Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Proiect la silvicultura

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTOCMIREA SCHITEI PARCHETULUI
NEAMURILE PARULUI
Dendrologie conifere
INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU MASA LEMNOASA
DEZVOLTAREA RURALA: Punctul de vedere al unui silvicultor
Laricele
STAREA FITOSANITARA A OCOLULUI SILVIC RASNOV PE ULTIMII 5 ANI
BRADUL
Problema organizarii teritoriale a padurilor
Ecosistemul forestier si biocenozele vegetale

TERMENI importanti pentru acest document

: sats-uri pentru achizitia de puieti arbori specii foioase si rasinoase :

CAPITOLUL 1.SITUATIA TERITORIAL –ADMINISTRATIVA

            1.1.Elemente de indentificare a ocolului silvic

            Ocolul Silvic VALEA ARIESULUI este situat in bazinul   raului ARIES  si cuprinde  4 unitati de productie  bine delimitate.Ocolul silvic se intinde in mai multe localitati cum ar fii:

Cimpeni,Bistra, Albac ,Horea .

           

            1.2.Vecinatati ,limite ,hotare

            Vecini Ocolului silvic Valea Ariesului sunt:

PUNCTE

CARDINALE

VECINATATI

LIMITE

Nord

-OCOLUL S. BELIS

-OCOLUL S. SOMESUL RECE

-OCOLUL S. TURDA

-Culmea Belisului

-Culmea Pietroasa

-Culmea Lamasoaia

 -Culmea Bradeana

-Culmea Zborul

-Culmea Capatinei

-Culmea Picioraglui

-Culmea Muntele Mare

Est

OCOLUL S. BAIA DE ARIES

Culmile:Neteda,Lupsanului,    si Neagului

Sud

OCOLUL S. CIMPENI

Raul Aries

Vest

OCOLUL S. GARDA

Culmea Zanoaga

-Culmea Costestilor

-Ariesul Mare

               

 1.3.  ELEMENTE DE INDENTIFIICARE A UNITATII DE PRODUCTIE                                                                                                                                                                            

Teritoriul U. P. Valea Mare face parte face obietul prezentului studiu , este situata  in bazinul      

Valea Mare ,afluent  al riului Aries  si este gospodarita de ocolul silvic Valea Ariesului din cadrul           Regiei Nationale a Padurilor ,Directia Silvica Alba si se intinde pe raza comunei Bistra , din judetul Alba     

1.3.1VECINATATI ,LIMITE ,HOTARE

       PUNCTE CARDINALE, VECINATATI SI LIMITE  TABEL1

PUNCTE

CARDINALE

VECINATATI

LIMITE

Nord

Ocolul Silvic Somes ,O.S. Turda               

Culmea Capatana

Est

Ocolul silvic Baia de Aries,

Culmile:Neteda,Lupsanului,    si Neagului

Sud

Ocolul Silvic  Campeni

Raul Aries

Vest

U.P III Valea Bistri

Culmea Balesti si culmea Smida din Vale


     

       Limitele sunt naturale si evidente ,iar in padure sunt marcate cu vopsea rosie cu doua linii  paralele verticale.

       In cuprinsul U P IV Valea Mare ,in afara ondului forestier proprietate publica ,mai sunt  mici suprafete  ocupate cu vegetatie forestira ,situate pe paraile din afara perimetrului fondului national ,precum si pasunile situate in partea superiora  a unitati de productie .Suprafata aestor paduri  este nesemnificativa ,insumind circa 30-40 ha,care ,in majoritate formeaza zone de protectie a piraielor si pasunilor.                                                                                                                                    

 

1.3.2. Trupuri de padure sau bazinete                                                                                                                                                                                                                                                       

            Fondul forestier ce se compune U P IV Valea Mare este costituit din 9 trupuri situate in patru mari bazinete cu scurgere directa in bazinul Valea Mare si apoi in riul Aries.Situatia lor se prezinta astfel:                                                                                                             

                      TAB 2Situatia trupurilor de padure (bazi nete)  

Nr .crt.

