Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modelarea structurii fondului de productie normal
Exploatabilitatea
Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor
Fondul de productie
Problema organizarii teritoriale a padurilor
Statiunea, element de baza in organizarea si conducerea structural functionala a arboretelor
Rolul amenajarii padurilor in cadrul gospodariei silvice

Eficacitatea functionala a structurii arboretelor in exploatarea functiilor lor

1. Cresterea si productia arboretelor sub influenta structurii

1.1. Importanta problemei.



Posibilitatea de a influenta cresterea si dezvoltarea arborilor si arboretelor constituie baza axiomatica a culturii padurilor. Crearea de arborborete pure sau amestecate, echiene sau pluriene, din lastari sau din samanta, precum si aplicarea diferitelor sisteme de masuri silvitehnice influenteaza, s-a vazut, marimea cresterii si calitatii productiei de lemn, precum si eficenta serviciilor de interes social-ecologic pe care arboretele le indeplinesc. De aceea sistemul de masuri silvotehnice de aplicat intr-un arboret este strans legat de obiectivul urmarit, iar stabilirea acestuia presupune cunoasterea prealabila a efectului pe care il va putea avea asupra capacitatii functionale a padurii.

1.2. Productia si productivitatea arboretelorde codru regulat

In cazul codrului regulat, tratamentele se deosebesc intre ele nu atat prin efectul pe care il au asupra productiei lemnoase, cat prin conditiile deosebite de exploatare si regenerare pe care le creaza si prin practica pe care o asigura fie semintisului, fie mediului ori societatii. De aceea, coniderand ca reprezentative arboretele echiene, vom caracteriza productia lor lemnoasa tinand cont de influenta speciilor, de sistemul de rarituri aplicat si de modul lor de regenerare.

a)Productia arboretelor echiene pure.

Productia lemnoasa a arboretelor echiene pure variaza mult cu specia, statiunea si provenienta. Considerand ca indicatoare productia medie maxima pe an si pe hectar, se observa din tabelul de mai jos, extras din tabelele de productie, mari diferente intre productivitatea diferitelor specii, iar in cazul aceleiasi specii, se observa ca productivitatea este cu mult mai mare in situatia instalarii acestora in statiuni favorabile fata de cazul instalarii lor in statiunile cele mai nefavorabile. Ex: salcamul, in cazul caruia productivitatea scade de 5,3 ori in statiunile slab productive fata de cele de productivitat ridicata. De asemenea, se remarca productivitatea mai ridicata a arboretelor provenind din samanta fata de cele provenite din lastari.

Rezulta din tabel inalta productivitate a arboretelor de molid si chiar a celor de brad fata de cele de fag, ceea ce incurajeaza ideea introducerii molidului si bradului ca specii de amestec in arboretele de fag. Efectul este accentuat si de faptul ca, in amestec cu fagul, molidul realizeaza o clasa de productie mai buna.

Specia

Clasa de productie

I

II

III

IV

V

Molid

Brad

Fag

Gorun samanta

Gorun lastari

Stejar samanta

Stejar lestar

Carpen

Tei

Salcam plantatie

Salcam lastar

Plop alb, negru

Plopi euroamerican

3-5mp

6-9mp

De asemenea, specii de inalta productivitate sunt plopi euroamericani si indigeni salcamul, teiul si chiar stejarul pedunculat.

Comparand intre ele arboretele constituite din diferite specii,remarcam importanta mentinerii si chiar a introducerii salcamului in statiuni favorabile cresterii lui, unde realizeaza sporuri de 50-70 % fata de alte specii din zona lui ed crestere.

Cu privire la arboretele de carpen, productivitatea lor mai scazuta fata de cea a celor de stejar, constituie un mediu in plus, in afar acelui calitativ, in sprijinul ideii reducerii carpenului in cultura.

In ceea ce priveste substituirile de specii, acestea nu pot conduce la relizarea de arborete mai favorabile decat in masura in care conditiile stationale sunt mai favorabile pentru specia introdusa.

Este evident ca la alegerea speciilor, in afara productivitatii trebuie avuta in vedere si calitatea produselor obtinute.



