PERETI

1. Structuri cu pereti portanti din zidarie.

 Pereti purtati din zidarie:

Peretii sunt elemente verticale ale constructiilor, sub forma de suprafete plane. Ei pot fi realizati in mai multe moduri, solutiile de realizare fiind determinate de destinatia cladirii, de structura ei, de tehnologia adoptata pentru executia acesteia. Conform exigentelor de performantǎ tehnico-constructive, peretii trebuie sǎ indeplineascǎ conditii de:

-   rezistentǎ si stabilitate

-   durabilitate

-   rezistantǎ la foc

-   izolare termicǎ si fonica

-   eficientǎ in executie si exploatare:

- mobilitate (inlocuire si modificari ulterioare)

                              - economicitate si productivitate

                  - aspect arhitectural

Clasificarea peretilor:

Dupa rolul pe care il au in constructie: 

- pereti portanti de rezistenta, care preiau si transmit

infrastructurii constructiei, incǎrcǎrile verticale

gravitationale transmise de plansee,

- pereti purtati, care au doar rolul de a compartimenta

in plan orizontal spatiul.

Peretii pot avea si rol de:

- contravantuire, cand sunt capabili si preiau si forte orizontale (vant, seism)

-    termoizolare, in special peretii exteriori, sau care

delimiteaza spatii cu functionalitati diferite, 

-    compartimentare, delimitand spatiul:

- cel interior de cel exterior cladirii

- din cadrul aceleiasi unitati functionale

- dintre unitatile functionale

-    inchidere lateralǎ a constructiei

Dupǎ procesul tehnologic de executie:

-             pereti:  -  ziditi

-   monoliti

-   prefabricati

Dupǎ pozitia in constructie:

-             pereti executati la suprastructura constructiei:

-   exteriori

-   interiori

-             pereti executati la infrastructura constructiei:

-   exteriori

-   interiori

Dupǎ materialele din care se executǎ:

-             pereti din produse ceramice arse

-             pereti din zidǎrie de piatrǎ naturalǎ

-             pareti din pamant

-             pereti din beton:

- beton celular autoclavizat

- beton armat - turnat monolit

   - prefabricat

-             pereti din lemn

-             pereti din materiale usoare:        - P.V.C.

- aluminiu

-             pereti din panouri tip “RIGIPS”

-             pereti metalici

-             pereti din sticla sau alte materiale

 Pereti ziditi

Se executǎ din materiale in bucǎti, asezate dupǎ anumite reguli tehnice, legate cu mortar, executia lor respecta P2 – 85 – „Normativ privind alcǎtuirea, calculul si executarea structurilor din zidǎrie”.

Materiale pentru zidǎrii:

Zidaria este obtinuta prin combinarea a doua sau mai multe materiale cu caracteristici de alcatuire si de comportare diferite,  si anume, in principal: 

- piatra de zidarie, care se aseaza dupa anumite reguli

- mortarul, care este liantul, materialul de legatura, combinare care sa duca la realizarea unui element cu o comportare monolita.

Piatra de zidarie:

Caramida: obtinuta fiind prin arderea argilei, este o piatra

artificiala de zidarie, care se fabrica sub mai multe forme:

- cǎrǎmizi pline presate:

-   fǎrǎ goluri (P)

-   goluri perpendiculare pe suprafata de asezare cu sectiunea totalǎ mai micǎ sau egalǎ cu 15 % din aria suprafetei respective (Gu)

Fig. 4.20  Tipuri de caramizi: a - caramida plina normala,

b, c - caramida cu goluri verticale

d, e - caramida cu goluri orizontale

-             cǎrǎmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale (Gv)

-             cǎrǎmizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale (Go)

-             caramizi gaurite cu lamba si uluc (fig. 4.20.)

Tabelul 4.1.

