Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CONSTRUCTII AGROTURISTICE CU STRUCTURA DIN ZIDARIE

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN
MODERNIZARE STRAZI COMUNELE M. KOGALNICEANU, GURA IALOMITEI, GIURGENI - STUDIU DE FEZABILITATE
Practica de organizare si conducere - Constructii si Instalatii
REPARAREA SI INTRETINEREA IMBRACAMINTILOR DIN BETON
STRAT DE BAZA DIN MIXTURA ASFALTICA SI IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD
RAPORT DE EXPERTIZA asupra starii tehnice a drumului judetean DJ 203K Niculesti - Vintila Voda
IMBUNATATIREA LANTURILOR COMPLEXE RITMICE
BARAJUL ICE HARBOR
COFRAJE
UTILAJE PENTRU RECUPERAREA SI RECICLAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII - PROIECT- FOARFECA PENTRU DEMOLARI

CONSTRUCTII AGROTURISTICE CU STRUCTURA DIN ZIDARIE

In decursul istoriei zidariile s-au utilizat in mod curent la realizarea fundatiilor si a peretilor la toate tipurile de constructii si uneori chiar pentru realizarea planseelor si acoperisurilor. Odata cu aparitia si raspandirea betonului armat domeniile de utilizare a zidariilor s-au restrans tot mai mult in prezent fiind utilizate cu precadere la executia peretilor constructiilor civile, domeniu care va fi tratat pe larg in continuare in cadrul acestui capitol.



1 MATERIALE FOLOSITE PENTRU LUCRARI DIN ZIDARIE

Zidaria este alcatuita din blocuri de piatra naturala sau artificiala de diferite forme si marimi, asezate dupa anumite reguli, legate intre ele prin mortar sau legaturi metalice. Generalizand, betonul si lutul turnat in cofraje se pot considera tot zidarii.

In cazuri rare se executa si zidarii a1catuite din blocuri asezate in randuri suprapuse, fara material de legatura, numite zidarii uscate. Elementele componente a1e zidariei sunt: ¾ blocurile (pietre) care pot fi din: piatra naturala, piatra artificiala arsa (caramida) sau piatra artificia1a nearsa (beton, lut); ¾ materia1 de legatura, care poate fi: mortar de diverse tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici etc. Din zidarie se pot realiza: elemente de constructie (pereti, stalpi, bolti, arce, scari), structuri de rezistenta; constructii ingineresti (ziduri de sprijin, diguri, baraje) etc. Constructiile din zidarie prezinta o serie de avantaje si anume: rezistenta buna la foc, durabilitate mare, capacitate buna de izolare termica etc. Dezavantajele zidariilor sunt: greutate proprie mare, rezistente mecanice mai reduse comparativ cu alte materiale (otel, beton), consum mare de manopera etc.

2 CLASIFICAREA ZIDARIILOR

Dupa materialele de baza folosite la executarea zidariilor, acestea se clasifica in: zidarii de lut, din piatra naturala, din piatra artificiala (caramida, beton etc.) si zidarii mixte (piatra cu caramida, beton cu caramida, piatra cu beton etc.).

Dupa rolul pe care il au in constructie se deosebesc:

¾ zidaria portanta sau de rezistenta avand rolul de a sustine, pe langa greutatea proprie si incarcarile date de alte elemente de constructie (grinzi, placi etc.); elemente din zidarie portanta sunt: peretii, stalpii, arcele, boltile, cupo-lele etc.;

¾ zidaria autoportanta, care sustine si transmite numai greutatea sa proprie (pereti, cosuri de fum etc.);

¾ zidaria neportanta sau purtata, care este sustinuta de alte elemente de constructie (p1ansee, cadre); elemente de zidarie neportanta sunt peretii despartitori, peretii exteriori de umplutura intre elementele de rezistenta sau zidariile de placare a fatadelor.

Dupa modul de executie sunt: ¾ zidarii cu rosturi, realizate din blocuri legate (cu mortar sau cu legaturi metalice) sau nelegate; ¾ zidarii fara rosturi, realizate prin turnare la fata locului, din beton sau lut.

Dupa pozitia in constructie se deosebesc: ¾ zidarii in fundatie; ¾ zidarii in elevatie (pereti, stalpi, bolti, cornise, aticuri etc.); ¾ zidarii interioare; ¾ zidarii exterioare.