Se stie ca rezultate importante pe linia maririi productivitatii padurilor se pot obtine si prin introducerea in cultura a speciilor exotice ( duglas verde, pin strob, larice japonez, stejar rosu etc). Asupra introducerii speciilor exotice exista numeroase studii. Totusi, arboretele studiate fiind pre tinere, rezultatele inregistrate nu pot fi considerate complete si definitive, iar introducerea acestor specii trebuie facuta cu o anumita prudenta..

a)     Productia arboretelor echiene amestecate.

Datorita conditiilor mai bune de dezvoltare care se creaza, la prima vedere se poate spune ca acestea trebuie sa aiba o productie lemnoasa mai mare. Dar modul in care influenteaza amestecul asupra diferitelor specii, asupra productiei si realizarii altor functii ale arboretelor este inca putin cunoscut. Cercetari in acest sens sunt inca putine si cu folosirea unor metode prea putin precise.

Trebuie amintite aici constatarile lui G.Boader, potrivit carora cercetarile asupra arboretelor amestecate au stabilit superioritatea acestora fata de arboretele pure.Cele mai multe cercetari se bazeaza pe compararea dintre rezultatele atribuite prin inventarieri directe in arborete amestecate cu datele din tabelele de productie, in conditiile in care rezultatelel depind iin mare masura de tabelele alese.

In vederea stabilirii si compararii productiei realizate de arborete pure si amestecate, s-a creat o serie de arborete experimentale pure si amestecate de molid si brad. Rezultatele inregistrate la varsta de 60-65 de ani arata un spor de productie in arboretele amestecate de 10-35 %. Trebuie precizat aici ca cele doua specii nu au fost influentate de amestec la fel. Astfel, in timp ce molidul e produs in amestec cu 65-131 % mai mult, bradul a dat cu 50-60 % mai putin. Fata de arboretele pure, in astfell de amestecuri, molidul a realizat cresteri in inaltime cu 2,3-3,3 % mai mult, astfel incat a realizat o clas ade productie cu 50 % mai mare decat in arborete pure.

Cercetari asemenatoare in arborete amestecate de gorun si tei au dovedit ca gorunul atinge inaltimi mai mari, iar teiul inaltimi mai mici decat in arborete pure, dar pe ansamblu astfel de amestecuri au un volum mai mare cu 21% fata de arboretele pure. Acelasi fenomens-a constatat in amestecuri dintre molid cu fag, ceea ce determina un spor de productie in cazul molidului cu 35-70% mai mare fata de arboretele amestecate.

Cele prezentate pana aici se refera la arborete amestecate in care proportia speciilor este egala. Ar fi interesant, desigur, sa se cunoaca dezvoltarea arboretelor amestecate in functie de variatia proportiei speciilor.

Date intersante cu privire la comportarea speciilor in amestecuri a obtinut G. Boader prin compararea productiei acestora cu date din tabelele de productie, dupa cum urmeaza:

Tipul de amestec

Varsta

Specia

Diferente de volum (%)

Molid(I)+Fag(I2)

Molid

Fag

Gorun(I)+Fag(III2)

Gorun

Fag

In paranteza:clasa de productie relativa.

Se observa ca, desi in ambele cazuri s-au obtinut sporuri de porductie pe total, intotdeauna aceste sporuri au fost realizate de specia de cea mai mare valoare economica.

Cu privire la influenta amestecului de specii asupra productivitatii arboretelor este interesant de prezentat ipoteza lui T.C.Nelson, potrivit careia, in general, in conditii stationale date si la un fond de productie compatibil, cresterea unui arboret amestecat echien nu va depasi cresterea speciilor sale cel mai repede crescatoare in arborete pure si nu va fi mai mica decat cresterea speciilor sale mai incet crescatoare.

In general arboretele amestecate sunt astfel constituite incat competitia inter specifica sa fie minima, iar raporturile de favorizare si cooperare sa se realizeze in sensul asigurarii stabilitatii, fiabilitatii si perenitatii arboretelor, sansele de progres in actiunea de a realiza astfel de arborete amestecate se bazeaza pe studierea modelelor arboretelor naturale optimizate de-a lungul timpului dupa principiile autoreglarii, autoorganizarii si autoconservarii. Efectul optim se realizeaza numai atunci cand intre specii se formeaza relatii de intrajutorare pe modelul celor existente intre brad si fag.

