Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


INTRETINEREA AMBREIAJULUI

Auto

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTRETINEREA AMBREIAJULUI
Instalatia de aprindere Dacia 1300 - Bobina de inductie
Proiect - Constructia si functionarea sistemul de directie - Mecanic Auto
Ce trebuie sa verifici inainte sa cumperio masina second-hand?
CALCULUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHICULULUI - Alegerea numarului treptelor de viteza
METODE DE USCARE A PELICULELOR DE LACURI SI VOPSELE

INTRETINEREA AMBREIAJULUI

Lucrarile de intretinere ale ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control verificare, si reglare.

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea garniturilor de frecare, cursa se micsoreaza.




Operatiile de intretinere ale amreiajelor

Operatia

Periodicitatea, km echivalenti

Controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul mecanismului de actionare hidraulic

Zilnic: rezervorul trebuie sa fie plin de lichid

Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului este astupat

Zilnic

Ungerea axului pedalei

Verificarea tensiunii arcurilor de readucere de la pedala si cilindru receptor

Reglarea cursei libere a pedalei

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carei capat se sprijina pe podea, alaturi de pedala ambreiajului.

Se deplaseaza prin apasare pedala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa decupleze. Acest moment se simte marirea fortei necesare deplasarii in continuare a pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste direct in milimetri pe scara gradata a riglei. Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 20 40 mm, corespunzator unui joc de 2 4 mm intre capetele interioare ale parghiilor de debreiere (sau arcul diafragma) si rulmentul de presiune sau intre inelul de debraiere si rulmentul de presiune, in functie de tipul automobilului.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face prin modificarea lungimii tijelor care transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit, in functie de tipul mecanismului de actionare.

De obicei, reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea lungimii tijelor care transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare la actionarea mecanica.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la autoturisme cu mecanism de actionare de tip mecanic cu cablu se face prin variatia lungimii cablului de actionare 3. La reglare, se slabeste contrapiulita 1 si se insurubeaza sau desurubeaza piulita 2 pana se obtine cursa libera a pedalei, corespunzatoare unui joc de 2-3,5 mm la extremitatea furcii ambreiajului.

In cazul ambreiajelor cu mecanism de actionare hidraulic cursa libera a pedalei se regleaza prin modificarea lungimii tijei, pistonului cilindrului receptor 4 (dupa aerisire).

7. DEFECTLE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI

Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patineaza sau nu cupleaza; ambreiajul nu decupleaza; ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot.

Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza. Defectele se constata mai ales la deplasarea autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat, iar turatia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.



Defectul are mai multe cauze:

- lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului sa apese in permanenta pe rulmentul de presiune, ceea ce provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaza incomplet.

Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare.

- existenta uleiului pe suprafetele discului de frecare se datoreste patrunderii acesteia in ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe palierul principal, a ungerii prea abundente a rulmentului de presiune, sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze.

Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina, sau daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp, va trebuie eliminata cauza patrunderii uleiului in ambreiaj.

- slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreiajului, verificarea rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.

- uzura accentuata a garniturilor de frecare se datoreste utilizarii necorespunzatoare sau indelungate a ambreiajului. Garniturile uzate pentru limita admisa se inlocuiesc.

Ambreiajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteza, cand arborele cotit nu se decupleaza de transmisie, fiind insotit de un zgomot puternic, mai ales la incercarea de decuplare a treptei 1. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare, arcul tip diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.

- cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari a articulatiilor mecanismului de comanda; inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei, conform prescriptiilor constructorului.

- deformarea discului de frecare se produce, mai ales ca urmare a supraincalzirii si a reconditionarii defectuoase. La decuplarea ambreiajului, suprafetele deformate vor atinge atat suprafata discului de presiune, cat si pe cea a volantului, facand imposibila decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3 0,4 mm, acesta se indreapta; in caz contrar se inlocuieste.

- dereglarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune fata de pozitia initiala (capetele parghiilor nefiind in acelasi plan), iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii, de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic.

Defectiunea se inlatura prin reglare parghiilor de decuplare.

- ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara dereglarii lor, numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continue a parghiilor rupte de discurile in rotatie.

- defectiunile mecanismului de actionare hidraulic (conducte sparte, pompa centrala si cilindrul receptor neetanse) conduc la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta aerului in instalatie provoaca o situatie similara.

Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreste urmatoarelor cauze principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare.

- spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare, supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune.

- slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata sau o manevra brutala a ambreiajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte.

- ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarii gresite. Remedierea consta in inlocuirea discului de frictiune.

8. REPARAREA AMBREIAJULUI

In continuare se prezinta defectele si tehnologia de reconditionare a principalelor organe componente ale ambreiajului.