Dupa natura solicitarilor, elementele de zidarie pot fi supuse la: ¾ solicitari mecanice, care apar sub actiunea incarcarilor verticale si orizontale; ¾ solicitari termice, cum sint zidarii1e izolatoare sau cele refractare; ¾ actiuni chimice agresive, cum sint zidariile antiacide.

3 PIATRA PENTRU ZIDARIE

Piatra pentru zidarie se a1ege functie de destinatia si gradul de durabilitate ale constructiei, conditiile climatice, pozitia si rolul elementului de zidarie in constructie. Piatra folosita in zidarie trebuie sa indeplineasca anumite conditii tehnice si anume: ¾ forma blocurilor sa permita asezarea lor in opera pentru a lucra in conditiile cele mai avantajoase; ¾ dimensiunile blocurilor fabricate sa fie modu1ate pe baza sistemu1ui modular decimetric (10 cm)

sau octometric (12,5 cm); acestea rezulta din conditii de dimensionare termica si din necesitatea de

manipu1are usoara a blocului; ¾ rezistenta la actiunea inghet-dezghetului sa fie cat mai mare; ¾ sa fie rezistente la foc; ¾ sa reziste la actiunea agentilor chimici agresivi; ¾ sa prezinte rezistenta la compresiune corespunzatoare.

3.1 Piatra artificiala arsa. Aceasta se fabrica din argila cu adaosuri (nisip), arsa la temperaturi ridicate. Se poate prezenta sub diverse forme: caramizi pline, caramizi cu goluri orizontale, caramizi cu goluri verticale etc.

Caramida trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice: ¾ sa nu prezinte fisuri si sa fie bine arsa; ¾ sa aiba o structura omogena, sa nu fie poroasa si sa nu contina granule de var mai mari de 23

mm; ¾ sa aiba forme regulate, sa se ciopleasca usor, iar sectionarea sa se produca dupa suprafete regulate; ¾ sa aiba rezistenta la compresiune conform marcii prescrise.

Tipurile de pietre artificiale arse pe baza de argila (produse ceramice) folosite in constructii sunt aratate in continuare.

Caramizi pline presate pe cale umeda. Acestea sint caramizi masive sau cu gauri (pentru inlesnirea uscarii si arderii), dar care nu depasesc ca sectiune totala 15% din fata respectiva a caramizii (fig. 1).

Caramizi cu gauri verticale (GV). Acestea se obtin tot prin presare pe cale umeda; au gauri de forma. cilindrica sau prismatica, perpendiculare pe fata mare a caramizilor. Se fabrica de doua tipuri: ¾ tip I, partial modulate, notate GVP; au modulata numai grosimea si eventual una din celelalte

dimensiuni; ¾ tip II, total modu1ate, notate GVM.



Blocuri ceramice cu goluri. Blocurile ceramice cu goluri au dimensiuni mai mari decat caramizile obisnuite; inaltimea lor este un. multiplu al caramizilor obisnuite la care se adauga grosimea rosturilor, pentru a permite folosirea concomitenta a acestora intr-o zidarie. Se folosesc pentru pereti exteriori, pereti de umplutura, pereti despartitori.

Caramizi pentru placaje. Se folosesc in general pentru acoperirea peretilor exteriori, inlocuind tencuielile si se fabrica in diferite culori. Conditiile de calitate trebuie sa corespunda caramizilor pline presate de categoria A.

Blocuri mici din beton celular autoclavizat. Betonul celular autoclavizat se prepara cu cenusa de termocentrala si var  sau cu nisip si ciment.

Blocurile mici si placile de beton celular autoclavizat se folosesc la executarea peretilor interiori si

exteriori, portanti si neportanti. Nu se pot utiliza la executarea zidurilor subterane, zidarii aparente

exterioare, la incaperi cu umiditate ridicata, la canale si cosuri de fum, in medii agresive.

4 MORTARE PENTRU ZIDARIE

Mortarele sint amestecuri bine omogenizate de liant, nisip si apa, in care se pot introduce adaosuri

active, substante cu caracter de plastifiant, substante care accelereaza sau intarzie priza, coloranti etc.

Mortarele se folosesc pentru legarea intre ele a pietrelor de constructie in vederea executarii zidariilor

(mortare de zidarie) sau pentru protejarea si finisarea elementelor de constructie (mortare de

tencuieli). Amestecul astfel preparat formeaza o masa usor lucrabila, care se intareste dupa un anumit

timp si capata. rezistenta.