Denumire

Parcelele care compun bazinetul

Suprafata            [ha]

Distanta medie  pana la ocol

Trup de padure

(Bazinet)

1

CIULDESTI

VALEA MARE

1

1.9

5.2

2

TIGANULUI

VALEA MARE

2.3

15.5

8.0

3

VALEA MARE

7

0.7

14.0

4

POIENITII

VALEA MARE

11

1.8

14.2

5

MADRUT

VALEA MARE

158

1.7

4.8

6

BISTRA

VALEA MARE

4-6,8-10,12-21,108-117,156,157,162D,163D

701.8

14.2

VALEA DEVII

21-71,164D

1515.6

20.4

VALEA FILEI

72-107,165D,166D

1270.7

20.0

VALEA NEAGULUI

118-148,150,153,155,167D

950.7

14.0

7

TUSEU

VALEA NEAGULUI

149

0.4

7.8

8

LA ANDRAS

VALEA NEAGULUI

152

0.8

6.5

9

NOVACESTI

VALEA NEAGULUI

154

1.0

6.8

10

-

-

159P,160P,161S

2.4

4.5

                                       TOTAL   U.P.

4465.0

                                                                                                                                                                        1.4. ADMINISTRAREA   FONDULUI FORESTIER                                                                                                                                                                                                                               In cuprinsul U.P.  IV Valea Mare ,in afara fondului forestier proprietate publica,mai sunt mici suprafete  ocupate cu vegetatie forestiera ,situate pe paraiele din afara perimetrului  fondului national precum si pasunile situate in partea din amonte a unitati de productie .Suprafata acestor paduri este nesemnificativa,insumand circa 30-40 ha,care,in majoritatea formeaza zone de protectie  a paraielor si pasunilor.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            

            1.4.1. Paduri proprietate privata                                                                                                                                                                                                                                                                Comform Legii 18/1991,locuitorilor din comuna Bistra le-au fost atribuite paduri in suprafata de 164.6 ha.Aceasta suprafata iesita din fondul national proprietate  publica a fost operata in  ˝Evidenta  miscarilor  de suprafata ˝ urmand ca suprafetele  ce vor fii distribuite in continuare ,dupa aceasta data,sa fie operate de catre Ocol  in aceasi evidenta  a noului  amenajament.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        

      1.4.2. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE  PUBLICA

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    Arondarea pe cantoane       

DISTRICTUL

CANTONUL

PARCELE COMPONENTE

SUPRAFATA

-Ha-

-%-

BISTRA

14-Valea mare

1-9,61-80,162D,163D,

772

17

15-Valea devii

10-60,164D

1425

32

16-Valea Filii

81-117,165,166D

1265

28

17-Valea Neagului

118-161,167D

1001

23

TOTAL

4465

100

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

1.5.     Constituirea unitatii  de productie  si protectie                                                                                                                                                                                                

            Uitatea de productie si protectie  IV  Valea Mare pastreaza la actuala amenajare constituirea de la amenajarea precedenta.                                                                                                                                                                                                                                                                             1.5.1Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului                                                                                                                                                                                            

            UP IV Valea Mare  este formata  din  166  de parcele,mai putin cu o parcela  fata de amenajarea anterioara (parcela 151 fiind cedata integral  catre proprietari  privati ).In cea ce priveste  subparceralul ,acesta a  suferit modificari  intre cele doua amenajari ,astfel canumarul de parcele a crescut  de la 500 in 1987 ,580 in prezent .Aceasta se datoreaza  executarii lucrarilor de regenerare  pe suprafete mai mici decit u.a.respectiv ,sau extragerile accidentale ,care au condus la crearea de noi subparcele .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              

       TAB.3.  Dinamica   parcelarului ,a subparcelarului si a numarului dde borne  

Anul amenajarii

Suprafata           -ha-

Parcele

Subparcele

Numarul de borne

Numarul

Suprafata medie

Numarul

Suprafata medie

1966

4623

161

28.7

440

105

362

1976

4634

166

27.9

459

10.1

362

1987

4630

167

27.7

500

9.3

362

1996

4465

166

26.8

580

7.7

365

                                                                                                                                                                       

Numerotarea bornelor este facuta de la 1 la 355 ,fiind bisate bornele :48,69,73,76,100,127,235,268,300.                                                                                                                                                                                                                                                                           

            Planuri  de baza utilizate                                                                                                                                                                                                                                                                

Baza cartografica utilizata la actuala reamenajare este aceasi ca la amenajarea anterioara ,planuri de baza pe suport tare,scara 1:10000 ,cu crbe de nivel ,intocmite de I.S.P.F.in anul 1965.                                                                                                                                                              

           

           

1.6. Suprafata fondului forestier                                                                                                                                                                                                                                                               

            Actuala suprafata  a U.P.IV Valea Mare este de 4465.0,cu 165.6 ha mai mica decit la amenajarea anterioara (4630) ca urmare a iesiri din fondul forestier  a 164.6 ha urmare a aplicari Legii 18/1991 si a unor greseli de planimetrare  indentificate (1.0ha minus).                                          

1.6.1Enclave 

                                                                                                                       

