Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Exploatabilitatea

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Problema organizarii teritoriale a padurilor
Rolul amenajarii padurilor in cadrul gospodariei silvice
Exploatabilitatea

Exploatabilitatea

1. Definirea notiunii de exploatabilitate

Dupa cum se stie, in procesul productiei de lemn, arborii indeplinesc rolul de mijloc de productie atata timp cat se desavarsesc din punct de vedere economic, apoi devin, ei insisi, produse de padurii.



Deosebirea esentiala dintre un arbore-mijloc de productie si un arbore-produs nu este de natura fizica, ci economica. Arborii, prduse urmeaza sa fie exploatati. Ca urmare acestia sunt exploatabili, iar arboretele sunt exploatabile.

Numai ca, schimbandu-si rolul, arborii exploatabili si arboretele exploatabile nu-si schimba natura si nu ies de la sine dn procesul de productie forestiera. Ca urmare, ca sa se poata recolta, trebuie sa se procedeze in prealabil la idntificarea lor dupa anumite criterii stabilite dinainte.

In vederea identificarii unor astfel de arbori care si-au indeplinit obiectivul economic pentru care au fost gospodarite sa urmarim fenomenul productiei de lemn intr-un arboret de codru regulat. Productia de lemn intr-un astfel de arboret prezinta, de-a lungul vietii, un mers caracteristic:viu sau foarte viu la inceput, ritmul productiei incepe sa scada, devenind sprebatranete tot mai slab. Variatia aceasta face ca si eficienta economica a arboretelor regulate, in calitatea lor de mijloace de productie, sa varieze in functie de varsta. Grafic, eficienta economica, exprimata obisnuit prin cresterea medie pe an si pe hectar (Im) variaza dupa o cutba clopot; mica la inceput, devine din ce in ce mai mare, atinge un maxim, pentru a scadea apoi incet odata cu trecerea timpului. Estee evident ca in momentul in care eficienta economica a arboretului incepe sa scada, el trebuie inlocuit:a devenit produs.

Sa luam spre exemplu cazul unui arboret regulat de fag, clasa a III-a de productie. Potrivit tabelelor romanesti de productie, la varsta de 30 de ani productia totala a acestuia este de 136 mc, adica 4,5 mc/an/ha. La varsta de 80 ani, productia totala este de 626mc.Intre 80 si 100 de ani, cresterea medie, care a atins valoarea maxima amintita mai sus, ramane constanta. In schimb productia totala a arboretului a atins volumul de 778mc. Dupa aceasta vartsa cresterea medie incepe sa scada.

Varsta (ani)

Productia totala (mc)

Cresterea curenta (mc)

Cresterea anuala medie (mc/an)

Rezulta din cele de mai sus ca pe perioada de 20 de ani, intre varstele de 80 si 100 ani, arboretul in cauza se afla in perioada de maxima productivitate. In momentul in care eficienta economica a acestuia incepe sa scada, arboretul nostru poate fi considerat produs, deci a ajuns la exploatabilitate.

La fel se intampla si in cazul in care arboretele suntr destinate sa produca, in loc de masa lemnoasa nediferentiata, un anumit sortiment, o anumita functie de productie sau chiar venituri banesti.

Si in cazul arboretelor de codru gradinarit calitatea arborilor de a fi exploatabili se stabileste, in esenta, tot dupa criteriul eficientei economice maxime, numai ca procedeul este ceva mai complicat

Sintezand cele e mai sus se poate formula urmatoarea definitie: exploatabilitatea este calitatea de a fi exploatabil atribuita unui arbore sau arboret in momentul in care recoltarea lor devine imperios necesara, spre a se putea realiza um maxim de folos felurile urmarite prin gospodarirea padurii din care fac parte.

Faptul ca exploatabilitatea arboretelor corespunde starii lor de maxima eficacitate, obliga gospodaria silvica sa asigure in permanenta conditiile necesare pentru ca exploatarea arborilor si arboretelor sa aiba loc la termenul exploatabilitatii acestora. Nerespectarea acestui termen face ca, atat productivitatea arboretelor, cat si eficienta lor in functiile sociale sau de productie ce lr revin sa ramana la un nivel inferior aceluia pe care l-ar putea atinge. Dar pentru ca un arboret sa poata fi recoltat in momentul cel mai potrivit, este necesar ca termenul exploatabilitatii sa fie cunoscut. Acest termen se defineste prin diametru la arbori si prin varsta la arborete. Varsta la care un arboret regulat devine exploatabil se numeste varsta exploatabilitratii.