Dupa natura liantului de baza si a adaosuri1or, mortarele pot fi: ¾ mortar pe baza de var: var simplu, var-ciment, var-ipsos si tras-var; ¾ mortar pe baza de ciment: ciment simplu, ciment-var, ciment-argila; ¾ mortar pe baza de ipsos: ipsos simplu, ipsos-var.

Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple, iar cele preparate cu doi lianti, mortare compuse sau mixte.

Mortarul de ciment se prepara amestecand nisipul si cimentul in proportiile stabilite de dozaj, dupa care se adauga treptat apa pana ce se obtine un amestec omogen si uniform, avand consistenta necesara punerii in opera. De obicei, nisipul se dozeaza in volume, iar cimentul in greutate. Mortarul de ciment trebuie pus in lucru in maximum o ora de la preparare.

Mortarul de var cu adaos de ciment se prepara astfel: mai intai se prepara mortarul de var gras, la care

se adauga cantitatea de ciment prescrisa. Se poate amesteca intai nisipul cu cimentul, adaugand apoi

lapte de var.

Pasta de ipsos se prepara din ipsos si apa, fara nisip. Pasta se realizeaza astfel: se toarna mai intai apa, apoi se adauga treptat ipsos si se amesteca bine pana la obtinerea consistentei dorite.

Nu se admite turnarea apei peste ipsos sau diluarea pastei cu apa dupa terminarea amestecarii, deoarece ipsosul nu mai face priza. De asemenea, nu se mai toarna ipsos in pasta, in vederea ingrosarii pastei, deoarece se formeaza coco1oase. Pasta de ipsos trebuie pusa in lucru in maximum 1015 minute de la preparare; ea se intareste foarte repede, din care cauza se prepara in cantitati mici si se adauga intarzietori de priza.

Prepararea mecanica a mortarelor se efectueaza atat pe santier cat si in instalatii centralizate. Se folosesc malaxoare de mortar care functioneaza pe principiul amestecarii fortate. Ordinea de introducere a materialelor in malaxoare este urmatoarea: apa, nisip, liant si eventual plastifiant, cu amestecare continua.

Mortarele se pot prepara si in betoniere. Ordinea de introducere a materialelor este urmatoarea: apa,

pasta de var, nisipul si adaosul de liant. Nisipul si cimentul se introduc numai dupa ce in betoniera s-a

obtinut un amestec omogen de lapte de var. Durata de amestecare trebuie sa fie in general de

minimum 3 minute de la introducerea tuturor materialelor. 

5 TEHNOLOGIA ZIDARIILOR

Caramizile ceramice au cea mai larga utilizare in structurile de constructii in special la constructiile civile.

Fiecare rand de zidarie este alcatuit din sir un de caramizi asezate in functie de tipul si de grosimea zidariei. Caramizile se pot aseza astfel: ¾ pe muchie (pe cant) caz in care latul caramizii este asezat pe inaltime; ¾ pe lat, in care caz latul caramizii este asezat orizontal, putand fi asezate in lung (cu lungul caramizii

asezat in lungul zidurilor) si in curmezis (cu latul caramizii asezat in lungul zidului)

Sirurile de caramizi iau denumirea dupa pozitia pe care o au in raport cu fetele zidariei: ¾ sirul din fata sau din exterior, asezat la fata exterioara a zidariei; ¾ sirul interior, asezat la fata interioara a zidariei; ¾ umplutura, asezata intre sirul exterior si cel interior;

Blocurile de zidarie sunt fabricate la dimensiuni care permit realizarea grosimii zidului dintr-un singur sir, si ca urmare ele se aseaza numai pe lat, in lungime sau in curmezis.

Dupa modul de alcatuire, zidariile pot fi: ¾ zidarii simple, alcatuite din caramizi sau blocuri asezate in randuri orizontale; ¾ zidarii armate, in masa carora este inglobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu

zidaria la actiunea diferitelor solicitari; ¾ zidarii complexe, alcatuite din zidarii de caramida intarite cu elemente din beton armat monolit (stalpisori si centuri) executate concomitent; ¾ zidarii mixte, alcatuite din zidarii de caramida si beton simplu , folosite la realizarea peretilor exteriori ai subsolulilor.




Diversele tipuri de zidarii sunt denumite in raport cu lungimile de caramida asezate in grosimea fiecarui rand de zidarie. In tara noastra se utilizeaza in mod curent zidariile de 1/4 – 1/2 , caramizi.

Rareori se utilizeaza zidaria de 2 caramizi la peretii exteriori din regiunile cu clima aspra sau in unele cazuri impuse de stabilitatea constructiei.

