ele se pot elabora in baza sondajelor si anchetelor socio-urbanistice efectuate in randurile populatiei, specialistilor si institutiilor.

Problema care se ridica este daca se tine cont cu adevarat de rezultatele anchetelor in activitatea de urbanism si cum se realizeaza trecerea de la nivelul de principii si directii de actiune (asa cum reies din PUG) la nivelul deciziei concrete.

Organizarea acestor sondaje si anchete socio-urbanistice are un caracter obligatoriu pentru municipiile cu peste 100.000 locuitori, fiind optionala pentru municipiile si orasele intre 30.000 si 100.000 locuitori si lipsind la celelalte localitati.

In afara de alternativa comandarii anchetelor unor firme specializate, varianta care are ca principal dezavantaj faptul ca este costisitoare, exista posibilitatea ca aceste anchete si observatii sa fie realizate de un sociolog din cadrul directiei de urbanism.

Ÿ         mai multe avantaje

Ÿ         anchetele privind optiunile populatiei nu trebuie sa se opreasca in stadiul preliminar de elaborare a PUG-ului. Realitatea sociala este dinamica, de aceea se impune o interogare periodica a socialului (ca si o reconsiderare permanenta a politicilor de dezvoltare si o examinare critica a eficientei lor), avand in vedere mai ales faptul ca PUG-urile se realizeaza pentru/la intervale mari de timp (de 5 pana la 10 ani), iar anchetele care stau la baza lor sunt transversale, au caracter de diagnostic pus la un moment dat - realizare periodica a anchetelor

Concluzia care se desprinde se refera la utilitatea introducerii continuitatii in realizarea acestor anchete si studii, dincolo de perioada elaborarii PUG-ului, prezenta unui sociolog in cadrul directiei de urbanism asigurand tocmai aceasta continuitate.

Dupa etapa informarii populatiei asupra intentiei de elaborare a PUG (prin afisarea si publicarea informatiilor), consultarea se realizeaza printr-o expozitie organizata la consiliul local, propunerile populatiei fiind colectate si inaintate spre analiza, ulterior populatia fiind informata asupra deciziilor luate.

Din punct de vedere sociologic, aceasta metoda a consultarii, nu este reprezentativa pentru intreaga comunitate locala si ar putea fi completata prin alte metode, care sa asigure reprezentativitatea  (de exemplu ancheta pe esantion reprezentativ sau focus grup).

PUZ

Un alt instrument al activitatii de urbanism la nivel local este PLANUL URBANISTIC ZONAL (PUZ), care „stabileste reglementari specifice pentru o zona dintr-o localitate urbana sau rurala, compusa din mai multe parcele, acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice etc.”

PUZ are caracter de reglementare specifica detaliata pentru o zona din localitate si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism – permisiuni si restrictii – necesare a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata.

Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal prevede parcurgerea mai multor etape, asemanatoare cu etapele elaborarii PUG, urmatoarele activitati avand un caracter specific de cercetare sociologica:

Ÿ         Utilizarea unor surse documentare precum:

Ÿ         Evidente statistice privind evolutia populatiei, activitatile economice, institutiile publice si de interes general, echiparea edilitara etc.;




Ÿ         Anchete si observatii locale, informatii privind optiunile populatiei;

Ÿ         Studii de marketing urban.

Ÿ         Realizarea studiilor de fundamentare cu caracter consultativ, care privesc evidentierea unor optiuni ale populatiei, legate de dezvoltarea urbanistica a zonei studiate. Ele se elaboreaza in baza sondajelor si anchetelor socio-urbanistice efectuate in randurile populatiei, specialistilor si institutiilor.

Ÿ         Realizarea studiilor de fundamentare cu caracter prospectiv, care privesc elaborarea unor prognoze pe domenii, asupra zonei studiate: evolutia activitatilor, mutatii functionale, reconversii ale fortei de munca, dezvoltarea turismului si activitatilor balneare, studii de marketing urban etc.

Ÿ         Propunerile preliminare de amenajare si dezvoltare, elaborate pe baza rezultatelor analizei situatiei existente, a optiunilor populatiei, a programului de dezvoltare lansat de colectivitatile locale si a concluziilor studiilor de fundamentare.

Ÿ         Consultarile pe parcurs, care sunt o conditie obligatorie prin care colectivitatea locala isi exprima punctul de vedere asupra propunerilor enuntate.

Ÿ         Consultarea populatiei, realizata in cadrul unor expozitii organizate la consiliul local, anuntate prin mass-media, finalizate in propuneri inaintate spre analiza consiliului local, asigurandu-se totodata informarea ulterioara a populatiei asupra deciziilor luate.

Ca si in cazul Planului Urbanistic General, toate aceste studii si cercetari care fundamenteaza Planurile Urbanistice Zonale au un caracter discontinuu, de diagnoza la un moment dat. Concluziile desprinse din analiza PUG sunt valabile si in cazul PUZ: este necesara introducerea periodicitatii si continuitatii cercetarii sociologice dincolo de elaborarea propriu-zisa a Planurilor Urbanistice Zonale. Realizarea unor cercetari longitudinale pe anumite zone reglementate de PUZ-urile aferente este indispensabila unui demers de monitorizare si evaluare a politicilor urbane destinate zonelor respective.

CONCLUZIE

rolul sociologiei (urbane) consta in capacitatea acestei discipline de a oferi informatii privind

Ÿ         realitatile sociale,

Ÿ         necesitatile si optiunile cetatenilor,

Ÿ         informatii necesare atat in planificarea urbana, cat si in formularea politicilor urbane.

Asadar, cu ajutorul instrumentelor specifice de analiza, sociologul va putea masura, explica si oferi posibile solutii cu privire la:

• mecanismele de functionare ale vietii sociale;

• evaluarea costurilor si beneficiilor proceselor sociale si a interventiilor asupra acestora;

• diagnoza problemelor sociale si solutii pentru acestea;

• evaluarea continua a eficientei programelor sociale si a proiectelor de revitalizare urbana;

• sprijinirea participarii democratice a cetatenilor la proiectele cu impact asupra comunitatilor;

• asigurarea legaturii dintre social (comunitate) si personal (individ), facilitand posibilitatea de exprimare a individului prin mijloace specifice de cercetare si investigare;

• identificarea si explicarea transformarilor complexe socio-economice;

• suport in luarea deciziilor si pentru elaborarea si promovarea politicilor urbane si a legislatiei;

• prognozarea evolutiei fenomenelor economice, sociale si politice.



[1] Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare.

[2] Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. M T C T – 2005 72

[3] Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completarea ulterioara.

[4] Urbanistul este profesionistul in domeniul amenajarii teritoriului, calificat prin diverse formatii academice de baza si specializari in domeniu sau prin practica profesionala.

[5] Sociologul-urbanist este absolventul cu licenta sau diploma universitara in sociologie, care a absolvit un program de specializare postuniversitara in domeniul urbanismului si al amenajarii teritoriului.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1009
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site