-blocuri mici din beton cu agregate usoare – cu goluri verticale care nu strǎbat intreaga sectiune

-blocuri din beton celular autoclavizat (B.C.A.) realizate din:

 - gazbeton cu nisip (G.B.N)

 - cenusǎ (G.B.C.);placi pentru termoizolatii

      -piatrǎ:       - piatrǎ brutǎ

- piatrǎ prelucratǎ:        - cioplitǎ

- moloane

- poligonalǎ

- de talie

-             mortarele leagǎ blocurile mici ale zidǎriilor intre ele; se prezinta ca amestecuri omogene de liant, nisip si apǎ. In componenta lor intra:

-   var si ciment

-   ciment

-   var si cenusǎ de termocentralǎ

-   argilǎ si ciment

Mǎrcile folosite M 25, M 50, M 100

Se pot folosi si adaosuri:

-             aracet → mortare adezive

-             disanul → adeziv plastifiant

-             clorura de calciu → accelerator

Reguli generale de executie a zidǎriilor:

Materialele componente se comportǎ bine la compresiune si mult mai putin bine la celelate solicitǎri: intinderi si forfecare. In concepere si realizarea zidǎriilor trebuie sǎ se respecte anumite reguli de alcǎtuire, in special pentru asigurarea caracterului de monolitism al peretilor si ansamblului structurii din zidǎrie:

-            alegerea tipului de corp de zidǎrie, in functie de:

§  conditiile de rezistentǎ si stabilitate

§  gradul de protectie antiseismicǎ si termicǎ

§  reducerea manoperei pe santier

§  reducerea greutǎtii constructiei

§  realizarea unei rezemǎri pe toatǎ suprafata corpurilor de zidǎrie (fig. 4.21)

Fig. 4.21.         a) rezemare punctuala interzisa

    b) rosturi constante

c) efectul de pana

-            directia de solicitare trebuie sǎ fie normalǎ la rostul orizontal

-            rosturile verticale, desi nu sunt de rezistentǎ pentru incǎrcǎri gravitationale, trebuie sǎ fie verticale (pentru evitarea efectului de pana (fig.4.21.)).

-            rosturile orizontale de 12 mm si cele verticale de 10 mm, se umplu cu mortar pe toatǎ lǎtimea zidǎriei cu mai putin de 10-15 mm de fiecare fatǎ a zidului pentru a putea realiza o bunǎ aderentǎ pentru tencuialǎ.

-            realizarea teserii zidǎriei, pentru evitarea rosturilor verticale continue (fig.4.22.).

Fig. 4.22. a) element cu rosturi verticale nelegate

     b) repartizarea fortelor

-            Conceperea structurilor de zidǎrie ca sisteme spatiale alcǎtuite din pereti de rezistentǎ dispusi dupǎ douǎ directii ortogonale, la distante maxime rezultate din conditii de protectie antiseismicǎ.

-            Zidurile portante se executǎ din cǎrǎmizi sau blocuri de aceeasi inǎltime, atunci cand acest lucru nu este posibil, legǎtura dintre ziduri la intersectii se realizeazǎ fie prin tesere la 2 randuri, fie prin intercalarea unui stalpisor din beton.

-            Alegerea grosimii minime a zidǎriei si variatia grosimii pe inǎltimea constructiei sunt stabilite in functie de conditiile de rezistentǎ si stabilitate.

Fig. 4.23. Teserea zidariei

-            Legarea corespunzǎtoare a zidurilor, pentru formarea sistemului spatial, in punctele de intalnire prin asigurarea continuitǎtii alternative peste intersectie, a zidurilor pe cele douǎ directii

Fig. 4.24.         Asigurarea sistemului spatial a zidariei

-         Neutilizarea cǎrǎmizilor, blocurilor cu goluri verticale sau orizontale si a blocurilor din BCA la executarea fundatiilor si zidǎriei soclului sub nivelul hidroizolatiei.

-         Golurile mari (usi, ferestre) din peretii portanti se amplaseazǎ si se dimensioneazǎ astfel incat plinurile de zidǎrie dintre ele sǎ satisfacǎ conditiile necesare de rezistentǎ si stabilitate sub actiunea incǎrcǎrilor orizontale si verticale; numǎrul golurilor din peretii subsolului trebuie redus la minimum necesar, iar golurile din peretii interiori trebuie sǎ fie dezaxate, fatǎ de sirul de goluri din peretii suprastructurii, la o distanǎ de minimum 1m.

-         Intreruperea executiei zidǎriei trebuie sǎ fie fǎcutǎ in trepte

-         Inainte de punerea in operǎ, cǎrǎmizile trebuie sǎ fie bine udate.

1.1. Zidǎrie din cǎrǎmizi si blocuri ceramice:

 

Avantajele zidariei de caramida:

-         asigurǎ conditii bune de rezistentǎ si stabilitate

-         asigurǎ conditii bune pentru realizarea confortului termic si acustic

-         prezintǎ pericol redus de condens le peretii exteriori

-         asigurǎ executia cu mijloace simple si cu un consum redus de energie.