Zidaria cu rosturile verticale in prelungire nu este rezistenta, deoarece nu poate lucra cu un singur element, ci pe portiuni separate care au tendinta de a se desface sub actiunea incarcarilor. Dimpotriva, zidaria cu rosturile verticale dintr-un singur rand, acoperite de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta, iar, sub actiunea incarcarilor, aceasta lucreaza ca un singur element. In acest caz, suprafata zidariei asupra careia se transmit incarcarile creste cu fiecare rand inferior.

1 Alcatuirea zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice. Zidaria simpla se realizeaza din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat, sau pe cant (cu exceptia celor cu goluri verticale, care se aseaza numai pe lat), in randuri orizontale si paralele. Legatura dintre caramizi se face cu mortar care se aseaza atat intre randurile orizontale de caramizi cat si intre spatiile verticale-rosturi. Rosturile orizontale trebuie sa aiba circa 10-12 mm grosime, iar cele verticale maximum 10 mm. Rosturile verticale se tes astfel ca suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime, atat in camp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida pe grosimea acestuia. In cazul zidariei din blocuri ceramice, decalarea dintre rosturile alaturate trebuie sa fie in minimum 1/2 din lungimea blocului sau de 10 cm. In toate cazurile, teserea se realizeaza in mod obligatoriu la fiecare rand.

La alcatuirea zidariilor din caramizi pline si cu goluri verticale, pe langa caramizile intregi se folosesc si fractiuni necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor. Fractiunile de caramizi sau blocuri se obtin prin taiere cu ciocanul. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se executa alternativ, in functie de caramizi si de blocurile ceramice utilizate, si anume: ¾ primul rand de caramizi este continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul

intersectiei ¾ randul al doilea de la cel de-al doilea zid se realizeaza continuu, intrerupand pe cel din primul zid s.a.m.d.

Zidurile portante se executa din caramizi sau blocuri cu aceeasi inaltime. Cand acest lucru nu este posibil, legatura dintre zidurile respective se va executa intercalarea unui stalpisor din beton armat. La stalpii de zidarie, modul de asezare a caramizilor si numarul caramizilor cioplite variaza in raport cu dimensiunile stalpilor. Zidariile dintre golurile de usi sau de ferestre, denumite in mod curent spaleti de zidarie se executa la fel ca stalpii de caramida. La pilastrii de zidarie se aplica aceleasi reguli de asezare a caramizilor, in scopul obtinerii legaturii la fiecare rand.

2 Tehnologia zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice La zidaria de caramida sau blocuri ceramice rosturile trebuie sa fie distribuite uniform; cele orizontale trebuie sa se afle in acelasi plan orizontal, iar cele verticale trebuie sa corespunda procesului de tesere adoptat. Rosturile trebuie umplute cu mortar pe toata adancimea lor, lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1-1 ,5 cm de la fata exterioara a zidului.

Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei. Zidaria se incepe de la colturi sau de ia goluri. Intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1 m. Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1,00 m distanta de la locul intersectiei peretilor si se pot termina la cel putin 0,25 m de la acest loc. Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise.

Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru sunt prezentate in continuare:

-trasarea zidurilor; ¾ intinderea si nivelarea mortarului; ¾ asezarea caramizilor; ¾ taierea-cioplirea caramizilor; ¾ zidirea caramizilor si formarea rosturilor; ¾ verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei.

Zidirea blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu cea a caramizilor, cu deosebirea ca blocurile fiind elemente de dimensiuni mari comparativ cu caramizile, pentru realizarea grosimii zidurilor nu sunt necesare mai multe siruri desb1ocuri.

3 Tehnologia de executie a zidariei armate. Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este inglobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitari; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele incat sa se asigure conlucrarea lor la preluarea eforturilor. Armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispune in rosturile orizontale, la maximum 5 randuri de caramida.

Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale in forma de gratar va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus patru milimetri. Zidaria armata se executa ca si cea de caramida cu deosebirea ca in rosturile zidariei pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din otel-beton, fie sub forma de bare independente, fie sub forma de plase sudate in conformitate cu prevederile din proiect.

4 Zidarie din blocuri de beton cu agregate usoare.

Din blocurile de beton cu agregate usoare se pot realiza zidarii avand grosimea de: 7,5, 15, 20, 30 si

37,5 cm. Alcatuirea zidariei din blocuri mici de beton cu . agregate usoare este asemanatoare

alcatuirii zidariei de caramida, utilizandu-se fie blocuri pline, fie blocuri cu gol.