               TAB.5.   Evidenta enclavelor     

Numar enclave

Suprafata [ha]

Parcele limitrofe

Folosinta

Observatii

E1

0.2

4

Faneata

E2

1.9

4.5

Faneata,pasune

E3

4.2

5.117

Faneata,pasune

E4

0.3

6

Faneata

E5

0.2

6

Faneata

E6

13.3

6,8,9,114

Faneata,pasune

E7

0.8

10

Faneata

E8

2.1

10,13

Faneata,pasune

E9

0.5

10

Faneata

E10

2.2

13,16,112,113

Faneata,pasune

E11

7.1

14

Faneata,pasune

E12

2.3

14,15

Faneata,pasune

E13

10.9

16,17

Faneata,pasune

E14

6.7

16,17,18

Faneata,pasune

E15

26.9

19,20

Faneata,pasune

E16

12.3

15,16,18,19

pasune

E17

10.2

44,45,48

pasune

Fosta pasune I S J

E18

8.6

72,73,74

pasune

Fosta pasune I S J

E19

8.6

69,70,75,76

pasune

Fosta pasune I S J

E20

0.8

106,125

Faneata

E21

30.5

113,114,115,116

Faneata,pasune

E22

1.2

115

Faneata

E23

0.3

115,116,119

Faneata

E24

0.2

116

Faneata

E25

35.5

116,117,118,119

Faneata,pasune

E26

1.0

118

Faneata

E27

2.2

119

Faneata

E28

115.6

110,111,112,115,119,121,122,144

Faneata

E29

12.0

135,136,137,144

Faneata,pasune

E30

2.6

135,137

Faneata

E31

0.4

147,148

Faneata

E32

8.2

94,95

Faneata,pasune

Fosta pasune I S J

E33

9.3

126,127,128,129

Faneata,pasune

Fosta pasune I S J

TOTAL

339.1

           

            CAPITOLUL  II. STUDIUL STATIUNII SI VEGETATIEI FORESTIERE                

2.Conditile geologice  si geomorfologice                                                               

            2.2.1Geomorfologie                                                                                                                         

            Din punct de vedere geografic  ,unitatea de productie este situata  in zona Muntilor Apuseni de Nord ,masivul Gilau –Muntele Mare  ,in bazinul Ariesului ,respectiv in bazinul  Valea  Mare  Din punct de vedere geomorfologic teritoriul tinutul se incadreaza  in tinutul Carpatilor Apuseni  subtinutul muntilor cristalini  , grupa districtelor de munti mijlocii ,dezvoltati pe sisturi cristaline si magmatogene .

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul  ,mai putin aparand  lunca si platoul .Configuratia  terenului este de regula  ondulata , mai rar framintata sau plata .                                                                                                                                                                                                   

            2.2.2  Geologie                                                                                                                                               Din punct de  vedere  geologic ,teritorul unitati de productie  si protectie  se incadreaza in zona Muntilor Apuseni de Nord  ,alcatuiti din formariuni cristalini  si masive  de granitoide .Descrierea  amanuntita a substatului geologic este data in general  pe ocol .                                                                                                                                                                                                   

            2.2.3. Orografie                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

            1 Altitudine                                                                                                                                       Din  punct de vedere  altitudinal fondul forestier e intinde intre 540m si 1710m ,altitudinea medie fiind de circa 1250-1300 m.Principalele varfuri perimetrale sunt:Certeji Bistrei -1701m ,Poieni 1168 m, Vf.la Bogdanu  1646m , Vf. Picioragu 1648m ,Cetera Fumarului  1758m ,Vf  Dobrinu  1800m , Vf Muntele Mare   1872m , Vf Duba   1632m  ,                                                                                                                                                                                                                                             

            2 Expozitie                                                                                                                             Expozitia generala a teritoriului este  complexa  ,fiind determinata de directia de scurgere  a principalelor  cursuri de apa  care alcqatuiesc  bazinul Valea Mare . Expozitia generala  este sud –vestica Reteaua hidrografica a determinat si alte expozitii care corespund  in general directiei sud-est si nord –vestica  .Din datele prelucrate rezulta ca cea mai  mare frecventa  o au expozitiile partial  insorite   63%  urmate de cele  insorite   23% si umbrite  16%.                                                                                                                                                                                                                                

            3 Inclinarea                                                                                                                           Inclinarea teritoriului  inregisreaza valori diferite  ,incepand cu cele  moderate  7%  pan la foarte  repezi 14%  si chiar  deosebit  de repezi  30% ,dar predomina  inclinarile repezi  intre 16-30g  -76%.Pericolul accentuat de eroziune pe terenurile cu inclinare  foarte  repede  si deosebit  de repede , a determinat  masuri  speciale  de gospodarire  .Asemenea  arborete  au fost  incadrate  in grupa I  -a functionala  ,fiind supuse   regimului de conservare  .                                                                                                                                                                                                                                      

