Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Revitalizarea frontului la apa

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DIRIGINTE DE SANTIER IN DOMENIUL: “1. PRODUSE PENTRU CONSTRUCTII” - TEST GRILA
BARAJUL ICE HARBOR
Constructiile, ramura de baza a productiei materiale
Invelitori realizate din materiale bituminoase
Revitalizarea frontului la apa
Calculul si compensarea unei drumuiri planimetrice in circuit
Pompe de caldura
CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRÃRILOR DE DRUMURI - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATÃ
RAPORT DE VERIFICARE A RAPORTULUI DE EVALUARE A IMOBILULUI SITUAT IN ORASUL AZUGA, JUDETUL PRAHOVA
STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCTII

Revitalizarea frontului la apa

1 Obiectivul principal al interventiilor de revitalizare




Necesitatea revitalizari frontului la apa este rezultatul direct a declinului economiei industriale de la sfarsitul secolului XX.

Primul factor care duce la inversarea acestei expansiuni industriale a fost containerizarea transportului maritim in anii 1950 ce a dus la reducerea in mare masura a spatiul necesar pentru desfasurarea activitatii portuare. In timp ce industria a continuat sa fie viabila, terenul dedicat acestei utilizari a inceput sa se diminueze. (Adalberto Vallega -The Changing waterfront in costal area management, pag 115)

Fronturile la apa de astazi sunt inextricabil legate de procesul de revitalizare. Orasele situate pe maluri si tarmuri sunt unite prin interesul lor comun legat de reamenjarea acestuia.

Procesul de revitalizare urmareste definirea unei noi calitati urbane, propune un standard de viata mai ridicat si joaca un rol definitiv in relansarea imaginii si rolul orasului atat pe scara nationala, cat si internationala.

Etapa actuala a dezvoltarii ne permite sa evaluam rolul frontului la apa in contextul general al peisajului naval. In functie de strategia sa de dezvoltare, mai ales ca centru public, frontul la apa se poate situa intre doua extreme, si anume frontul la apa vazut ca un corp strain in ansamblul urban sau ca componenta principala, in imaginea generala a zonei maritime. (Adalberto Vallega -The Changing waterfront in costal area management, pag 115-116)

2. Operatii ce urmaresc revitalizarea frontului la apa

Rinio Bruttomesso exploreaza trei operatiuni de dezvoltare a frontului urban la apa - restructurare, revitalizare si reabilitare. Bruttomesso afirma ca ceea ce da viata noilor piese ale unui oras este co-prezenta numeroaselor activitati in spatiul frontului urban la apa. El afirma ca in cazul operatiunilor de restructurare ale fronturilor urbane la apa, unul dintre principalele obiective este obtinerea unui inalt nivel calitativ. (Richard Marshall - Waterfronts in Post-Industrial Cities, pag 9) Astfel, in studiul sau „Complexitatea frontului urban la apa', publicat in „Waterfronts in Post-Industrial Cities” , Rinio Bruttomesso evidentiaza mai multe elemente care imbunatatesc rezultatele unei astfel de operatiuni, privite la scara orasului:

•Deschiderea frontului la apa catre public, acest lucru constituie o necesitate pentru toate operatiunile de restructurare a frontului la apa, pentru ca in majoritatea cazurilor tocmai aceasta apropriere a lui de oras este conditia necesara pentru initierea lucrarilor de imbunatatire si atribuirea unor noi valori zonei.

•Marirea accesibilitatii catre frontul urban la apa, conditie de obicei indeplinita prin eliminarea impedimentelor din jurul ariei in cauza, accesul pietonal fiind esential in special in relatie cu arterele principale de legatura din oras, cu centrul acestuia si cu zonele periferice. Accesibilitatea la transportul public in comun trebuie garantata in asa fel incat frontul la apa sa fie mai usor de atins prin modalitati variate de transport pe apa si pamant.

•Limitarea traficului motorizat. Operatia de regenerare se concentreaza pe obtinerea unei suprafete strict pietonale cat mai mari, astfel prezenta traficului vehiculelor este redusa semnificativ, fronturile la apa devenind de cele mai multe ori zonele pietonale principale ale oraselor.

•Imbunatatirea transportului pe apa trebuie efectuata in doua feluri. Primul mod de imbunatatire a transportului pe apa ar fi «redescoperire» acestui sistem de transport de catre public, sistem care determina relansarea mobilitatii urbane prin exploatarea integrala a potentialului cailor navigabile si in acelasi timp depresurizarea strazilor orasului. Al doilea mod de imbunatatire a transportului pe apa este acela al incurajarii si imbunatatirii alternantei intre diferitele sisteme pe uscat si apa.

•Evidentierea trasaturilor urbane si naturale ale frontului la apa in scopul accentuarii

naturii neobisnuite a acestei zone urbane (contactul ei cu apa, perspectivele spre apa si spre oras, persistenta unor activitati specifice, etc), pentru a fi mai apreciata de cei ce o frecventeaza. In acest sens amenajarea digurilor, traseelor pietonale pe chei, malurilor are o mare relevanta. Elementele care amintesc de trecut trebuie reconditionate sau puse in evidenta.