Varsta reala la care se exploateaza un arboret se numeste varsta de exploatare. Aceasta poate corespunde varstei exploatabilitatii sau nu. In cazul din urma, daca diferenta dintre cele doua varste decurge din planificare, suntem in fata unei decizii prin care se renunta deliberat la o seama de avantaje proprii exploatarii arboretului la momentul atingerii eficientei maxime, desigur in schimbul unor interese mai importante. Aceasta intraziere a taierilor se numeste sacrificiu de exploatabilitate.

Sacrificiul de exploatabilitate se exprima in ani, prin diferenta dintre varsta exploatabilitatii si ciclul de productie stabilit prin amenajament pentru padurea respectiva.

Asa cum s-a putut observa, notiunea de exploatabilitate nu are sens decat daca este raportata la o anumita destinatie a arboretelor la care se refera. Se porneste, in acest scop, de la obiectivul social-ecologic sau economic atribuit padurii in primul rand fiindca exploatabilitatea trebuie sa corespunda acestui obiectiv, iar in al doilea rand, pentru ca diferentele functiuni atribuite padurii impun, pentru determinarea exploatabilitatii, criterii diferite. Pornind de la aceste onsiderente, amenajarea padurilor a distins, in cadrul notiunii generale de exploatabilitate, notiuni mai restranse, corespunzatoare criteriilor de determinare ce se pot folosi, astfel:



exploatabilitatea fizica;

exploatabilitatea de regenerare;

exploatabilitatea absoluta;

exploatabilitatea tehnica;

exploatabilitatea economica;

exploatabilitatea celei mai mari rente forestiere;

exploatabilitatea rentei maxime a solului.

a)     Exploatabilitatea fizica (nnaturala)

Este o notiune care si-a gasit aplicarea in cazul arboretelor de protectie. Exprima calitatea de a fi exploatabil a unui arbore ( arboret),apreciat dupa starea fizica a arborilor si corespunde starii la care acestia incep sa se degradeze, adica la termenul longevitatii lor. Desi se aplica arboretelor de protectie, exploatabilitatea fizica nefiind totuna cu cea de protectie, se realizeaza in momentul in care volumul eliminarii naturale E devine mai mare decat cresterea curenta Iv a productiei totale (E>Iv).

b)     Exploatabilitatea de regenerare ar fi exploatabilitatea arboretelor pentru care pe primul plan al preocuparilor trece considerentul tehnic al regenerarii, indiferent de nevoile economice. Ca stare a arboretelor, ea se considera a fi realizata, la codru regulat, la varsta la care acestea sunt in masura sa se regenereze pe cale naturala din samanta, iar la crang, la varsta la care regenerarea din lastari incepe sa devina nesatisfacatoare. In primul caz limita inferioara a varstei exploatabilitatii ar corespunde varstei exploatabilitatii absolute, corespunzatoare clasei a III-a de productie iar limita superioara se apropie de varsta exploatabilitatii fizice.

c)      Exploatabilitatea absoluta priveste arboretele regulate destinate productiei de masa lemnoasa nediferentiata. Reprezinta starea corespunzatoare varstei la care productia medie de masa lemnoasa a devenit maxima. Potrivit exemplului anterior, al arboretului de fag, aceasta corespunde varstei de 100 ani, iar potrivit graficului de mai sus, aceasta se realizeaza la momantul la care cresterea medie a productiei totale egaleaza cresterea curenta a productiei totale.

d)     Exploatabilitatea tehnica este calitatea arboretelor de a fi exploatabile in raport cu un anumit sortiment si se realizeaza la vasrta la care productia medie anuala a sortimentului resprectiv este maxima, asemenator logicii aplicate in exemplul precedent.Mentionam aici ca ratiunea dde exploatabilitate tehnica exprima, asemanator exploatabilitatii fizice , o idee generala, si ca atare, lipsita de precizie.

e)     Exploatabilitatea economica este denumirea ce se da exploatabilitatii in cazul arboretelor destinate sa asigure o productie maxima de lemn de cea mai mare calitate, in raport cu intrebuintarile ce se pot da speciilor respective, starea la care arboretelor indeplinesc in conditii optime acest scop.

F,g)Exploatabilitatea cele mai mari rente si exploatabilitatea rentei maxime solului isi gasesc aplicarea in cazul padurilor de productie din gospodariile al caror scop principal este realizarea de renta cat mai mari.

2. Determinarea varstei exploatabilitatii.

Problema determinarii imbraca doua aspecte:

determinarea varstei explotabilitatii arboretelor normale;

determinarea varstei explotabilitatii arboretelor egale.