            4 Hidrologie                                                                                                                          Teritoriul acestei  unitati de productie  face parte  di bazinul hidrografic  ARIES  ,  raul in care se varsa  Valea Mare  ,in al carui bazin  se afla  pe teritoriul  unitati  .Reteaua hidrografica  este bogata  si este formata  din urmatoarele cursuri  de apa :Valea Devii , Valea Neagului . Regimul hidrologic al acestor  cursuri  de apa  este echilibrat , cu fluctuatiile  obisnuite din perioada  topiri zapezi  sau a cele din perioadele cu ploi indelungate  sau de seceta  prelungita .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        



           

2.2.4.Conditii  climatice                                                                                                                                                                                                                                                                  

            Teritoriul  acestei  unitati   de productie  se afla  situat  in zona  climei boreale  caracterizata  prin  ierni  friguroase  si umede  ,cu temperature luni  cele mai reci  sub -4g C si cu temperatura  celei mai calde  luni peste 10g C .Cantitatea de apa din precipitatii este mai mare  decat cea  pierduta  prin  evapotranspiratie .                                                                                                                              

            2.2.5 .Regimul termic :                                                                                                                    Pentru caracterizarea conditiilor climatice s-a lucrat  cu statia  BIHAREA .            Datele se prezinta  astfel :                 

                                                                            

                                               TAB.6. Temperatura medie lunara si anula

IAN  

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEP

OCT

NOV

DEC

Anual

-4

-2

2

7

13

16

20

18

13

7

2

-2

   5

            Temperatura   medie anuala  este  de 5 grade Celsius .Temperatura medie a perioadei de vegetatie  este de  13 grade  Celsius  la o durata de  circa 166 de zile .Perioada  fara  inghet este de circa 270 de  zile . Se apeciaza ca ,in contextul dat ,din punct de vedere al temperaturii nu exista  pericol  evident al unor factori  limitativi  asupra vegetatiei forestiere  .Cu alte cuvinte ,teritoriul  constituie un optim relativ   pentru vegetatia  forestiera  alcatuita  din molid , brad si fag ,ca si pentru alte specii  de rasinoase  sau  foioase de vegetatie .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

            2.2.6.Regimul  pluviometric:          

TAB 7.Distributia precipitatiilor ,valori  lunare  si media  multianuala   (mm)

 

IA

FEB   

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEP

OCT

NOI

DEC

An

55

50

80

80

100

90

85

100

80

75

50

55

900

     Remul precipitatiilor atmosferice insumeaza aproximativ 900 mm annual , cu valori mai mici in cursul  lunilor de iarna si valori mai mari in lunile in cursul primaverii-verii .Cantitatea precipitatiilor  din perioada  de vegetatie  insumeaza 535 mm .

    Data medie a primei  ninsori  este de 15 IX  ,iar ultima   inainte de   9 IV   .Primul strat de zapada  se aseaza  in jurul datei de 26 XI , iar ultimul  in jurul datei de 3 III , cu o durata  de circa  96 zile .

                                                                                                                                                Evapotranspiratia  potentiala :

      TAB.8. Distributia ETP   de-a  lungul  anului si valoarea multianuala   in   mm

                                 

IAN

FEB

MAR

APR

MAI

IUN

IUL

AUG

SEP

OC

NO

DE

An

0

0

14

46

86

105

120

109

70

39

10

0

600

          Umiditatea relativa  a aerului  are valori cuprinse   intre  85% in ianuarie si 68% in septembrie                    media anuala  fiind de 80%. Tinind seama de exigentele principalelor speci forestiere fata de  precipitatii ,se apreciaza ca acestea se incadreaza in limite favorabile ,neexistand  bariere limitative evidente . Acestea apreciere se bazeaza si pefaptul ca indicele  de ariditate  de Martonne  are o valoare anuala de 60,iar in perioda   de vegetatie  45 ,cu alte cuvinte exista un  excedent   de apa din precipitatii  fata de evapotranspiratia  p[otentiala , ceea ce caracterizeaza  zona umeda . Cat priveste perioda de uscare , aceasta este putin frecventa si de curta durata  si se manifesta numai in depresiuni   ,pe versanti  insoriti .