Clasificare:

§  zidǎrii simple – alcǎtuite dintr-un singur tip de cǎrǎmidǎ sau bloc de zidǎrie,

§  zidarii cu goluri – avand greutate redusa, alcatuite din piatra de zidarie si goluri, in interiorul peretelui, pentru izolare,

§  zidǎrii mixte – alcǎtuite din douǎ si rareori mai multe tipuri de pietre de zidǎrie sau dintr-un strat de zidǎrie sau dintr-un strat de zidǎrie si un strat de beton turnat monolit,

§  zidǎrii complexe – alcǎtuite din cǎrǎmizi sau blocuri in asociere cu elementele din beton armat monolit ( stalpisori, centuri, centuri – buiandrug).

Zidǎria simplǎ:

Este alcǎtuitǎ din cǎrǎmizi sau blocuri asezate pe lat rezultand grosimi de:

-             24 cm pentru cǎrǎmizi pline

-             29 cm pentru cǎrǎmizi cu goluri

-             37,5 cm pentru pereti exteriori din cǎrǎmizi pline

Tabelul

Teserea zidǎriei se face astfel incat rosturile verticale (transversale si longitudinale) sǎ fie decalate de la un rand la altul, atat in camp cat si la colturi, ramificatii si intersectii (fig. 4.24. a,b,c.)

a)

b)

c)

Fig. 4.25. Teserea zidariei simple la:

a) colturi(1 ½ C)

        b) intersectii pereti 1C cu ½ C

           c) intersectii pereti 1C

Grosimea zidǎriei poate varia pe inǎltime, sporul de grosime fiind dat la nivelul planseelor, cat mai simetric, pentru ca sǎ nu se creeze o excentricitate mare a fortelor. Totusi la peretii exteriori (de fatadǎ) ingrosarea se face nesimetric (spre interior).

Stalpii portanti de zidǎrie se realizeazǎ cu o sectiune transversalǎ cu latura minimǎ de 1 ½ C.

Zidǎrie cu goluri:

Este realizata din caramizi pline asezate in asa fel incat, in interiorul peretelui sa ramana goluri pentru izolare, acestea putand fi umplute cu materiale izolatoare. Sunt utilizati atat ca pereti de inchidere cat si ca pereti de compartimentare.

Pentru a asigura o buna stabilitate a acestora, golurile din planul peretilor vor fi fractionate pe verticala prin asazise „diafragme” orizontale, care va lega peretele pe grosimea acestuia. Totodata se va avea grija la asezarea caramizilor in asa fel incat prin teserea acestora sa rezulte niste „stalpisori”, asezati la distanta maxima de 2m (fig. 4.27).

Fig. 4.27. Zidarie cu goluri

Zidǎrie mixtǎ:

Solutia cea mai des folositǎ este cea de la peretii exteriori ai subsolului formati din:

-             beton si cǎrǎmidǎ spre interior.

-             piatra naturala spre exterior si caramida spre interior

-             piatra naturala, beton simplu sau armat si caramida spre interior

-             blocuri din B.C.A. si caramida

 Conlucrarea intre beton si zidǎrie se realizeazǎ prevǎzandu-se

local, la fiecare al patrulea rand si la distante de 1m in lungul zidului, alternand pe inǎltime, cǎrǎmizi de legǎturǎ care pǎtrund in stratul de beton.

La cel mult un metru pe inǎltimea zidului se executǎ un rand continuu de legǎturǎ din cǎrǎmizi asezate transversal (fig. 4.28.).

Fig. 4.28. Exemple de zidarii mixte:

                                      a) caramida si beton

                                      b) caramida sa piatra naturala

                                      c) caramida, beton simplu si piatra naturala

                                      d) Caramida si B.C.A.

                         1 –caramida, 2 – beton, 3 – piatra naturala, 4 – B.C.A.

Zidǎria armatǎ:

Este realizata ca zidaria obisnuita, la care pentru mǎrirea capacitǎtii portante si pentru imbunǎtǎtirea comportǎrii la intindere, incovoiere, forfecare precum si la socuri si vibratii se va dispune armatura:       - transversal

- longitudinal.