In stabilirea compozitiilor arboretelor amestecate, trebuie cunoscuti atat factorii stationali determinati precum si a caracteristicilorecologice ale speciilor forestiere, intre care esentiale sunt: toleranta acestora fata de comportamentele fizice si chimice ale statiunii. Trebuie cunoscute, de asemenea: influenta speciilor asupra conditiilor stationale, cu precadere asupra radiatiei, umiditatii si caldurii solului, patrunderii precipitatiilor in sol, compozitiei si puritatii atmosferici etc.

b)     Influenta rariturilor asupra productiei arboretelor.

In relaizarea obiectivelor sale de stabilire a ceea ce trebuie sa produca padurea, amenajistul trebuie sa stie cum sa poata produce pentru a realiza, prin planificare, aplicarea masurilor necesare de aplicat. El trebuie sa stie, deci, cum urmeaza sa fie ingrijita padurea pentru ca arboretele sa aiba in permanenta structura corespunzatoare productivitatii maxime.

In ceea ace privesre influenta rariturilor asupra productiei si productivitatii arboretelor, cercetarile inteprinse pana acum lamuresc aspectele fundamentale ale problemei. Astfel , s-a stabilit ca productivitatea arboretelor, calculata in raport cu productia totala in volum, nu poate fi influentata in mod sensibil prin operatiuni culturale. In acelasi timp, intensitatea acestor lucrari nu poate varia decat in limite restranse, dincolo de care orice interventie determina o miscare a productivitatii. Sporuri de crestere insemnate in urma aplicarii operatiunilor culturale nu s-au obtinut decat izolat si doar pentru arborete tinere si intervale de timp scurte, din care cauza nu pot fi concludente. Ca urmare, concluzia generala a cercetarilor, cu privire la influenta rariturilor asupra productiei si productivitatii arboretelor este urmatoarea:

productia si productivitatea arborilor nu depinde de intensitatea rariturilor;

productia si productivitatea arboretelor nu sunt influentate de felul rariturilor aplicate.

Cu toate acestea, arboretele prea dese, in care nu se intrevine deloc cu rarituri sau in care se scot cel mult arborii uscati, ca si cele in care rarirea este dusa pana la intreruperea permanenta a coronamentului sau , cu siguranta o productivitate scazuta.

Faptul ca productia totala a arboretelor nu depinde semnificativ de intensitatea rariturilor constituie pentru gospodaria silvica un mare avantaj. Intr-adevar, el permite sa se intervina in fondul de productie, in limitele densitatilor lor optimale ( 0,90-1,05 la rasinoase; 0,85-1,00 la fagete) in asa fel incat sa se influenteze calitatea produselor uneori decisiv, fara ca productia totala de fitomasa sa scada si sa se asigure,in acelasi timp, stabilitatea si mentinerea echilibrului lor ecologic prin autoreglare.

Dar, daca felul rariturilor nu are decat o influenta neinsemnata asupra cantitatii produselor, are in schimb un efect hotarator asupra calitatii acestora. In primul rand, odata cu intensitatea rariturii aplicate creste proportia arborilor buni, datorita selectiei din ce in ce mai riguroase. Apoi, efectul diferit pe care luminarea mai slaba sau mai puternica il exercita asupra cresterii in grosime si asupra formei arborilor face ca rariturile mai intense sa determine o sporire apreciabila a proportiei sortimentelor de mari dimensiuni, provenite mai des din productia principala a arboretelor, ceea ce are o importanta deosebita mai ales la fag si la stejar. Amintim aici ca in cazul stejarului sortimente valoroase nu se obtin decat in arborete amesecate, in care exista un subetaj inalt format din alte specii, care sa impiedice formarea cracilor lacome.

Rariturile influenteaza puternic atat structura cenotica a arboretelor, cat si contributia fideritelor clase cenotice la formarea volumului si cresterii in volum a arboretelor. Astfel, cresterea unui arboret predominant ( in cazul unui arboret de molid cu varste de 50 de ani, parcurs cu o raritura de intensitate forte) este echivalenta cu cresterea a 1,5 arbori predominanti, a 5 arbori codominanti sau a peste 20 de arbori dominati, ceea ce inseamna ca arborii predominanti contribuie la procentul de acumulare a fitomasei in arboret cu aproape 35 %, cei domninanti cu peste 55%, iar arborii dominati si codominati aduc impreuna un aport de numai 10%.