                                                                                                                                                           

            2.2.7. Regimul  eolian :

                  TAB. 9.     Frecventele vantului pe dirctii  (% )

  N

  N-E

   E

  E-S

    S

  S-V

   V

  N-V

Calm

9.3

4.2

6.4

10.5

5.7

17.1

33.9

19.7

5.7

                                      

                                   

             TAB 10.   Viteza vantului pe directii   ( m/s)

  N

  N-E

   E

    S-E

    S

  S-V

     V

  N-V

 3.6

3.3

2.9

2.6

2.3

2.5

2.7

 3.4

    Din datele inscrise  pe hartile climatologice  rezulta ca in zona  s-au semnalat zile in care 

vantul a batut  cu viteze  de 11-15m/s si chiar mai mari .                                                                                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

2.3.1   Conditii   edafice

       In scopul  cunoasterii  repartitiei  spatiale  a tipurilor  de sol ,a caracteristicilor  lor  si a relatiilor cu  vegetatia forestiera ,ca si pentru  constituirea  si caracterizarea  ecosistemelor  forestiere  din aceasta unitate de  productie  , sa apelat la documentatia  din precedentul  amenajament , intocmit  cu cartari stationale la scara mijlocie . In urma cartarilor stationale  s-au indentificat  trei tipuri si patru subtipuri de sol  care sunt  prezentate  mai jos  :

                      TAB 11.Statistica  tipurilor  de sol

                             

Clasa de soluri

  Tipul de sol

   Subtipul  de sol

  Suprafata ocupata

    ha

      %

CAMBISOLURI

Brun eumezobazic

Litic

177.0

4

Brun  acid

Tipic

2588.4

58

 SPODOSOLURI

Bru feriiluvial

Tipic

1672.4

38

 Turbos

 0.7

   -

TOTAL                                                                                           

4438.5

100

 

       Brun eumezobazic  este raspandit pe o suprafata   relativ  redusa ‚din cadrul U.P .( 4465 ha) si          apare  in fagete superioare sau mijlociu  productive din etajul premontan ,pe versanti semiiumbriti  slab inclinati .Pe subtipurile litic si rendzinic arboretele sunt mijlociu productive datorita volumului edafic mic sau mijlociu  

      Elemente de diagnoza :orizont Bv cu gradul de saturatie in baze peste 55%.

      Conditii de formare :sau format in regiuni de dealuri , podisuri si montane pe materiale parentale alcatuite din marne ,lutri ,gresii calcaroase ,conglomerate calcaroase ,deci substrate bogate in carbonat de calciu si alte elemente bazice .                                                                                                         -     Relieful  este in general variat si cu drenaj extern bun , de regula pe versanti usor la moderati inclinati .                                                                                                                                                              -    Climatul caracteristic apartine provinciilor Cf si Df , adica climat temperat  sau boreal cu precipitatii tot timpul anului                                                                                                                                              -    Vegetatia  sub care sau format aceste soluri  este alcatuita din paduri de foioase de amestecuri

de rasinoase si foioase bogate in plante de mull.

     Procese pedogenetice:  deoarece sunt formate pe materiale parentale bogate in minerale

calcice si feromagnezice , debazificarea este slaba fapt ce impiedica migrarea coloizilor organo-minerali si diferentierea texturala pe profil .                                                                                               

       Procesul pedogenetic dominant este cel de brunificare , adica de colorare bruna a profilului prin acumularea de mull forestier slab la moderat acid  insotit de  

cel  de argilizare ,adica de formare de argile in situri . 

       Alcatuirea profilului:  Ao-Bv –C(R)

     

 Proprietati:

- au textura variabila in functie de materialul parental , care  poate merge de la   usoara la grea ;

-indicele de diferentiere texturala < 1.2;                                                                                                                                                  -structura grauntoasa in Ao , slab moderat  dezvolta  in Bv;                                             

- proprietati  fizice , fizico- chimice si de aeratie  sunt bune ;

-continutul de humus este  mare  in Ao , putand ajunge pana la 10-12%;

-raportul  C/N<6.5

-grad de saturatie  in baze  ridicat  , V>55

      Subtipuri: in cuprinsul  unitatii de productie  predomina  subtipul tipic cu 2%  ,urmat                                               

indeaproape de gradul  subtipul  litic (2%) si rendzinic (1%).

     Fertilitate: solurile brune eumezobazice ,profunde ,bine structurate ,relativ bine structurate in cationi de calciu , bogate in substante nutritive si o capacitate  mare in  apa utila , sunt soluri fertile pe care se gasesc arborete de clase superoare  de productie .Sunt in general soluri tipice  pentru gorunete si sleauri de deal , pentru fagete premontane si montane si pentru  amestecurile fag cu rasinoase  de productivitate  superioara.Scaderea fertilitatii acestor soluri poate fi determinata de volumul  lor  edafic mic , datorita pantei mari  a versantilor  din zona  montana.