Fig. 4.29. Zidarie armata transversal cu plase si carcase

Armarea transversalǎ:

-            armǎtura este inglobatǎ in rosturile orizontale

-            se realizeazǎ cu:        - bare individuale (fig. 4.29.),

- carcase sau plase (fig.4.30.).

Fig. 4.30. Zidarie armata transversal cu bare independente

Armarea longitudinalǎ:

-            armǎtura va fi asezatǎ in exteriorul zidǎriei sau inglobatǎ in rosturile verticale (fig. 4.31.).

Fig. 4.31.  Zidarie armata longitudinal

-            se poate face cu plase, carcase sau bare individuale

 Armǎtura din bare individual poate fi plasatǎ in:

-             exterior – protejatǎ cu un strat de tencuialǎ

-             interior – sub barele plasate in rosturile zidǎriei

-             interior – in golurile blocurilor umplute apoi cu mortar

-             in int. intr-un miez de mortar fluid turnat intre doi pereti de zidǎrie

-             in exterior sau interior cu eforturi initiale, folositǎ la precomprimarea peretilor cu ajutorul toroanelor sau la executarea recipientilor de lichide.

Zidǎrie complexǎ:

Este alcǎtuitǎ din cǎrǎmidǎ sau blocuri zidǎrie si realizata ca o zidarie simpla sau armata, la care s-au inglobat samburi din beton armat, de celputin 25x25 cm, asa incat, dimensiunea  acestora sa fie modulata de dimensiunile caramizilor. Acest tip de zidarie este deci intǎritǎ cu stalpisori din beton armat, legati cu centuri, cel putin la nivelul planseelor (fig.4.32.).

Fig. 4.32.  Sectiune orizontala prin samburii de beton armat ai unei zidarii complexe.

Amplasarea, dimensiunile si armarea stalpisorilor se stabilesc tinand cont de:

-             rolul atribuit stalpisorilor, care este de:  

- sporire a capacitǎtii portante la incǎrcǎri gravitationale

- preluarea solicitǎrilor actiunii seismice

-             gradul de protectie antiseismicǎ

-             mǎrimea eforturilor

-             armǎtura folositǎ

Stalpisorii pentru protectie antiseismicǎ, se amplaseazǎ la:

-             colturi

-             ramificatii

-             intersectii

-             capetele peretilor puternic solicitati

-             in jurul golurilor de usi si ferestre

-             in plinurile, de lǎtime redusǎ, dintre goluri si puternic solicitate

-             in lungul plinurilor la distante de 34 m

Suprafata panourilor de zidǎrie delimitate de samburi (pe verticala) si centuri (pe orizontala) va fi:

- maximum 24 mp pentru gard de protectie antiseismicǎ 6

- maximum 18 mp pentru gard de protectie antiseismicǎ 7

- maximum 12 mp pentru gard de protectie antiseismicǎ 8,9

Fig. 4.33.  Panou de zidarie bordat de centuri si samburi din beton armat:

1 – perete de compartimentare

2 – planseu
3 – panou de zidarie

4 – centuri din beton armat

La peretii exteriori, stalpisorii sunt plasati spre interior, in scopul evitǎrii puntilor termice.

Armarea longitudinalǎ a stalpisorilor va fi: 4Φ10 pentru PC 52; 4Φ12 pentru OB 37.

Procentul maxim de armare 1,2 % pentru sectiunea de beton a stalpisorilor.

Armarea transversalǎ: Φ6/20 OB 37, indesiti la 10cm pe o portiune de minimum 50cm sub centurǎ si pe zona de innǎdire a barelor longitudinale, pentru care lungimea minimǎ de suprapunere este 40 diametre. Ancorarea barelor in centura ultimului nivel se face pe 20 diametre.

Conlucrarea stalpisorilor cu zidǎria adiacentǎ se asigurǎ prin:

- bare sau plase de otel dispuse in rosturile orizontale ale zidǎriei, minimum 2Φ6/60cm, care pǎtrund in zidǎrie pe distanta de 50 cm.

- prevederea de pane din beton realizate prin executarea zidǎriei in strepi.