•Evidentierea trasaturilor urbane si naturale ale frontului la apa in scopul accentuarii

particularitatilor speciale ale acestei zone urbane.

3 Strategii de dezvoltarea a frontului la apa



Rusell Davenport in lucrarea „The Use of Waterfronts for public and private recreation” publicata in „Urban Waterfront Lands”, sustine existenta a cel putin cinci strategii distincte de dezvoltare, care sunt in prezent utilizate pentru a furniza noi functiuni pe frontul la apa:

In situatia in care un waterfront este depasit atat functional cat si din punct de vedere economic, pe baza unei strategii, se refunctionalizeaza vechile structuri si se inlocuiesc cu spatii recreative si de agreement si functiunile complementare comerciale, rezultand regenerare urbana. Unele dintre avantajele folosirii acestei strategii includ capacitatea de a salva diferite domenii si abilitatea de a optimiza modul de utilizare a terenului disponibil. Un dezavantaj principal il constituie posibila modificare a regimului de caracter si de identitate a frontului la apa.

O a doua strategie presupune transformarea structurilor invechite sau disfunctionale ale frontului la apa in elemente profitabile din punct de vedere economic. Aceasta strategie este deseori utilizata in cazul in care frontul la apa contine importante resurse istorice. Avantajul acestei strategii il reprezinta capacitatea de reciclare si conservare a resurselor limitate si capacitatea de a pastra si de a sporii identitatea frotului la apa. Unele dintre dezavantaje include de obicei infrastructura existenta, de multe ori neadecvata si costurile necesare pentru punerea in practica a strategiei.

O a treia strategie presupune extinderea frontului la apa. Aceasta strategie este utilizata in cazul in care terenul disponibil este limitat si achizitionarea de spatiu pentru agrement in interiorul vechilor structuri nu este posibila. Unele dintre avantajele acestei strategii este abilitatea de a crea spatiu adecvat de agrement la un cost mai mic decat cel de cumparare.

A patra strategie presupune dezvoltarea multifunctionala in cazul in care unele facilitati de agrement sunt realizate, in timp ce alte proiecte de dezvoltare economica sunt de asemenea indeplinite. Ca urmare, inserarea de functiuni economice alaturi de functiunile de agrement deja existente, si dezvoltartea durabila a celor doua in timp. Avantajele acestei strategii includ capacitatea de a utiliza in mod eficient spatiul limitat si resursele.

A cincea strategie implica transformarea frontului la apa sau a unor zone in spatii publice. In acest fel, spatiul se transforma dintr-o zona exclusiv privata in zona publica. (Rusell Davenport - The Use of Waterfronts for public and private recreation in Urban Waterfront Lands, pag 204-206)

Utilizarea culturala si de recreere a frontului la apa urban

Pe masura ce dezvoltarea urbana a progresat, traditionala utilizare a frontul la apa a fost deseori depasita functional sau din punct de vedere economic datorita schimbarilor tehnologice, cat si a altor forte neprevazute (schimbari de atitudine ale publicului fata de functiuni si fata de relatia cu natura), oferind oportunitati pentru o noua folosire a spatiilor frontul la apa: activitati sportive, spatii unde vizitatorul sa se bucure de pace si liniste si / sau sa contemple natura, participarea la activitati legate de apa, cum ar fi inotul, plimbarea cu barca, pescuitul, printre multe altele.

Orasele au neglijat prea mult timp calitatea peisajului frontului la apa, iar astazi, utilizarea ca spatiu public a acestora este rezultatul cresterii cereriilor pentru oportunitati de agrement in special in zonele urbane, ca raspuns la cresterea populatiei, a venitul disponibil, a mobilitatii acestora si a restrangerii suprafetelor disponibile pentru inserarea de functiuni cu caracter recreativ. (National Research Council. Committee on Lead in the Human Environment - Urban Waterfront Lands, pag. 9)

Pentru ca activitatile de recreere sa aiba succes, „o companie sau un grup de companii trebuiesc convinse sa creeze o afacere de recreere complexa suficient de mare si de interesanta pentru a deveni un punct de atractieiar daca nu e bine proiectata si nu are un management bun nu va avea succes. Fronturile la apa trebuie bine controlate si sa fie suficient de mari si aglomerate pentru ca investitia sa merite' .

Deoarece fronturile la apa sunt cele mai vechi centre comerciale ale oraselor, istoria si arhitectura lor justifica adesea nevoia de protectie a patrimoniului istoric.