Teserea zidariei se realizeaza in mod obligatoriu in fiecare rand. Teserea rosturilor verticale ale unui rand trebuie sa se obtina prin decalarea acestor rosturi cu 1/3 pana la 1/2 bloc in raport cu rosturile verticale ale randurilor alaturate, decalarea admisa fiind de minimum 10 cm. In scopul realizarii teserii rosturilor, zidaria este alcatuita din blocuri intregi si din fractiuni de blocuri care se obtin prin taierea blocurilor. 

Modul de asezare a blocurilor de beton cu agregate usoare, pline sau cu goluri, in randurile zidariei pline difera in raport cu grosimea zidurilor. Tehnologia de executie a zidariei din blocuri de beton cu agregate usoare este similara cu tehnologia de executie a zidariei din blocuri ceramice cu goluri. Blocurile se aseaza intotdeauna cu golurile dispuse in jos fiind interzis ca golurile sa strabata fetele peretilor.

5 Zidarie din blocuri sau placi din beton celular autoclavizat.

Din blocurile sau placile din beton celular autoclavizat se pot realiza zidarii cu grosimea de 7,5, 12,5, 15, 20, si 25 de cm. Alcatuirea zidariei din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat este asemanatoare alcatuirii zidarie in de caramida. Zidaria se executa cu legatura obligatorie la fiecare rand. Teserea rosturilor verticale ale unui rand se obtine prin decalarea acestor rosturi cu 1/2 pana la ¼ de bloc, in raport cu rosturile verticale ale randurilor alaturate. In scopul realizarii rosturilor se utilizeaza blocuri si placi intregi precum si fractiuni de blocuri si placi intregi.

La realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua verificari atat in timpul executiei cat si dupa terminarea lor privind corespondenta lucrarilor cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei lucrarii precum si calitatea lucrarilor executate.

Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se face in conformitate cu conditiile din standarde si alte prevederi legale in vedere pentru fiecare material utilizat.



Materialele (caramizi, blocuri de zidarie, ciment etc.) folosite la lucrari sunt cele prevazute in documentatia tehnica si vor fi insotite de certificate de calitate. In caz contrar ele nu se vor pune in opera decat dupa verificarea calitatii prin incercari de laborator.

6 Constructii cu pereti portanti din zidarie

Constructiile cu pereti portanti din zidarie sunt deosebit de utilizate pentru realizarea locuintelor unifamiliale de tip parter, parter + etaj sau subsol / demisol + parter + etaj.

Avantajele oferite de structurile din zidarie care determina utilizarea lor la constructia de locuinte sunt urmatoarele: ¾ conditii bune de rezistenta si stabilitate ¾ confort termic si acustic ridicat in interiorul cladirii fara a fi necesare ¾ lucrari speciale de izolare termica si fonica ¾ pericol redus de aparitie a condensului ¾ nu necesita utilaje speciale la executie ¾ materialele sunt usor de procurat ¾ structurile sunt deosebit de durabile -exploatate in conditii optime au practic durabilitate nelimitata

In Romania, ca si in restul continentului european, industria pe care se bazeaza constructia de locuinte este dezvoltata in principal pentru structurile cu pereti din zidarie si beton, spre deosebire de SUA si Canada, unde exista o puternica traditie pentru locuintele cu structura din lemn. Structurile cu pereti de zidarie se utilizeaza la cladiri de locuit cu maxim 5 niveluri, camine, constructii scolare, precum si la unele cladiri socia1-cultura1e.

In raport cu modul de compartimentare a spatiului cladirii, rezultat din dispunerea peretilor structurali, se intalnesc urmatoarele tipuri de structuri cu pereti din zidarie: ¾ structuri rigide de tip fagure, avand compartimentare deasa, cu distante pana la cca. 5 m intre peretii structurali, iar aria delimitata in plan de acestia pana la 25-30 m2; inaltimea nivelurilor nu depaseste de regula 3 m;

¾ structuri rigide de tip celular, avand compartimentare rara, cu distante de 6-12 m intre peretii structurali, iar ana delimitata in plan de acestia pana la 50-75 m2, inaltimea nivelurilor poate eventual depasi 3 m;

¾ structuri flexibile de tip sala, cu distante de 12-18 m intre peretii structurali si inaltimi care depasesc 4 m, datorita deschiderilor si inaltimilor mari se folosesc adeseori in combinatie cu elemente din beton armat. In acest sistem sunt realizate in prezent o mare parte a cladirilor social­culturale precum si unele lacase de cult.