Discul condus poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- garniturile de frecare uzate peste limita admisa se inlocuiesc;

- discul deformat se remediaza prin strunjirea garniturii de frecare pe adancimea de maximum 1 mm;

- in gaurile pentru niturile garniturilor de freacare uzate se introduc nituri noi, care refuleaza pana la umplerea gaurilor;

- gaurile pentru bolturile distantiere uzate se alezeaza cu un alezor fix si se introduc bolturi distantiere majorate;

Discul de presiune poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel:

- rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se remediaza prin strunjirea suprafetei de lucru a discului, respectand cota minima admisa;

- locasul parghiei uzate sau deteriorat se reconditioneaza prin frezare la cota maxima si folosirea a 2 saibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudura);

- gaurile pentru boltul suportului, uzate se reconditioneaza prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat;

- suprafetele laterale de ghidare in carcasa uzate, se reconditioneaza prin incarcare cu sudura oxiacetilenica, urmata de ajustare prin frezare la cota nominala;

- urechile ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se reconditioneaza prin sudarea oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de baza;

Parghiile de decuplare pot avea urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- suprafata de actionare uzata se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura electrica si se rectifica la cota nominala;

- locasurile pentru bolturile de ghidare uzate se reconditioneaza prin alezare si folosirea de bolturi majorate;



- suprafetele laterale uzate din zona de contact se reconditioneaza prin frezarea ambelor suprafete, respectand cota minima si folosirea a doua saibe corespuzatoare;

Furca de decuplare poate avea urmatoarele defecte care se inlatura astfel:

- locasuri pentru bolturi cu cap sferic uzat se reconditioneaza printr o rectificare sferica alocasului la cota de reparatie, folosindu-se bolt sferic la cota majorata;

- locasul sferic pentru tija de comanda uzat se reconditioneaza prin rectificarea sferica a locasului la cota de reparatie, folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota majorata;

- suprafata de fixare a mansonului de decuplare uzata se inlatura prin rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare;

- filetul gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de decuplare deteriorat se reconditioneaza prin filetare la cota majorata.

Carcasa ambreiajului poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza dupa cum urmaza:

- fisurile, crapaturile sau rupturile (care nu leaga intre ele doua sau mai multe gauri si au o lungime de pana la 100 mm) se inlatura limitand fisurile sau crapaturile prin executarea unor gauri cu 3 mm, la distanta de 10 15 mm de capetele fisurilor pe o adancime de 4 5 mm, urmata de o sudare oxiacetilenica si ajustare prin pilire si frezare pana la nivelul materialului de baza.

- gaura de centrare uzata se reconditioneaza prin majorare si folosirea unui stift de centrare la cota corespunzatoare;

- abaterea de la planeitate a suprafetei de asezare mai mare de 0,08 mm se reconditioneaza prin strunjirea suprafetei de asezare, pe adancimea de maxim 0,50 mm fara a depasi cota minima.

12.2.7. INTRETINEREA CUTIEI DE VITEZE

Intretinerea cutiei de viteze cuprinde urmatoarele lucrari: controlul fixarii pe carterul ambreiajului sau pe cadru; verificarea strangerii piulitelor de la flansa arborelui secundar; verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderile de ulei; controlul cu stetoscopul al zgomotelor; controlul funtionarii dispozitivelor de fixare si zavorare; reglarea mecanismelor de actionare a treptelor; gresarea articulatiilor mecanismului de actionare; controlul si completarea nivelului lubrefiantului; schimbarea lubrefiantului din carter.

Ungerea cutei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ueli proaspat corspunzator. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un buson filetat.

Pentru o scurgere mai buna a lubrefiantului din carter, golirea trebuie facuta la venirea din cursa.

Introducerea uleiului in carter se face, in general, printr- un orificiu lateral astupat tot cu un buson.

Periodic se controleaza nivelul lubrefiantului in carter, care trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare.

12.2.8. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE CUTIEI DE VITEZE

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de viteze, ramanerea intr-o treapta fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei de viteze; schimbarea zgomotului a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet; zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc, sau la mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza ruperii de dantura.

- defectarea dispozitivelor de zavorare a treptelor poate conduce la cuplarea simultana a doua trepte, in acelasi timp rezultand o blocare a cutiei de viteze. Inlaturarea defectului consta in inlocuirea pieselor uzate ale dispozitivului de zavorare.

- ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze atunci cand fragmente din dantura sparta se intepenec intre dintii pinioanelor.

Inlaturarea defectului poate fi facut numai intr-un atelier reparator, prin inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.

Ramanerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta. Defectul se datoreaza mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorare si congelarii uleiului pe timp de iarna.

- ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului sau a manevrarilor bruste, indeosebi iarna cand uleiul de transmisie din carter este prea vascos.

Daca ruperea manetei s-a facut deasupra articulatiei sferice, pentru a se putea continua drumul pana la atelierul reparator se va folosi o cheie tubulara ori o teava introdusa pe capatul manetei cu ajutorul caruia se vor schimba treptele.

- ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii materialului, schimbarilor brutale sau a manevrarilor fortate cand uleiul este congelat. Defectul se constata prin faptul ca, desi maneta se poate manevra, totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor.

Pentru a preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposibilitatea cuplarii pinioanelor se debreiaza si se opreste motorul.