Concluzia generala a celor expuse mai sus este aceea ca problema rariturilor este, in primul rand, o problemaa de sortiment, care poate fi controlata si rezolvata prin aplicarea unor modalitati active de conducere si reglare structural-functionala a arboretelor, specifice unei silviculturi dinamice si energetice. Pentru amenajarea padurilor, insa, deosebit de important este si efectul rariturilor asupra volumului arboretului si asupra raportului dintre produsele principale si secundare, de care trebuie sa se tina seama in asigurarea continuitatii. In cazul rariturilor puternice de jos, de exemplu, dupa tabelele de productie de lui Wiedemon, volumul arboretului principal reprezinta, in procente, fata de raritura moderata la diferite varste, doar:

Varsta (ani)

% volumului principal din productia totala

Molid

Fag

In figura urmatoare, dupa acelasi autor se prezinta masura in care poate fi influentata prin rarituri productia unui arboret de molid pe clase de diametre ( proportia sortimentelor), astfel:

Referitor la aparatul operatiunilor culturale la satisfacerea nevoilor de lemn ale economiei nationale, precizam ca se pot obtine anual circa 4 milioane mc de masa lemnoasa, adica aproximativ un sfert din posibilitatea totala a padurilor.

1.3. Productia si productivitatea arboretelor de codru gradinarit

Tratamentul taierilor gradinarite se deosebeste de cele ed codru regulat. In cazul din urma exploatarea se face mai mult sau mai putin in masa. Generatiile se succed una dupa alta pe aceeasi suprafata. Arborii stanjenindu-se in dezvoltarea, cresterea lor curenta se micsoreaza devreme, astfel incat grosimea la exploatabilitate a celor mai multi dintre arbori nu depaseste 35-50 cm. In codrul gradinarit, dimpotriva, exploatarea se face pe arbori individuali. In orice arboret sunt prezente toate generatiile. Arborii, instalandu-se in mici grupe si crescand la inceput sub adapostul celormari, individualizeaza cu timpul si raman o buna parte din viata lor cu coroanele in plina lumina. Ca urmare, cresterea ramane activa multa vreme, justificand exploatarea arborilor in mod individual la mari dimensiuni.

In ceea ce priveste raportul dintre variatia cresterii in volum si a productiei, pe categorii de diametre, s-a stabilit ca intr-un arboret gradinarit de fag, de exemplu, se consuma, prin exploatare, de 2-4 ori mai multa crestere in volum pentru mentinerea starii de relativ echilibru dinamic, decat pentru inoirea structurii lui. Aceasta presupune ca aproape 70-80 % din intreaga crestere in volum a unui arboret gradinarit se transforma pe loc in productie de lemn, in sensul ca se extrage, sub forma de arbori, direct din categoriile de diametre in care aceasta crstere s-a format, iar diferenta de 20-30 % se acumuleaza in categoriile mijlocii si infrioare, extragandu-se, in contul ei, tot sub forma de arbori, un volum echivalent, dar din alta categorie de diametre, si anume, cele superioare. Se poate spune, deci, ca numai o parte ( 70-80 % ) din intreaga crestere in volum a unui arboret devine productie, cealalta parte ( 2030 %) ramane in arboret pentru a innoi fondul de productie.

Se poate spune,de aici, ca productia unui arboret gradinarit poate fi sporita si inbunatatita, aparand sa fie formata din arbori grosi si foarte grosi intr-o proportie cu atata mai mare cu cat este mai mare partea din cresterea categoriilor inferioare si mijlocii care ramane in arboret sprea a ii innoi structura. Ca si in cazul arboretelor regulate, se recolteaza si in cele gradinarite un numar mare de arbori subtiri, deoarece odata cu parcurgerea suprafetei cu lucrari de exploatare, se efectueaza si taierile prevazute de operatiunile culturale. Totusi, volumul celor grosi in cazul din urma este cu mult mai mare. Fondul acesta rezulta din figurile urmatoare, unde, dupa Ammon, se reprezinta distribuitia procentuala pe categorii ( clase) de diametre a numarlui de arbori extrasi ( prima figura) si o productie totala in volum ( cea de-a doua figura ) intr-un arboret echien de molid de 120 ani si un arboret gradinarit de brad cu molid:

Din analiza figurilor se poate observa ca, pe cand productia arboretelor de codru regulat se bazeaza pe extragerea cu precadere a arborilor cu dimensiuni mici si mijlocii, in cazul arboretelor gradinarite productia se bazeaza pe extragerea, cu precadere. A arborilor grosi, care dau si sortimente industriale valoroase. In ce priveste productia totala in volum, nu s-au constata mari deosebiri, iar afirmatia potrivit careia, in codrul gradinarit, trunchiurile arborilor ar fi mai conice si mai putin egale ( deci mai putin valoroase) nu se justifica.

1.4. Productia si productivitatea arboretelor de carng.

a)     Crangul simplu

Acest regim presupune exploatarea arboretelor la varste mici. Ca urmare nu este propriu decat pentru o productie de lemn de dimensiuni mici si mijlocii, utilizabil in principal ca lemn de foc si mai putin ca pori de mina, araci etc.

Daca in ceea ce priveste sortimentele, deosebirea dintre crang si codru este evidenta, mai greu se poate observa efectul regimului asupra cresterii si productiei cantitative a arborilor.

In lipsa unor cercetari in domeniu, s-a putut afirma ca in crang se produce cel putin tot atat material lemnos ca si in codru. Cu timpul s-a constatat ca adevarul este altul. Astfel, daca in primii ani cresterea lastarilor este superioara exemplarelor din samnata, mai tarziu aceasta ia un mers normal, caracteristic speciei, ramanand insa inferioara cresterii celor din urma. La salcam, de pilda, cresterea curenta in inaltime a exemplarelor din lastari atinge maximum chiar din primul an, pe cand cea a exemplarelor din samanta atinge acest maxim numai intre 4-5 ani. Cu toate acestea, arboretele din samanta depasesc in inaltime pe cele din lastari inca de la 15-18 ani, ceea ce face ca productia lor medie anuala sa atinga maximum mai tarziu si sa fie sensibil mai mare decat a arboretelor provenite din lastari ( vezi tabelul ).

Varsta

( ani)

Clasa de productie

I

III

IV

Din samanta

Din lastari

Din samanta

Din lastari

Din samanta

Din lastari




Arboretele de stejar se comporta asemanator (vezi figura ):

Exista totusi situatii in care arboretele de crang sunt mai productive decat cele de codru. Astfel, pe soluri superficiale, dar bogate, cresterea arboretelor de codru stagneaza la o anumita varsta. De aceea carngul ar putea fi folosit cu mai mult succes.

b)     Crangul compus.

Ca sistem special de cultura si exploatare, crangul compus se situeaza intre crangul simplu si codru. Caracteristic, in cazul crangului compus, odata cu aplicarea primei taieri, in crang simplu, se lasa un numar de arbori [50- 100(150)], numit rezerve, care urmeaza a fi conduse la maturitate, destinate regenerarii naturale din samanta. In felul acesta, vom avea doua etaje de arbori ( de crang si de codru), doua cicluri de productie, iar regenerarea arboretului este mixta ( din lastari si din samanta).

Practica tarii noastre il nesocoteste, insa acesta ar mai putea fi aplicat in zavoaiele cu stejar, frasin, ulm, anin sau chiar numai cu plop negru, caz in care s-ar putea obtine un spor de productie si produse de valoare mai ridicata.

1.5. Concluzii

Aspectele prezentate in legatura cu efectul regimelor si tratamentelor asupra productiei lemnoase pun in lumina importanta alegerii acestora din punct de vedere economic. Se intelege ca efectele unui anumit mod de tratamente variaza in funtie de conditiile in care se aplica: de aceea concluziile la care s-a ajuns au un caracter general. Efectul real al unui tratament intr-un caz dat nu poate fi stabilit decat prin cercetari si printr-un control organizat al rezultatelor in procesul de productie. Un lucru este insa sigur: alegerea tratamentului si a modului de aplicare a lui, proportionarea amestecului de specii influenteaza in mod hotarator asupra cantitatii si a calitatii produselor lemnoase.