In vederea asigurarii conditiilor pentru obtinerea unei bune comportari la actiunea seismica tinand seama de caracteristicile fizico-mecanice ale zidariilor, inaltimea totala si numarul de niveluri la cladirile cu structura din pereti de zidarie se limiteaza in functie de gradul de protectie antiseismica, tipul structural si natura materialelor utilizate.

6.1. Alcatuirea structurilor rigide cu pereti de zidarie Cladirile cu structura rigida din pereti de zidarie sunt concepute ca sisteme spatiale alcatuite din pereti portanti si pereti de contravantuire dispusi dupa cele doua directii principale (transversala si longitudinala) care impreuna cu planseele, formeaza o structura similara unui ansamblu de cutii.

In vederea asigurarii unei bune comportari la actiunea seismica, la alcatuirea structurii acestor cladiri se impune respectarea anumitor principii generale de conformare: ¾ adoptarea unor forme in plan simple, regulate si pe cat posibil simetrice fata de cele doua axe

octogonale; ¾ limitarea lungimii cladirilor sau tronsoanelor de cladire separate prin rosturi) la 40-60 m in functie

de gradul de protectie antiseismica, tipul planseelor si natura terenului de fundare; ¾ limitarea inaltimii totale si a numarului de niveluri; ¾ distributia pe cat posibil simetrica si uniforma a rigiditatilor pe fiecare din directiile principale ale

structurii, printr-o alcatuire si amplasare judicioasa a peretilor structurali; ¾ distributia pe cat posibil uniforma in plan si pe inaltime a maselor; ¾ asigurarea continuitatii in plan si pe inaltime a peretilor structurali, evitand pe cat posibil

fragmentarea acestora; ¾ adoptarea unor solutii de plansee cu rigiditate mare in planul lor, formand diafragme (saibe)

orizontale capabile sa asigure stabilitatea si conlucrarea peretilor de zidarie la actiunea incarcarilor

verticale si a celor orizontale.

Prin dispunerea peretilor structurali de zidarie dupa doua directii ortogonale se obtine o rigidizare reciproca a peretilor, asigurandu-se astfel contravantuirea ansamblului structural. In vederea realizarii unei alcatuiri corecte a structurilor de zidarie, care sa le permita o comportare favorabila la actiunea incarcarilor orizontale, distantele dintre peretii cu rol de contravantuire se limiteaza in functie de gradul de protectie antiseismica, inaltimea totala si numarul de niveluri ale cladirii, natura materialelor de zidarie si tipul planseelor. Acest ultim criteriu este legat de capacitatea de comportare ca diafragme orizontale a diferitelor tipuri de plansee.

Avand in vedere limitarile impuse pentru inaltimea totala si numarul de niveluri la cladirile cu peretii de zidarie, grosimea peretilor exteriori se stabileste, practic in toate cazurile, pe considerente de izolare termica.

Grosimea peretilor portanti interiori se stabileste din conditii de izolare fonica si de rezistenta, valoarea minima corespunzand dimensiunii unei caramizi sau a unui bloc pentru zidarie (24 cm). In anumite situatii particulare se pot realiza si pereti cu grosime mai redusa, cu luarea unor masuri speciale. Grosimea minima a peretilor cu rol de rigidizare este identica cu aceea a peretilor portanti interiori. Peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti, legatura dintre ei asigurandu­se prin tesere.

In cazul in care asizele peretilor au inaltimi diferite, legatura intre pereti se realizeaza prin intermediul unor stalpisori din beton armat inglobati in zidarie.

Pentru marirea locala a capacitatii portante a peretilor de zidarie, in zonele in care apar tensiuni mari sau concentrari de tensiuni (spaleti de zidarie cu dimensiuni reduse intre golurile de ferestre, margini de goluri de usa apropiate, rezemari de grinzi ce transmit incarcari concentrate mari) se executa stalpisori (samburi) din beton armat inglobati in zidarie, realizand zidarie complexa sau zidarie inramata. Intre stalpisori si zidaria adiacenta se asigura o legatura prin bare de otel-beton inglobate in rosturile orizontale ale zidariei, dispuse la distante de maximum 60 cm pe inaltime Zidaria inramata cu stalpisori si centuri de beton armat constituie totodata o solutie eficienta sub aspectul comportarii la actiunea seismica.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4631
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site