Programele de conservare au facut posibila refolosirea cladirilor vechi. Astfel districtul “The Pike Place Market” cu vedere la frontul la apa din Seattle, reprezinta o noua inovatie in conservarea cladirilor industrile. Prin inserarea functiunii de piata alimentara, nu numai ca s-a facut posibila pastrarea constructiei, dar s-a si gasit folosinta ideala in contextul mai larg al zonei. Alte vechi industrii din Savannah, San Francisco si in alta parte, au devenit moderne cladiri de birouri si magazine. (Julie Therese Donofrio - Preservation as a Tool for Waterfront Revitalization: Design, Management, and Financing Solutions from Vancouver, Boston, and London, pag 33)

In incercarea de a satisface nevoile de recreere, in cadrul frontul la apa urban, multe orase s-au confruntat cu o serie de probleme practice pe care au trebuit sa le rezolve. Competitia pentru spatiul frontul la apa, prezervare sectoarelor importante din punct de vedere istoric, inserarea modificarilor, protectia si mentinerea identitati frontul la apa, eroziunea tarmului si posibilitatea de producere a inundatiilor, precum si costurile anticipate ale refunctionalizarii sunt printre cele mai importante. (Rusell Davenport - The Use of Waterfronts for public and private recreation in Urban Waterfront Lands, pag 201-204)

5. Frontul la apa ca resursa turistica

Turismul a jucat un rol major in multe proiecte de revitalizare a frontului la apa. Primele proiecte de revitalizare au avut ca scop atragerea turistilor din oras. Pe masura ce frontul la apa isi schimba imaginea, turismul si zonele de recreere devin elemente ce aduc dupa sine castiguri financiare. (Julie Therese Donofrio - Preservation as a Tool for Waterfront Revitalization: Design, Management, and Financing Solutions from Vancouver, Boston, and London, pag. 11)



O reamenajare a frontului la apa bazata pe turism poate oferi un potential pentru a crea orase mai atractive, de exemplu, prin mijloace de amestec de utilizari, re-utilizarea de terenuri vacante sau terenuri sub-utilizate. In egala masura, inlocuirea functiunii de port sau utilizarii industriale prin turism conduce adesea la o tensiune intre conservarea patrimoniului si dezvoltarea economica. (John McCarthy - Spatial Planning, Tourism and Regeneration in Historic Port Cities, pag 19)

Este un fapt recunoscut ca oamenii se bucura de frontul la apa, vizitand-ul atat pentru oportunitatile de recreere cat si divertisment si cumparaturi. Restaurante, pub-uri, cafenele, acvarii, muzee, centre de recreere, piete multifunctionale, festivaluri, vase istorice, hoteluri si multe altele sunt deja asociate cu noul front la apa.

Aceste facilitati de recreere pot fi deschise sau acoperite, pot fi create public sau privat, insa ele sunt comercial motivate cu un larg spectru de activitati, atat pe tarm, cat si pe apa, atat stationare, cat si mobile.

Multe din atractiile frontului la apa sunt piesele istorice ramase, iar noile constructii de cele mai multe ori servesc pentru a accentua identitatea istorica pe front. Deja insertia noului in vechi prin adaptare si reutilizare pune problema de “ autentic “. (Barry Shaw -

History at the water’s edge in Waterfronts in Post-Industrial Cities, pag 170)

Exista multe activitati de recreere ce sunt asociate numai frontului la apa. Aceste activitati specifice care necesita un amplasament in apropierea unui front de apa, includ croazirere, canotaj si pescuit.

Pornirile de ambarcatiuni si alte facilitati care deservesc aceasta industrie in extindere a apei, sunt ele insele atractii pentru public si alaturi de sporturile nautice genereaza activitati pe mal. Magazinele asociate pescuitului, incluzand vanzarea de peste si acvarii, muzeele si alte functiuni legate de cultura pot prospera datorita vecinatatii cu apa si activitatii pe care o genereaza.

Dezvltarea activitatii de recreere prezinta o perspectiva viabila pentru regenerarea docurilor redundante si a zonelor situate de-a lungul canalelor si raurilor. Astfel de activitati asociate cu fronturi la apa nefolosite, incep sa devina agreate pentru petrecerea timpului liber.

Astazi pentru punerea in valoare a monumentelor se merge de la inchirierea monumentelor pana la utilizarea lor ca suport publicitar, participand la vanzarea produselor de consum curent, ca urmare spatiul public devenind astfel un produs turistic. Frantoise Choay spune ca “orice monument are acum complementul sau sub forma unui boutique, urmasul tejghelelor cu carti postale din sec. XIX, care furnizeaza suveniruri diverse, haine, obiecte casnice sau produse alimentare”.

Orasele si ansamblurile vechi devenite patrimoniu istoric cu drepturi depline, centrele si cartierele istorice vechi ofera astazi o imagine privilegiata, sintetica si reuilizarea acestuia in particular altfel spus, integrarea sa in viata contemporana.



Rinio Bruttomesso - Complexity on the urban waterfront in Waterfronts in Post-Industrial Cities, pag 45-46

Thorbum, a„ Jaisure on the Waterfront din revista The Planner Vol. 73, 1990, pg. 8-19

Francoise, Choay.Alegoria patrimoniului” Uniunea Arhitectilor din Romania, ed. Simetria, Bucuresti, 1998, pag 170



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 994
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site