2. Raportul dintre structura arboretelor si efectul lor asupra mediului

2.1. Structura arboretelor si clima

Influenta exercitata de tratament asupra productiei arboretelor se datoreaza raporturilor care se creaza intre factorii ecologici, ca urmare a modificarii structurale specifice. De aceea, cunoasterea influentei reciproce a acestor factori constituie fundamentul stiintific al orcarui tratament, iar cunoasterea consecintelor de ordin ecologic al masurilor silviculturale reprezinta pentru amenajist o necesitate, fiindca numai astfelindrumarea data de el poate duce la obtinerea de rezultate scontate.

Este cunoscut ca din punct de vedere climatic,interiorul unui arboret are caracteristici diferite fata de cele ale mediului inconjurator. Astfel, contactul dintre atmosfera exterioara si cea interioara a unui arboret se face pe doua cai: prin corationament si pe marginile arboretului si poate fi mai mult sau mia putin strans, dupa forma si gradul de inchidere ale acestora. Asa se explica de ce arboretele etajate si gradinarite au o clima cu un caracter propriu mai pronutat decat cele cu coronamet orizontal si unfiorm. Clima interioara a unui arboreteste, asadar, cu atat mai caracteristica, cu cat el reactioneaza mai incet la schimbarile climatice din afara.

Astfel:

Viteza vatului, dar si variatiile de temperatura si evapotranspiratiile sunt mai reduse in arboretele gradinarite sau etajate decat in cele cu profil continu si uniform. Datele din tabelul urmator sunt concludente in ceea ce priveste viteza vantului intr-un arboret pur si unform de in cu inaltime de 15 m , fara subetaj si cu un subetaj regulat de molid, astfel:

Caracterul vantului

Viteza vantului

Deasupra coronamentului la 16,85 m

In coronament, la 13,70 m de sol

La 1,1 m de la sol

Fara subetaj

Cu subetaj

Fara subetaj

Cu subetaj

Fara subetaj

Cu subetaj

Accentuat

Slab

Foarte slab

Se observa ca viteza vantului este mai mica ininterior decat afara; structura etajelor are insa un efect de franare mai accentuat, ceea ce face ca deasupra coronamentului viteza vantului sa creasca.

In cele ce urmeaza, se prezinta, de asemenea, variatia vitezei vantului in interiorul coronamentului unui arboret. Se observa ca reducerea cea mai mare se realizeaza in interiorul coronamentului, la inaltimea de 12 m, unde viteza vantului reprezinta numai 15 % fata de cea din afara:

Inaltimi (mc)

Viteza vantului (m/s)

Viteza in padure/ viteza in afara(%)

In teren descoperit

In padure



Pe prima linie s-a redat viteza vantului deasupra coronamentului arboretului, pe liniile 2 si 3 este redata viteza vantului masurata in interiorul coronamentului, iar pe liniile 4 si 5 este redata viteza vantului masurata sub coronament.

Dar influenta padurii se resimte asupra vantului nu numai in interiorul si deasupra coronamentului, ci si in fata (in vant), cat si in spatele ( sub vant) ei. Distanta de la liziera padurii pe care se modifica viteza vantului este de 100m in vant si 500-1000 m sub vant, mai precis pe o distanta egata cu inaltimea arboretului.

Tempreratura aerului.

Cu privire la aceasta s-a stabilit ca in arboretele etajate si gradinarite maximele sunt mai mici in cursul perioadei de vegetatie, iar minimele sunt mai ridicate. Iarna, situatia se prezinta invers. Mai mult, temperatura aerului in padure scade pe masura apropierii de sol. In tabelul de jos se observa ca aceasta ajunge sa fie la nivelul solului cu 10 C mai mica fata de cea din teren descoperit.