Armǎtura stalpisorilor se ancoreazǎ in:

-             centura inferioarǎ a peretilor subsolului

-            soclul sau peretii subsolului (pe distante de minimum 100 cm), dacǎ stǎlpisorii transmit si eforturi de intindere

-            planseul parterului (dacǎ stalpisorii transmit numai eforturi de compresiune)

1.2. Zidǎrie din:            - blocuri mici din beton cu agregate usoare

                        - blocuri de beton celular autoclavizat

Betonul celular autoclavizat (B.C.A) prezinta urmatoarele

- avantaje:

- greutate proprie redusa

- capacitate de izolare termica si fonica ridicata

- eficienta in executie, blocurile din B.C.A

avand dimensiuni mari.

- dezavantaje:

                                    - rezistenta mecanica scazuta

                                    - sensibilitate marita la umiditate

                                    - contractii mari la variatii de temperatura

Fig. 4.34.  Zidarie din B.C.A. – intersectii de ziduri

Zidǎria di B.C.A. se executǎ din blocuri intregi si fractiuni de blocuri tesute la fiecare rand prin decalarea rosturilor verticale. La BCA se va folosi mortar de ciment – var.

Legǎturile dintre peretii longitudinali si transversali se realizeazǎ prin teserea in trepte asemǎnǎtor cu realizarea zidǎriei de cǎrǎmidǎ (fig 4.34.).

Peretii despartitori din fasii din B.C.A. se realizeaza prin dispunerea fasiilor pe orizontala sau verticala si fixarea acstora de elementele de rezistenti prin diferite procedee (fig.4.35.).

Fig. 4.35.  Zidarie de compartimentare din B.C.A.

a – ancorarea acestora

b – fixarea acestora

1 – perete de rezistenta, 2 – perete despartitor, 3 – planseu superior, 4 – planseu inferior, 5 -  fasie din B.C.A., 6 – profil metalic, 7 – pana de lemn, 8 – material elastic, 9 - mortar

Pentru imbunǎtǎtirea rezistentei la transfer termic se folosesc zidǎrii mixte fǎrǎ sau cu interspatiu de aer. La constructiile cu umiditate mare in interior, cum sunt cele agricole si in special zootehnice, folosirea blocurilor de BCA presupune realizarea unei hidroizolatii pe toatǎ fata interioarǎ a peretelui, protejatǎ cu o zidǎrie de cǎrǎmidǎ plinǎ, asezatǎ pe cant.

   1.3.Zidǎria din piatrǎ naturalǎ

            Este folosita in special la constructii monumentale, la  soclurile constructiilor curente, la zidurile de sprijin, lucrari de arta, ca element decorativ, la constructiile turistice care folosesc cu precadere materialele locale, prezentand cateva dezavantaje:

 -    pret de cost ridicat (manopera mare),

-             greutate proprie mare,

-             izolare termica redusa.

Pentru ameliorarea conditiilor de izolare se pot executa zidǎrii mixte cu materiale termoizolatoare(BCA, cǎrǎmidǎ, polistiren expandat sau extrudat, ).

Blocurile din piatra naturala pentru zidarie sunt executate in

special din roci dure: granit, calcare dure,

In functie de gradul de prelucrare a pietrei, de modul de

asezare a acesteia si bineinteles de  dimensiunile pietrei de zidarie, se disting urmatoarele tipuri de zidarii de piatra naturala (fig 4.36.):

Fig. 4.36.  Zidarii din piatra naturala

a – zidarie din piatra bruta

 b – zidarie din piatra cioplita

c – zidarie din moloane

   d - zidarie din piatra „de talie”

 

Zidǎria din piatrǎ brutǎ:

Se foloseste la:

-             fundatii

-             socluri

-             ziduri de sprijin

  Se realizeazǎ in grosime de:

-             minimum 60cm – pentru piatrǎ brutǎ, spartǎ,

neregulatǎ

-             minimum 50cm – pentru bolovani de rau

Se realizeazǎ:       - cu mortar de ciment – var

- cu zidǎrie uscatǎ – mai rar (anrocamente, fundatii)

Zidǎrie din piatrǎ prelucratǎ:

Se realizeazǎ din:

-             piatrǎ cioplitǎ

-             moloane sau pietre de talie

Pentru ameliorarea conditiilor de izolare se pot executa zidǎrii mixte cu materiale termoizolatoare(BCA, cǎrǎmidǎ, polistiren expandat sau extrudat, ).

2. Pereti portanti din lemn

Reprezintǎ o solutie avantajoasǎ si des folositǎ la clǎdirile de inǎltime redusǎ P; P=1E.

Se pot realiza din:

-             lemn masiv (mai rar)

-             panouri (fig 4.17., fig.4.18.)