Cunoasterea exploatabilitatii sub primul aspect     constituie baza organizarii, iar sub cel de al doilea, constituie baza planificarii procesului productiei forestiere. Determinarea celei din urma se sprijina pe determinarea celei dintai, deoarce urmeaza sa se ocupe numai de determinarea exploatabilitatii normale. Problema acestei determinari se reduce, practic, la determinarea varstei exploatabilitatii, respectiv la determinarea diametrului limita dat. Cu privire la metoda de determinarea, normal ar fi ca detrminarile sa se faca pe baza de observatii si masuratori, fie cu privire la productivitatea arboretelor, fie cu privire la eficacitatea protectiei lor la diferite varste sau structuri. Cum aceste determinari sunt laborioase si greu de transpus in practica, in practica determinarile se folosesc de date experimentale deja existente care dau rezultate destul de multumitoare pentru arboretele de productie. In schimb, pentru arboretele de protectie nu s-au putut inca stabili procedee sigur de determinare.

2.1. Stabilirea varstei exploatabilitatii arboretelor de protectie

Aceasta varsta reprezinta momentul la care capacitatea lui de protectie incepe sa scada in cadrul functiunii atribuite. Aceast moment depinde de specie, de conditiile stationale, dar mai des de functiunea care trebuie indeplinita si, de cele mai multe ori, nu corespunde termenului longevitatii, expus cu ocazia prezentarii exploatabilitatii fizice. Astfel, efectul maxim se realizeaza la varste cu mult mai mici.

In general, varsta exploatabilitatii de protectie poate fi acceptata ca fiind egala sau mai mare decat cea tehnica. Din experienta in domeniu a amenajamentului romanesc s-au comis urmatoarele varste ale exploatabilitatii de productie:

arborete echiene si relativ echiene cu functii hidrologice:120-140 ani la molid, brad si fag: 140-160 ani la gorun si stejar;

arborete gradinarite:150-200 ani.

2.2. Determinarea varstei exploatabilitatii absolute

In vederea determinarii acestei varste, teoretic se cunosc doua procedee, care vor fi redate in cele ce urmeaza. Din motive practice, insa, care tin de necesitatea determinarilor la teren, se aplica doar prima.

a)     Procedeul determinarii cu ajutorul tabelelor de productie

S-a aratat ca, in cazul arboretelor desinate productiei de lemn, exploatabilitatea corespunde starii in care productivitatea acestora in raport cu producul urmarit este maxima. Daca acest este constituit din productia de lemn nediferentiat, atunci varsta exploatabilitatii absolute se poate determina cu ajutorul tabelelor de productie.

Procedeul de lucru a fost expus expus la inceputul subcapitalului, cu prilejul definirii notiuni de exploatabilitatea. S-a aratat atunci ca productivitatea este indicata de productia medie anuala, iar varsta exploatabilitatii absolute este data de varsta la care productia medie anuala (Im) este maxima. Precizam, in plus ca daca aceasta valoare maxima le mentine mai multa vreme, atunci varsta exploatabilitatii absolute se considera a fi atinsa la momentul in care cresterea curenta in volum (Ic) devine egala cu cresterea anuala medie (90ani).

Pentru a intelege fenomenul, explicam inca o data cu cazul unui arboret de steja, clasa a II-a de productie, pentru care redam un extras din tabelele de productie romanesti:

Varsta (ani)

Volumul productiei totale (mc)

Cresterea curenta in volum (mc)

Cresterea anuala medie (mc/an)




In exemplu de fata se observa ca cele doua cresteri iau valori egale la varsta de 80 de ani.Aceasta varsta reprezinta vasrta exploatabilitatii absolute pentru arboretul de stejar ( samanta), clasa a II-a de productie.

In situatia arboretelor amestecate, varsta exploatabilitatii se stabileste mai intai pe specii, folosind tabelele de productie, iar pentru intregul arboret se efectueaza media ponderata a acestor varste, luand in considerare numai speciile principale,potrivit exemplului urmator:

arboret amestecat de compozitia :5Fa3Mo2Br;

varsta exploatabilitatii pe specii: fag 100 ani, molid 60 ani, brad 80 ani

(5x100+3x60=2x80)/10=840/10=84 ani

Redam mai jos varstele exploatabilitatiiabsolute pentru cateva din speciile principale potrivit tabelelor de productie romanesti:

Specia

Varsta exploatabilitatii absolute (ani) pe clase de productie

I

II

III

IV

V

Molid

Brad

Fag

Stejar samanta

b)     Procedeul Pressler

Se bazeaza pe relatia dintre cresterea curenta in volum si productia medie.

Pornim de la relatia:

p/100=Ic/V

In care: p=procentul cresterii in volum;

Iv=cresterea curenta in volum;

V=volum arboretului.

Avem in vedere ca Iv=Im=V/e, in care: Im=cresterea anuala medie

E=varsta arboretului.

Efectuam inlocuirile in relatia de mai sus:

P/100=Ic/V=In/V=(V/e)/V=1/e

Rezulta:    P/100=1/e , sau : p x e=100

Ulrima formula (p x e=100) reprezinta conditia realizarii exploatabilitatii absolute. In practica vom intalni cu precadere situatiile:

p x e<100-arboretul nu a ajuns la varsta exploatabilitatii

p x e>100-arboretul a depasit varsta exploatabilitatii

p x e=100-arboretul se afla la varsta exploatabilitatii, caz in care e-reprezinta chiar varsta exploatabilitatii.