Inaltimi (cm)

Temperaturi (C)

In teren descoperit

In padure

Pentru fundamentarea aplicarii tratamentelor bazate pe regenerare naturala, prezinta interes cunoasterea variatiei temperaturii in raport cu marimea ochiurilor deschise in arboret. Astfel, intr-un arboret cu inaltimea de 26 m, regenerat in ochiuri de diferite diametre, s-au facut inregistrari asupra variatiei temperaturii la inaltimea de 10 cm deasupra , solului functie de diametrul relativ al ochiurilor, exprimat prin raportul D/H ( diametrul/ inaltimea arboretului). Se observa ca marimea maxima a temperaturii (21,1C) corespunde diametrului relativ1,82 ( ochi cu diametru absolut de 47 cm ). Peste acest diametru temperatura se micsoreaza, semn ca influenta padurii scade iar mediul specific ochiului se apropie de cel al terenului descoperit.

Diametru relativ (D/H)

Temperatura ( C)

Precipitatiile

In ceea ce priveste precipitatiile, s-a observat ca arboretele de rasinoase retin in coronamentul lor mai multa apa decat cele de foioase ( vezi tabelul):

Cantitatea de precipitatii (mm)

Retentia precipitatiilor in coronament

Molid 61 ani

Pin 64 ani

Fag 84 ani

>21

Interceptia acestora in coronamet depinde de consumul, durata, variatia intensitatii precipitatiilor, dar si de compozitia, densitatea, varsta arboretelor, suprafata arboretului foliar, calitatea frunzelor si a coroanelor. Din cantitatea totala a precipitatiilor cazue, o parte, scurgandu-se pe trunchiul arborilor si prelingandu-se pe frunze, ajunge la sol, iar o alta se introduce in atmosfera, prin evaporare.

Precipitatiile ajunse la sol se scurg la suprafata, sunt retinute in litiera, iar restul se inflitreaza in sol ori se pierde prin evaporare la suprafata. Apa din precipitatii infiltrata in sol este absorbita de radacini, migreaza in adancime sau lateral, alimentand izvoarele.

Evapotranspiratia, gradul de poluare ale mediului padurii, continutul in CO2. Extragand apa din sol, biocenozele o utilizeaza in proportie de 99,8 % pentru transpiratie, iar restul de 0,2 % in nutritie, ajungand ca un sector de padure sa transpire o mare cantitate de apa ( pana la 4,5 milioane mc/an/ha ).

Cercetarile au aratat ca, in interiorul padurii, unde clima este si ea mai scazuta, astfel incat terenurile deschise, spre exemplu, cedeaza in atmosfera cu pana de 3 ori mai multa apa prin evapotranspiratie decat interiorul unui arboret gradinarit, bine inchis.

In acelasi timp diferenta dintre umiditatea aerului in interiorul unui arboret si in teren descoperit poate ajunge la 30 %, fiind maxima in timpul verii si minima iarna. Aerul din interiorul unui arboret esre mai bogat in vapori de apa fata de cel din afara lui, el este in acelasi timp mai putin poluat.

In padure proportia dioxidului de carbon (CO2) variaza intre 0,05 in apropierea solului si 0,02 % in coronament, unde concentratia lui scade sub cea normala (0.03665 %) datorita procesului fotosintezei. Prin asimilatie clorofiliara se consuma anual circa 4 tone CO2 /ha, ceea ce reprezinta aproape jumatate din substanta uscata acumulata de arboret timp de 1 an. Pentru producerea unei tone d fitomasa se consuma 1,9 tone dioxid de carbon si se elibereaza un schimb 1,3 tone O2, padurile reprezentand astfel, plamanii verzi ai plantei.

Lumina.

Din totalul radiatieti solare incidente, aproximativ 70 % este absorbita si folosita in sustinerea proceselor fiziologice proprii plantelor lemnoase, 20 % este reflectata, iar 10 % este transmisa prin coroanele arborilor la sol. Din radiatia absorbita, in procesul fotosintezei este folosita doar 1-2 %, 48-49 % este consumata prin evapotranspiratie, iar 20 % pentru incalzirea partilor arborilor.

In legatura cu cele expuse mai sus, trebuie amintit aici ca rarirea uniforma a coronamentului prin taieri succesive, face sa se apropie clima interioara a arboretului de cea de afara, iar cand arborii raman izolati, sub forma de rezerve, exercita adesea o influenta defavorabila regenerarii prin faptul ca marin viteza vantului, intnsifica evapotranspiratia la nivelul solului.