             Brun feriiluvial  apare in fagete  cu vaccinium , pe pante mari cu roci silicoase  la suprafata .

         Elemente de diagnoza orizont Bs situat  sub un orizontAo .

        Conditii de formare  se intalnesc  pe substrate  sarace  in minerale calcice , de regula  pe gresii

conglomerate  granite , gnaiste  sisturi cristaline care contin sub 30% argila .

        Relieful  caracteristic este cel montasn in care predomina  versantii in panta  mare si foarte mare .

        Climatul este umed  si racoros  in tot timpul anului ,cu indici de ariditate  anuali  peste 55 .

        Vegetatia  este alcatuita  din paduri  de molid  sau din asociatii de jnepenisuri  si ienuperete

sau raristi de molid  cuanin alb .

        Procese pedogenetice :  alterarea mineralelor primare  este  intensa ,ajungand  pana la distructia silicatilor primari  si migrarea oxizilor de fier  si de alumuniu ,sub actiunea  acizilor  fluvici si a altor  acizi  organici usor solubili  in sol . Acesti oxizi se acumuleaza  in orizontul  Bunde , datorita reactiei acide  are loc  si o alterare intensa a silicatilor  primari , astfel incat orizontul B este un orizont humico –alumino feriiluviial cat si un orizont de alterare  pe  loc a mineralelor primare .

        Alcatuirea profilului:  O-Aou-Bs (Bhs)-C

        Proprietati:

  -au reactie acida pana la puternic acida si grad de saturatie in baze  scazut (sub 30)

  -continutul de substante humice este ridicat  in Aou (5-6%)si scad in orizontul Bs

  -raportul   C/N                                                                                                                                                                                

 -proportie mai ridicata de acizi fulvici agresivi in orizontul Bs fata de Ao                                         

 -oxizi liberi de Al  si Fe  prezinta o crestere in  orizntul Bs fata Ao

        Subtipuri: in cuprinsul unitati de productie   IV  Valea Mare apre subtipul litic  cu roca la                                                       suprafata apoximativ 1%  si subtipul tipic  1%.

   Fertilitatea:  solurile brune  feriiluviiale sunt de regula permeabile si bine aerisite , ele sunt biologic mqai active decat podzolurile. Daca sunt suficient de profunde  siau un volum edafic corespunzator ele sunt de fertilitate ridicata pentru arboretele de molid . In  schimb pentu fag  ele sunt de fertilitate mijlocie chiar si atunci cind au volum edafic mare si sunt suficient de profunde  .Pri defrisare padurilor de molid aceste soluri sunt ocupate de asociati de Nardus stricta  de calitate inferioara ,incapabile sa amelioreze conditiile  de aciditate si troficitate azotata.

             

          Brun acid

             Elemente de diagnoza:

      -Orizontul Bv cambic cu gradul de saturatie in baze mai mic de 55% si culori cu valori si crome >3.5 la materialul in stare umeda , cel putin in interiorul elementelor structurale .

             Raspindire :Sunt raspandite in tot arcul carpatic ,incepand de la 600-700 si in regiunea de dealuri si podisuri si in depresiunile subcarpartice cu climat umed la altitudini de la500-600m ,dar numai pe substrate acide .Solurile brune acide ocupa aproximativ 13.5%din suprafata tari .(3.199.000)ha .                   Alcatuirea si caracterizarea morfologica a profilului .                                                                 Succesiunea orizonturilor pe profilul solului este : O-Ao-Bv-C                                                   -Orizontul O este alcatuit din resturi organice incurs de descompunere .                                              -Orizontul Ao,are o grosime mai mica de 20cm ,de culoare bruna cenusie ,moderat pana la intens humifer ,cu textura mijlocie si structura slab formata .                                                                    

-Orizontul Bv ,gros de de 20-60cm,are nuante brun galbui ,structura poliedrica slab formata ,textura mjlocie si adesea cu un continut ridicat de schelet.                                                                                     Proprietati .Solurile brune acide au o textura usoara spre mijlocie ,nediferentiata pe profil .Structura este grauntoasa spre mijlocie slab frmata in Ao  si sub poliedrica ,moderat dezvoltata in Bv .Proprietatile fizico mecanice ,hidrofizice si de aeratie sunt favorabile ,avand invedere textura mijlocie uniforma pe tot profilul .continutul de hmus este variabil ,3-8% la solurile acide cu mull moder si peste 8% la solurile brune acide montane cu moder .Raportul C/N are valori cuprinse intre 16 si 20 ,iar in constitutia humusului predomina acizii fuvicii.Reactia solului este de la puternic acida la moderat acida  (ph=4.3-5.1),iar gradul de saturatie in gradul de saturatie in baze este mai mic de 55%la nivelul orizontuluiBv ,coborind in unele cazuri la 20-30%.Aceste soluri au rezerve mici de elemente nutritive si o activitate microbiologica redusa .                                                              