Autodecuplarea cutiei de viteze (sare din viteza). Defectul se poate datora urmatoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturile pinioanelor si danturile de cuplare (saboti) uzate accentuat, rulmentii cu jocuri mari, jocurile axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar.

- defectarea dispozitivului de fixare a treptelor conduce la autodecuplarea treptei, inlaturarea defectului consta in inlocuirea partilor uzate ale dispozitivului de fixare.



- uzarea excesiva a danturii pinioanelor se datoreaza functionarii indelungate sau manevrarii incorecte a manetei cutiei de viteze. Inlaturarea defectului consta in inlocuirea rotilor dintate uzate peste limitele admise.

Schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj, cu ambreiajul complet decuplat. Cauza defectiunilor o poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor.

Datorita functionarii necorespunzatoare ale sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii, nu mai sunt egale.

Zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datoreaza uzurii sau deteriorarii rulmentilor arborilor. Deasemenea, el poate aparea si la montajul prea strans, fiind urmat de incalziri locale ale lagarelor si, eventual degriparea rulmentilor.

Bataia ritmica se datoreaza rupturii danturii rotilor dintate. Continuarea drumului se va face cu autovehiculul remorcat pana la atelierul reparator.

12.2.9. REPARAREA CUTIEI DE VITEZE

Carterul cutiei de viteze poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- fisurile carterului daca sunt mai mici de 50 mm sau nu traverseaza mai mult de doua gauri se inlatura prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile initiale;

- locsurile pe axul de mers inapoi uzate se alezeaza la cote majorate si se folosesc axe majorate;

- filetul gaurilor deteriorat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la cota majorata sau prin incarcarea cu sudura a gaurilor, gaurirea si refiletarea la cota nominala;

- locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se reconditioneaza prin alezarea la o cota majorata bucse (bucse montate cu strangere prin presare) prelucrarea alezajului la cota nominala sau prin metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominala;

Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- suprafata locasului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se reconditioneaza prin rectificarea la cota majorata. Reconditionarea se poate face si prin cromare, dupa cum se rectifica la cota nominala;

- suprafata de fixare a rulmentului din craterul cutiei de viteze uzata se reconditioneaza prin cromare, metalizare cu pulberi metalice sau metalizarea cu sarma si rectificarea la cota nominala;

- uzarea in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa duce la rebutarea arborelui;

- fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se reconditioneaza prin cromare si rectificare la cota nominala sau metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala;

- suprafata de alunecare a inelului de etansare uzata se reconditioneaza prin cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala;

- suprafetele de lucru ale dintilor de angrenare sau cuplare stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor daca defectul nu depaseste 25% din suprafata dintelui si cand nu apare la doi dinti alaturati.

Arborele intermediar poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- fusurile pentru rulmenti uzate se reconditioneaza prin cromare si rectificare la cota nominala;

- suprafetele de contact cu rotile dintate uzate se reconditioneaza: prin cromare si rectificare la cota nominala cand se folosesc roti dintate cu diametrul interior la cota nominala; prin cromare si rectificare la cota majorata cand se folosesc roti dintate la o treapta de reparatie;

- uzarea in grosime a dintilor danturii rotilor peste limita admisa conduce la rebutarea arborelui;

- incovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca bataia frontala masurata in locuri precizate depaseste valoarea prescrisa;

- fusurile de orice natura sau pozitie conduc la rebutarea arborelui;

- suprafetele de lucru ale dintilor stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor, daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui si nu se produc la doi dinti alaturati.

Arborele secundar poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza:

- suprafetele de centrare a canelurilor uzate nu se reconditioneaza. Daca dimensiunile sunt sub limita admisa arborele se rebuteaza;

- uzura in grosime a canelurilor conduce la inlocuirea arborelui daci cota este sub limita admisa;

- suprafetele de lucru pentru rulmenti cu role ace (p care se sprijina rotile dintate) uzate se reconditioneaza prin: cromare dura si rectificare la cota nominala; metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificare la treapta de reparatie, inlocuirea rolelor ace initiale cu unele avand diametrul majorat si folosirea unei roti dintate reconditionate;

- fusurile pentru rulmenti de sprijin uzate se reconditioneaza prin rectificare si uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala;

- fusuri de orice natura conduc la rebutarea arborelui;

- incovoierea arborelui se masoara cu un dispozitiv cu comparator. Bataia radiala la prindere intre varfuri nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare prescrisa. Arborele incovoiat nu se reconditioneaza.

Reconditionarea rotilor dintate. Tinand seama de complexitatea problemelor ridicate de danturari, nu este indicat a se reconditiona danturile rotilor dintate.

Stirbirile mici se indeparteaza cu o masina portabila cu piatra abraziva. Suprafetele laterale functionale se reconditioneaza prin cromare, urmata de rectificare. Daca uzurile sunt mari, suprafetele se rectifica, iar diferenta de cota la montaj se compenseaza prin saibe plane. Alezajele butucilor rotilor dintate se reconditioneaza prin cromare, urmata de rectificare la cota nominala. La uzuri mari, se pot bucsa prelucrandu-se apoi la cota nominala.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2031
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site