O a doua cale prin care se fac simtite schimbarile climatice in interiorul lui este pe la marginea lui. De aceea, desimea marginii are, din punct de vedere climatic, o importanta deosebita.

Marginea unui arboret este reprezentata d partea lui cea mai dinafara, o fasie ingusta pe care se resimte efectul schimbarilor climatice. Lu un arboret izolat sau despartit de celelalte prin linii largi, drumuri, arbori de margine raman bine imbracati, formand perdeaua de liziera.

2.2. Structura arboretelor si efectul lor de protectie

Procentul padurilor cu rol de protectie reprezinta in prezent peste 53% din suprafata fondului forestier national, constituit din:

19 % paduri pentru protectia apelor;

20 % paduri pentru protectia solului;

3% pentru protectia contra factorilor climatici si industriali daunatori;

7 % functii de recreere;

4% paduri de interes stiintific si de ogrotire a aerofondului si ecofondului forestier.

Gospodarirea padurilor din aceasta grupa functionala trebuie sa urmareasca aducerea si mentinerea arboretelor in starea cea mai proprie exercitarii functiilor de protectie ce le-auu fost atribuite. Aceasta sacina revine, de asemenea, amenajarii padurilor, in conditiike in care nu exista inca cercetari sistematice suficiente in domeniul in care sa lamureasca legatura intre structura arboretelor si efectul lor in diferite situatii. Realizarea indicilor de protectie, cantitativi si calitativi, depinde de o intreaga serie de factori: conditii climatice, relief, expozitie, panta etc.

Amenajistul insa nu poate dispune in lucrarile sale de procedee complicate pentru stabilirea conditiilor stationale si a masurilor silvotehnice ce trebuie luate . Astfel, capacitatea solului de retentie a apei o va aprecia dupa starea fizica a solului. Un sol structurat si afanat, cu o buna permeabilitate, omogen si profund este o conditieesentiala pentru un arboret destinat protectiei solului sau apelor.

In ceea ce priveste raportul dintre efectul protector al arboretelor si stadiul lor de dezvoltare sau consistenta, se poate afirma ca , de la o anumita varsta, efectul protector al arboretelor regulate scade, fie din cauza raririi lor, fie pentru ca arborii isi pierd puterea de rezistenta sau exercita, prin greutatea lor, o actiune mecanica defavorabila.

2.3. Structura arboretelor si efectul lor sanitar si estetic.

In ceea ce prieste rolul igeni si ecogenetic al padurii, se poate afirama ca aceasta rezista din influenta pe care acestea o exercita asupra temperaturii si umiditatii aerului, asupra puritatii lui, asupra vantului si zgomotului. Aceasta influenta se exercita de la sine, fara a fi nevoie de o organizare speciala a padurilor. Dar, pe langa aceasta influenta fizica directa asupra conditiilor igienice, padurea poate exercia si o influenta indirecta, actionand asupra pshicului omului.

Infrumusetarea padurilor in vederea satisfacrii unor nevoi estetico-sanitatre reprezinta sarcina arhitecturii peisajelor. In acest paduri se rennta la recoltarea de masa lemnoasa.

Satisfacerea intereselor estetico-sanitare este posibila, insa, si intr-o padure de productie, cu acordarea anumitor concesii in favoarea intereselor sanitar-recreative.

Astfel, cu privire la tipul de structura si realizarea functiilor estetico-sanitare, M.G.Geneau (1926) spunea :Trist, linistit si monoton, codrul regulat nu detine in noi decat ideea de putere, dar o putere disciplinata care mai nult ne impresioneaza decat ne emotioneaza; el ne apare ca o creatie artificiala , reusita, ca o capodopera a unor ingineri abili,, carora natura, supusa, le-a cedat bogatia, dar le- cantarit frumusetea.

Spre deosebire de acesta, codrul gradinarit, caractrizat printr-o mare varietate de aspecte, intruneste toate calitatiile cerute unei paduri de agrement. Nu exista spectacol mai frumos- scria autorul amintit mai sus- decat acela al unui bradet gradinarit, intr-o dimineata senina; cazand inclinat pe coamele etajate si schimbatoare, padurea da peste tot impresia unei lumi armonioase, careia viata ii imprumuta un ritm puternic si linistit.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 891
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site