Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MONTAREA COLECTOARELOR SOLARE IN SISTEM - DRAIN-BACK
MODELE SCARI
Proiect CNS - Analiza statica – Grinda tip support
PLANSEE
LUCRARE DE SEMESTRU la Disciplina Materiale de constructii si Chimie Aplicata
Legea autorizarii executiei constructiilor
Subiecte pentru examenul de beton armat
EXECUTIA CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE - Materiale, Armaturi
Distantieri pentru armaturi
Profile - Z, C, platou, RAL

SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.




Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.

Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive noi sau care prevad utilizarea altor materiale decat cele indicate in prezentul capitol, prezentul caiet de sarcini va fi completat cu caiete de sarcini speciale, odata cu elaborarea detaliilor de executie

Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica, pentru efectuarea unor asemenea lucrari.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de calitate.

Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat, va cuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului, programul de asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare al beneficiarului in cadrul santierului.

La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, “Cod de practica”- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat “Cod de practica”- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-02 cat si prevederile prezentului capitol.

COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: “Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate'.

In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte beneficiarului spre aprobare.

ARMATURI

Date generale

Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 'Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate” si STAS 438/2-91 'Sarma trasa pentru beton armat'.

Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si “Codului de practica”- NE 012-99 Partea A si NE 013-02.

Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul consultantului si proiectantului.

Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform “Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL)”. In absenta unor date privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului, in cazuri speciale.

Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.

Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii, prevazute in STAS 1799 - 88 'Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat'.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la fiecare capat al colacului.

Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:

STAS 6482/2-80 'Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda';

STAS 6482/3-80 'Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma amprentata'.

STAS 6482/4-80 'Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane'.

Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor.

Cablurile de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma, inainte de a fi puse in opera.

Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate in continuare:

Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).

Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.

In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie.

Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a preveni;

zgarierea, lovirea sau indoirea;

murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.;

contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;

acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.

Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.

Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii:

Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. {n toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje a betonului sau mortarului de injectare.

Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot.

Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare.

Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura, se vor indeparta.

Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10ºC.

Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare.

Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.

Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.

In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din “Codul de practica”- NE 012-99 partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de variatie putand fi de ± 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).

Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.

Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate.

Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.

Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.



Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm, in cazul sarmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.

Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.

Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control.

Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele metalice ajung la fata betonului.

La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.

Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate.

Confectionarea armaturii postintinse

La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor in vederea confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans, s.a.).

Se vor lua toate precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, materii grase, s.a, sa nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de taiere si confectionare.

La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje, inainte de pretensionare, nu este necesara indepartarea protectiei temporare.

La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.

Masurile minime care trebuie avute in vedere, la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant, prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.

Fasciculele, ca si toroanele individuale, se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procesul aplicat permite aceasta operatie).

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza. In “Anexa 5” din “Codul de practica”- NE 012-99 Partea B, sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor avand caracteristicile prezentate in “Anexa 4” din “Codul de practica”- NE 012-99 Partea B sau similare acestora.

Fasciculele si toroanele individuale, executate in ateliere centrale, vor fi insotite, la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului.

Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din “Anexa 4” din “Codul de practica”- NE 012-99 Partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura, se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).

Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel - con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).

Asamblarea sarmelor sub forma de fasicul, se va face prin legaturi de sarma moale de 1,5 mm diametru la capete si la distanta de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor, continua, cu sarma de circa 1 mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar, prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea lor in teci.

Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, din “Codul de practica”- NE 012-99 Partea B, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevazute in proiect (caiet de sarcini), pe baza datelor din agrementul tehnic.

In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.

Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din “Codul de practica”- NE 012-99). Diametrul de rulare se recomanda sa fie de minimum 2100 mm, in cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm, in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.

Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz, diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.

Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza.

Realizarea canalelor pentru armaturi postintinse

Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect, prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in “Anexa 4”, canalele (care pot fi 'captusite' sau 'necaptusite') se vor realiza conform datelor din “Anexa 4 si 6” din “Codul de practica”- NE 012-99 Partea B si a planurilor de detaliu.

Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare, utilizate in tara, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:

asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;

asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor;

rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0,6 mm pentru diametrele mari;

raportul dintre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minimum 10 mm mai mare decat cel al fasciculului iar aria sectunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii;

asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele, in zonele de capat;

asigurarea etanseitatii, in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior;

asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, manipularii, transportului si depozitarii.

Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elementele care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare, temperatura sa nu depaseasca +40ºC. De asemenea, in cazul acestor teci, nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.

Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect, se va putea face numai cu avizul proiectantului.

Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita, in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului, s.a.

De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari, cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii, nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare.

Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8 al “Codului de practica”- NE 012-99 Partea B si a detaliilor din planurile de executie, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul, astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata, introdusa prin teava.

In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane.

Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative, in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare, etc.). In acest scop, se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.

Asamblarea cu mufa (mama - tata) a tecilor din material plastic, se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).

In lipsa datelor de proiect, abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:

a) pe directia inaltimii elementului (h):

- pentru inaltimi pana la 200 mm (*) ± 0,02h

- pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm ± 5mm

- pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm ± 10mm

b) pe directia latimii elementului:

- pentru latimi pana la 200 mm (*) ± 5mm

- pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm ± 10mm

- pentru latimi mai mari ca 1000 mm ± 20mm

*) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara valorile negative.

In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza intre aceste limite.



In cazul canalelor din tronsoane ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depasi ±3mm, pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul fasciculului si cel al canalului, mai mari de 15 mm, sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depasi ±5 mm.

Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.

Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora, sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.

Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase, distanta poate fi sporita pana la 2000 mm. Distante mai mari se pot utiliza pe baza experimentala.

Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului.

Elementele orizontale, pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul 10 - 14 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala.

Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca - fascicul, datorita efectului de flotare a acestuia, la betonare si vibrare.

Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului.

In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau necaptusite) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din “Anexa 4”, lungimea respectiva este de 400 mm.

Montarea armaturilor postintinse

In cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. si 6.2. din “Anexa 6” ale “Codului de practica”- NE 012-99 “Partea B” sau din material plastic, se recomanda ca fasciculele sa fie montate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor.

De asemenea, in anotimpurile reci si cu umiditate ridicata, se vor adopta (in cazul in care este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din material plastic de diametru mai mic, s.a.), fasciculele introducandu-se ulterior.

Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere.

Capatul de avans al fasciculului va fi prevazut cu o piesa de forma conica, ancorata de sarmele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului.

Inainte de inchiderea cofrajului, este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acestea continand un punct de stationare pentru care se va incheia un proces - verbal pentru lucrari ascunse, in ceea ce priveste:

incadrarea in abateri a traseului realizat, fata de prevederile proiectului;

deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare;

deteriorari (strapungeri, crapaturi, desirari) nereparate ale tecii;

puncte insuficient etansate la imbinari intre teci;

montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.

In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare.

In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic, s.a.) si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal.

Pregatirea pentru confectionarea armaturilor pretensionate, confectionarea armaturii intinse, realizarea canalelor pentru armatura postintinsa si montarea armaturilor postintinse se vor realiza in conformitate cu cap. 3 din NE 012-99 Partea B, Beton precomprimat.

ANCORAJE, BLOCAJE

Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare, impreuna cu armatura pretensionata utilizata.

Ancorajele pentru armaturi postintinse si blocajele pentru armaturi preintinse, vor avea capacitate de rezistenta cel putin egala cu forta caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara deformatii semnificative ale pieselor componente.

Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7 ale “Codului de practica”- NE 012-99 Partea B.

Alte tipuri de ancoraje si sisteme de blocare se utilizeaza pe baza de agrement tehnic.

Ancorajele cu bucla si dorn (Anexa 7 - fig. 7.6. din “Codul de practica”- NE 012-99, Partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseala.

Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dorn sa fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplica beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat de capatul elementului si armat corespunzator.

Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avand agrement tehnic, corespunzator diverselor tipuri de armaturi.

In cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse, se vor folosi ancoraje (blocaje) fara sensibilitate la coroziune.

Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP Ø 7mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sarmelor, vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii de acceptare, in ceea ce priveste bulbii:

diametrul 10,6 ± 0,3 mm

inaltimea 7 ± 0,3 mm

excentricitatea max. 0,3 mm

suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm

cel mult doua fisuri inclinate cu mai mult de 30º fata de ax;

nici o fisura inclinata cu mai mult de 60º fata de ax;

Se accepta fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile.

Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza si fara omologare, pe baza de experimentari, executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru incercari in acest domeniu si avizul expertului (specialist in domeniu).

Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate si pastrate in conditii care sa evite deteriorarea sau coroziunea.

Pe baza unor verificari periodice, se vor indeparta blocajele care nu mai corespund, in ceea ce priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale lunecarilor la blocare.

CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:

asigurarea unei clase minime:

C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare avand Rp0.2 590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2;

- C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (sarme, toroane, lite).

asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cat mai reduse.

un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa potabila.

asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului (structura).

Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice:

a) In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:

punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;

in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.

b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior.

c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30º, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30ºC, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice.

d) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic – sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive.



e) Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel incat sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.

f) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.

g) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.

In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.

h) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).

i) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice.

j) La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60ºC iar perioada de racire va trebui sa permita coborarea temperaturii elementului sub +20ºC, inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.

k) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului.

La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru si pana la executarea protectiei finale a acesteia.

In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pana la realizarea protectiei sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore.

In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct. 5.3. nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenta.

EXECUTIA     LUCRARILOR

Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare.

Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca si in elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii.

Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului, detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora.

Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre placi, se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate.

Atat pentru zonele de monolitizare dintre grinzi cat si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si in grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului.

Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, raman valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa.

Tensionarea si blocarea ancorajelor

Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.

Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.

Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmatoarele:

provenienta si caracteristicile materialelor;

referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;

programul de precomprimare;

desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;

provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si practica in acest domeniu.

Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.

Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:

mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;

modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;

nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;

consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume:

Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor:

masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor;

eventualele masuri de verificare a rezistentei in beton, in particular in vecinatatea ancorajelor;

In timpul punerii sub tensiune:

ordinea de punere sub tensiune;

tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor cat si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv;

metoda de masurare a eforturilor si alungirilor;

dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate in caz de accident, de alungire anormala sau rupere de sarme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor;

masurile de protectie definitive si programul injectiei;

modul de verificare a canalelor ramase libere.

Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a “Codului de practica” NE 012-99, Partea B.

Injectarea cablurilor

Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor, care va cuprinde:

caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;

conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas disponibil in caz de accident;

ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;

ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;

volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;

masurile ce trebuie respectate in caz de accident sau in conditii climaterice defavorabile.

La injectare se va tine cont de prevederile “Codului de practica”- NE 012-99” Partea B, sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.

CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR

Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, in conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului.

Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise in documentele interne de verificare a calitatii.

Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora. In cazul in care Antreprenorul receptioneaza elemente necorespunzatoare, returnarea elementelor se va face pe cheltuiala acestuia.

Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restranse, se face pe baza unui program intocmit de antreprenor, ce se supune aprobarii beneficiarului in conformitate cu codul de practica NE 012.

Nu se admit in lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri, dislocari de beton, armaturi corodate etc.

In cazul in care normele in vigoare prevad proiect de incercarea lucrarii, antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor, inclusiv elaborarea proiectului de incercare.

Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii proiectantului si consultantului.

Suprafetele de beton aparente ale suprastructurilor din beton precomprimat vor fi vopsite cu materiale de protectie anticoroziva, conform prescriptiilor de la cap. 12.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 990
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site