Subtipuri.Solurile brune prezinta urmatoarele subtipuri :                                                               -tipic Ao-Bv-C;umbric :Au-Bv-C; -andic :Ao-Bv-C sau R;                                                             Fertilitate,folosinta ameliorare. Pentru specile forestiere solurile acide sunt de fertilitate mijlocie .Troficitatea azotata variaza in functie de natura humusului si grosimea orzontului Ao.Pentru speciide rasinoase cu ar fii molidul pinul care sunt putin pretentioase fata de troficitate minerala ,fertilitatea acestor soluri este relativ ridicata .Un alt factor care influenteaza fertilitatea acestor soluri este volumul edafic .Solurile profunde ,cu volum edafic mare sau mijlociu , aufertilitate ridicata pentru arboretele de rasinoase .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

2.4   Sinteze stationale                                                                                                                                                                                                                     

          Tipuri de statiuni

    Arboretele din acesta unitate de productie  si protectie  se situeaza  in doua etaje fitoclimatice  si anume:

    -etaj montan de molidisuri FM3-   77%                                                                                       

    - etaj montan  de amestecuri FM2-     23%                                                                                            

   Etajul montan de amestecuri FM2  se intinde  altitudinal  intre 540 m  si circa 1300 m.Rocile intilnite  in cuprinsul acestui etaj  sunt constituite  din sisturi cristaline  , micasisturi  si paragnase cu granate  si biotite ,pe care s-au format soluri brune  eumezobazice  si brune acide .Climatul etajului se caracterizeaza prin temperaturi si umiditati  optime , fara extreme  limitative  pentru dezvoltarea  speciilor de baza (molid ,brad ,si fag.

    Etajul montan de molidisuri  (FM3) –se intinde altitudinal de la  1300m pana la 1710 ,pe terenuri cu substrat alcatuit  din sisturi  cristaline si magmatogene ,pe care s-au format soluri brune acide  si soluri feriiluviale .                                                                                                                                         

     Clima se caracterizeaza prin temperaturi ceva mai scazute si un plus de umiditate considerabil.Speciile intilnite in aceste conditii realizeaza 18%arborete cu productivitate superioara ,69% arborete cu productivitate mijlocie si 13% arborete de productivitate inferioara                                                                                                                                                       

                                                                                               

            Tab 12.  Statistica tipului de statiune

Nr. Crt.

Tipul de statiune  (denumire +          

Formula stationala                         

Caracterizare  succinta

Factori determinanti ecologici limitativi

Suprafata

Ha

     

 %

 

1

2

3

          4

       5

   6

1

Montan de molidisuri,Bi,podzolic cu humus brutcu vaccinium.          

        FM3

Statiuni raspandite in partea superioara a versantilor repezi si foarte repezi ,cu expozitii insorite ;soluri de tip feriiluvial sau brune acide litice ;statiuni de productivitte inferioara pentru molid si larice .

-temperatura aerului si a solului scazuta       

-volum edafic mic

-vanturi frecvente

-aciditate activa      -perioda bioactiva scurta.

433.1

10%

2

Montan de molidus ,Bm,podzolic ,edafic mijlociu

altitudini de peste 1000m ;soluri  de tip podzolic sau brun acid ,litice ,mijlociu profunde ,nisipo-lutoase ,divers scheletice ,cu volum edafic mijlociu. 

bioactiva scurta

1163

26%

3

Montan de molidisuri .Bm,brun acid edafic submijlociu cu Oxalis Dentaria                                            FM3

Statiuni cu panta accentuata ,expozitii diverse;soluri brune acide tipice  sau litice ,oligomezobazice,mijlociu profunde pana la profunde ,nisipo-lutoase ,semischeletice ,cu minim de umiditate pe versantii insoriti.

-substante nutritive in general reduse        -asigurarea cu azot si baze de schimb rdusa

1219  

27%

4

Mmontan de molidisuri ,Bs brun acid ,edafic mare si mijlociu cu Oxalis Dentaria

Statiuni pe versanti cu expozitii si pante diverse ,la altitudini de 800-1400;soluribrune acide cu mull-moder ,bine stratificate .

