Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CARPANUL

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
VISINI SI CIRESI
Padurile boreale
INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU MASA LEMNOASA
Lucrare arbori silvicultura si paduri
Strutura arboretelor si rezistenta lor la actiunea agentilor perturbatori externi
Notiuni si principii generale - silvicultura
CONSTITUIREA PARCHETELOR DE EXPLOATARE FORESTIERA
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor
Rolul speciilor si al arborilor individuali in organizarea si conducerea structural-functionala a arboretelor
STABILIREA SUPRAFETELOR OMOGENE SI A VOLUMELOR AFERENTE

CARPANUL

(Carpinus betulus)




Iarasi unul din copacii cei mai raspanditi dela noi, amestecati atat printre fagi, cat mai ales printre stejari. Cu cei dintai se aseamana la prima vedere, atat prin trunchiul neted, cat si la frunza. Nu ajunge insa sa creasca atat ca fagul, nici nu are trunchiul asa de regulat cilindric, ci cu crapaturi in lung si umflaturi oblice, de pare sucit. Scoarta e mai cenusie cu pete negre. Se ramifica degraba, cu putin deasupra pamantului. Frunzele sunt asezate alternativ, stau orizontale si sunt mai aspre; dintii principali sunt zimtuiti la randul lor. Intre nervuri frunza e boltita ceia ce-i da o infatisare valurata, deosebita de a fagului. Avand nevoie de mai multa lumina, se trage mai spre marginea padurilor sau spre poeni.

Cand e inflorit, ori daca are fructe, nu se mai poate confunda de loc cu fagul. Inca de cu iarna, la carpen se vad muguri mai lungi, acoperiti cu solzi, care nu sunt alceva decat matisorii cu florile barbatesti. Abea au crapat mugurii si solzii matisorilor se desfac, ca si la alun, pentru ca din stamine sa ploaie cu polen. Florile femeiesti sunt la varful crengutelor, insirate tot pe un matisor. N'au petale, nu sunt colorate; de aceia se deschid cat frunzele nu sunt desvelite, ca polenul sa ajunga pana la ele. Din florile femeesti ies fructele,

Insirate pe codita lungita, si intovarasite de un soiu de invelis ca o frunza cu trei loburi, din care cel mijlociu e mult mai lung. Invelisul aduce acelas serviciu, la imprastierea fructului, ca si aripele fructelor de artari.

Fig. 44. Frunze si fructe de Carpan (R).



Fig. 45. Carpinita

Are un lemn tare; se despica greu. De aceia se intrebuinteaza la facerea acelor obiecte intrebuintate mai des spre a nu se roade lesne, cum e jugul pentru boi, calupurile de cisme sau popicele. E un lemn bun si la ars, macar ca se taie mai greu. O varietate, carpinita sau sfineacul (C. duinensis), creste amestecat cu garneata prin padurile din Oltenia, Banat ori padurea Letea din Delta, pana unde ajunge boarea calda a climei mediterane.

E mai marunt, cu frunze mai mici, dese si mai lungarete.

Strugurele cu fructe abea se poate deosebi dintre frunze, doar prin culoarea mai galbie a aripioarei care invaluie fructul. Crengutele sunt cu creturi marunte in curmezis, datorita numeroaselor lenticele albe.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 452
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site