Panourile portante pot fi de mici sau mari dimensiuni realizate din elemente plane sau asamblate in elemente spatiale.

Panourile sunt realizate dintr-o ramǎ de lemn sub formǎ de codru si placaje interioare si exterioare.

Peretii – exteriori pot fi – pereti neventilati (prevǎzuti cu

barierǎ de vapori)

                                   - pereti ventilati (prevǎzuti cu barierǎ

de vapori)

           - interiori pot fi – pereti neventilati - cu spatiu de aer

                                                                 - cu termoizolatie

Peretii pot fi realizati:

-             la locul de punere in operǎ

-             prefabricati

Peretii prefabricati din panouri de lemn sunt realizati dintr-un schelet de rezistentǎ din lemn pe care se aplicǎ diverse cǎptuseli (cu strat termoizolator sau nu, in interior). Panourile, de regulǎ, au lǎtimi tipizate, iar lungimea lor sete egalǎ cu inǎltimea nivelului.

Peretii prefabricati

-             se folosesc in special pentru pereti de compartimentare, acolo unde este necesarǎ o izolare fonicǎ sporitǎ (fig 4.37).

-             pot fi ficsi sau demontabili realizati din:

-   plǎci aglomarate de lemn (PAL)

-   plǎci din fibre de lemn (PFL)

-             in functie de gradul de izolare fonicǎ dorit pot fi:

-   intr-un singur strat

-   din unul sau mai multe randuri de plǎci

-         fǎrǎ spatii intre ele

-         cu spatiu de aer intre ele

-         cu spatiu termoizolat cu

-        vatǎ universalǎ

-        cu vatǎ de sticlǎ

Fig. 4.37.  Pereti de compartimentare din produse superioare de lemn

1 – P.F.L. dur, 2 – P.F.L. poros, 3 – P.A.L., 4 – strat de aer, 5 -  material termoizolator

In cazul peretilor de dimensiuni mari, necesari pentru o izolare fonicǎ sporitǎ, cǎrora trebuie sǎ li se asigure rigiditate lateralǎ, acestia se vor realiza pe scheletul rigid, din lemn de rǎsinoase, plǎci din lemn cu rol de finisaj, iar in interior cu material fonoizolant.

3. Pereti din dale si profile din sticla:

Sunt utilizati la constructii social – culturale, la constructii administrative, comerciale, industriale, la o scara destul de redusa, datorita dezavantajelor acestui sistem:

-             izolare termica redusa,

-             rezistenta la soc redusa,

-             dificultati la realizarea etansarilor.

Fig. 4.38.  Pereti din dale de sticla presata

1 – dale de sticla, 2 – otel - beton, 3 – tencuiala, 4 – perete portant, 5 -  profil, 6 – polistiren, 7 – mortar de ciment

Dupa modul de alcatuire, dupa elementele componente, acestia pot fi:

-             din dale de sticla presata (fig. 4.38.), alcatuiti din placi din sticla presata cu o fata plana si una concava, la care canturile sunt prevazute cu uluc-uri in care introduse fiind bare de otel - beton  si mortar de ciment, se formeaza o ministructura – retea rectangulara. Suprfata maxima a acestor panouri este de 10 – 12 mp.

-             din profile de sticla „profilit” (fig.4.39.), alcatuiti din elemente de sticla din profil „U”, simplii sau dublii, in functie de modul de montare a profilelor.

Fig. 4.39.  Pereti din Profilit

a – profil din sticla, b – montare profile, c – prindere perete,

1 – profil din sticla Profilit, 2 – chit, 3 – polistiren, 4 – profil metalic sau din material plastic

4. Centuri si buiandrugi:

4.1. Centurile:

Sunt elemente de constructie prevazute in pereti, la nivelul fiecǎrui planseu, alcǎtuind o retea orizontalǎ inchisǎ. Centurile se realizeazǎ la pereti ziditi sau la alte tipuri de pereti

Rolul centurilor este de a asigura conlucrarea intre pereti, precum si intre pereti si plansee prin:

-             transmiterea fortelor orizontale ce apar la nivelul planseelor, ca rǎspuns al clǎdirii la miscǎrile seismice la peretii structurali

-             transmiterea directǎ a sarcinilor gravitationale de la planseele clǎdirii la peretii structurali

-             preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurali sub actiunea sarcinilor orizontale seismice; efectul tasǎrii neuniforme sau al variatiilor de temperaturǎ.