Procentul isi gaseste putina intrebuintare din urmatoarele motive:
- productia de masa lemnoasa nu se urmareste decat in rare cazuri;

- precizia determinarii procentului cresterii in volum este insuficienta.

2.3. Determinarea varstei exploatabilitatii tehnice

In general, in cazul arboretelor destinate productiei de lemn, obiectivul economic atribuit este realizarea unui anumit produc ( sortiment ) si nu productia de lemn nediferentiat, prezentata la punctul anterior. Ca urmare, exploatabilitatea se realizeaza in momentul in care productivitatea este maxima, iar acest moment corespunde, varstei exploatabilitatii tehnice.

Problema care se pune este cea a determinarii productiei si productivitatii pe sortimente. In acest scop se pot folosi tabelele de sortare pe arborete, cu ajutorul carora productia totala data de tabelele de productie este repartizata de sortimente, calculandu-se apoi cresterea medie pentru fiecare.

Exemplu:

Determinarea varstei exploatabilitatii tehnice pentru un arboret de brad, clasa a II-a de productie, destinat productiei de lemn de gater.

De folosesc in acest scop tabele de sortare pentru arborete si tabele de productie.

Modul de calcul este prezentat in tabelul de mai jos. Varsta exploatabilitatii tehnice este varsta la care cresterea medie anuala a sortimentului gater ( coloana 6) la varsta (coloana 1).

In exemplul de fata varsat exploatabilitatii tehnice este 90 ani.

Precizam ca exemplul tabelelor prezentat contine date culese din cele doua tipuri de tabele amintite mai sus, a caror consultare pentru determinarea varstei exploatabilitatii este obligatorie. In amenajamentul romanesc nu exista tabele specifice determinarii exploatabilitatii tehnice.

Varsta (ani)

Arboretul principal

Volumul gater din produse secundare (mc)

Total lemn gater (mc)

Cal.4+cal.5

Cresterea medie anuala (mc/an/ha)

Cal.6/cal.1

Volumul total (mc)



%lemn gater

Volum gater

Calculul varstei exploatabilitatii tehnice astfel redata mai sus conduce la o valoare orientativa, deoarece clasele din aceste tabele sunt medii pe tara si sunt valabile numai pentru arborete echiene pure. Pentru arboretele amestecate varsta exploatabilitatii tehnice nu poate fi decat o medie ponderata a cartelor exploatabilitatii speciilor principale.

Pentru nevoile practice se recomanda determinarea varstei exploatabilitatii tehnice bazata pe observatii reale, obtinute pe suprafete de control in care sporul de productie trebuie determinat periodic, cu ocazia lucarilor de reamenajare.

Un procedeu ingenios, dar laborios pentru determinarea varstei exploatabilitatii tehnice a fost elaborata in 1953 de I. Popescu-Zeletin si R. Dissescu. Datorita modului greu de calcul si a numeroaselor aproximari si conventii pe care se bazeaza, procedeul nu are aplicatibilitate practica.

2.4. Determinarea varstei exploatabilitatii in raport cu productia de venituri

In economia bazata pe propietatea privata, padurea este privita ca un capital investit intr-un proces de productie al carui ultim scop este sa aduca proprietarului venituri cat mai mari. Exploatabilitatea in acest caz, nu mai este determinata de utilitatea produselor si de productivitatea arboretelor, ci este determinata in mod exclusiv de rentabilitate, respectiv de venitul anual net.

Pentru determinarea varstei exploatabiltatii, problema cea mai importanta este calculul rentabilitatii. In rest se procedeaza ca si in cazurile precedente, adica se urmareste variatia rentabilitatii in functie de varsta, pana ce aceasta devine maxima, potrivit graficului:

Exista doua conceptii despre modul cum trebuie sa fie privita padurea ca producator de venituri:

teoria rentei padurii, potrivit careia padurea este considerata ca un ansamblu de arborete care produc impreuna un venit anual;

teoria rentei solului, potrivita careia fiecare arboret este studiat independent, iar valoarea productiei de masa lemnoasa este considerata ca fiin un venit al solului, considerat capital.

Cele doua teorii au domniat mai multe decenii gandirea economica forestiera, iar cea de-a doua isi mai gaseste inca suficienta aplicare in tari ca Statele Unite ale Americii i Anglia. In general, insa , este privita cu rezerva cuvenita, deoarece aplicarea ei strcita a condus la o inrautatire a conditiilor naturale de productie si la o scadere simtitoare a productivitatii padurilor.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site