Fig. 4.40.  Pereti din beton armat, detalii de centuri

a,b – la pereti turnati in cofraje fixe, c,d – la pereti exteriori turnati in cofraje glisante, e – elevatie sectiuni pentru centura peretilor interiori,

1 – armatura centurii, 2 – armatura planseului, 3 – etrier in centura, 4 – armatura in goluri, 5 – gol in perete pentru rezemarea planseului

Centurile de pe pereti (fig.4.40.) se armeazǎ longitudinal cu PC52 sau PC60 cu aria minimǎ prevǎzutǎ de Normativul de zidǎrii (Φ10, Φ12, Φ14).

Barele longitudinale se innǎdesc pe minim 40 diametre, iar la intersectii si colturi se ancoreazǎ pe lungime de minimum 40 diametre dincolo de marginea centurii in care se ancoreazǎ. Armǎtura transversalǎ va fi de minim Φ6/30 OB37.

Dupa rolul pe care il au in structura, centurile se clasifica centuri antiseismice, care asigura conlucrarea spatiala a elementelor de constructie (fig.4.41.),

a.      centuri de tasare, se dispun la constructiile situate pe terenuriproaste de fundare,

b.      centuri de ancorare, avand rolul de a ancora unele subansambluri structurale (cornise), de planseele constructiilor

c.       centuri de stabilitate, se dispun la pereti supusi eforturilor de impingere.

Fig. 4.41.  Detalii de centuri (tipuri)

a – antiseismice, b – de tasare, c – de ancorare, d – de stabilitate, e – din zidarie armata, 1 – planseu monolit, 2 – element prefabricat de planseu, 3 – subcentura, 4 – grinda prfabricata de planseu, 5 – corp de umplutura, 6 – perete, 7 – pilastru, 8- armatura de ancorare

 Buiandrugii

Sunt elemente de rezistenta prevǎzute in pereti la partea superioarǎ a golurilor de usi sau ferestre(fig. 4.42.) , avand rolul:

-             de a prelua fortele verticale aferente, 

-             de a contribui la realizarea rigiditatii de ansamblu a

cladirii, participand la preluarea fortelor orizontale (cazul buiandrugilor diafragmelor).

In functie de materialul utilizat si de forma lor, buiandrugii, in cazul peretilor de zidarie se clasifica in:

-             buiandrugi din lemn ecarisat sau semirotund, folositi la deschideri si grosimi mici ale peretilor,

-             buiandrugi din metal, se folosesc pentru deschideri mai mari de 1,50 – 2,00m si incarcari considerabile.

-             buiandrgi din beton armat monolit, sunt cei mai des utilizati, dau posibilitatea eliminarii usoare a puntilor termice.

-             buiandrugi din beton armat prefabricat

-             buiandrugi de piatra, sub forma de grinzi drepte sau sub forma de arce. Ca si zidaria de piatra, se folosesc    destul de rar.

-             buiandrugi din zidarie simpla , se pot realiza din

                              - elemente drepte, pentru o deschidere de sub 1ml,

                              - din arce, pt. deschideri de pana la 3,5ml, sau din caramizi sub forma de pana.

               -        buiandrugi din zidarie armata.

Buiandrugii vor avea lungimea de rezemare pe zidǎrie de minim 25cm, iar armarea rezultǎ din calcul sau este constructivǎ.

La peretii exteriori, pentru evitarea puntilor termice, buiandrugii se realizeazǎ de lǎtime mai micǎ decat cea a zidului si se placheazǎ spre exterior, ca si centurile si stalpisorii.

Fig. 4.42. Detalii de buiandrugi

a – din lemn, ,b – din lemn cu bolta de descarcare, c – din grinda dreapta de piatra naturala, d, e –din boltari de piatra naturala – f – din zidarie de caramida, g,h – din zidarie de caramida sub forma de arc, i- din caramizi sub forma de pana, j,k – din zidarie armata, l – metalici, m – din beton armat monolit, n * din beton armat prefabricat, 1 – mortar minim M100, 2 – armatura de rezistenta, 3 – armatura de consolidare, 4- -profile metalice, 5 – beton turnat monolit, 6 – gol pentru rulou, 7 – termoizolatie, 8 tencuiala pe plasa de rabit.