-accentuarea acidificarii solului

615.5

27%

5

Montan presubalpin de molidisuri ,Bi pozolic  semimlastinos cu Politricum

Statiuni instalate pe locuri asezate lunci talveguri ;substrat litologic din roci masive.

-apa accesibila        -aeratie defectuoasa             -volum edafic         -aciditate activa

0.7

Total  FM3

3423.2

6

Montan de amestecuri,Bi,podzolic –criptopodzolic,semimlastinos cu Politricum

Statiuni instalate pe versanti repezi si umbriti pe substante eruptive ;soluri feriiluviale cu moder ,semiprofunde  ,cu schelet pe profil.

-volum edafic mic                           -aciditate puternica                   -plus de umiditate atmosferica

  49.2

1%

7

Montan de amestecuri ,Bi,criptopodzolic,edafic mic cu Luzula si Calamagrostis.

Statiuni instalate pe versanti repezi si umbriti ,pe substrate eruptive ;soluri feriiluviale cu moder semiprofunde 

-deficit de apa accesibila                -deficit de substante nutritive

26.6

1%

8

Montan de amestecuri,Bm,brun edafic mijlociu cu Asperula Dentaria             FM2

Statiuni pe versanti predominati repezi,cu expozitii variate.Soluri brune acide ,oligobazice.

-temperatura scazuta pentrufag spre limita superioara a etajului

803.3

18%

9

Montan de amestecuri ,Bs ,brun edafic mare ,cu Asperula-Dentaria  .         FM2

Statiuni pe versanti moderat inclinati  ,cu expozitii diverse ;substrat format din sisturi cuarsitice ;soluri brun acide sau eumezobazice , mijlociu profunde si profunde ,luto-nisipoase ,semischeletice .

-temperatura scazuta pentru fag  spre limita superioara a etajului

127.2

3%

Total  FM2

1006.3

Total UP  IV

4438.5

                                                                                                                                                                        MONTAN DE MOLIDISURI  FM3                                                                                                                                                                                                                                                           Statiunile forestiere montane de molidisuri sunt raspindite in intreg lantul Carpatic fiind mai bine reprezentat in Carpatii Orientali ,unde se desfasoara pe o banda lata de 50-80 km.In muntii Apuseni ,statiunile de molidis  apar cu deosebire  pe versantii nordici,nord estici ,in bazinele superioare ale Crisului Repede.Statiunile de molidis ,conditionate climatic, apar si la altitudini mai joase,in depresiunile intramonane din Carpatii-Rasariteni ,Vatra Dornei,Giurgeu,Ciuc.                                   

            Statiunile forestire montane de molidis se caracterizeaza in mare parte prin prezenta rocilor metamorfice acide ca paragnaise,micasisturi,filite.Rocile si substratele petrografice magmatice vulcanice sub forma de andezite in majoritatea muntilor de la noi din tara.                                                   

Aceste statiuni se caracterizeaza  printr-un relief accidentat in care predomina platformele si culmile situate la 1200-1600m. Prezinta o panta moderata ,iar spre vale abrupta si foarte repede.Prezinta un climat tipic de munte,caracterizat printr-o durata  medie de stralucire a soarelui de 1600-1800,prin temperaturi medii anuale 2.5-15 grade celsius.Precipitatiile variaza intre 800-1400mm Conditiile climatice variaza in functie de bonitatea statiunii.In raport cu conditiile edafice statiunile montane de molidis se caracterizeaza prin prezenta spodosolurilor,brune feriilviale si podzoluri,dintre care cambisoluri si mai rar Umbrisoluri.Regiunea Muntilor Apuseni cuprinde sectorul nord-estic care la rindul lui cuprinde clinele nordice ale muntilor Gilau si Vladeasa cu obirsiile largi ale vailor Somesu Mic,Ariesu mic si Valea Draganului,cu temperaturi medii anuale sub 4 grade celsius si precipitatii intre  1000m si 1200m.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       MONTAN DE AMESTEC   FM2                                                                                                                                                                                                                                       

            Statiunile montane de amestecuri apar in integ lantul carpatic  la altitudini,situate la altitudini cuprinse intre 950-1100 in Carpatii Orientali,intre 850-1200 in Carpatii Meridionali si intre 850-1300m in Carpatii Occidentali .In Carpatii Occidentali statiunile forestiere montane de amestecuri apar cu deosebire in Semenic si in Poiana Rusca,in bzinele superioare ale vailor Valiug ,Anina si acelor de pe clinele nordice ale M-ntilor Bihariei si Gilaului.Apar in munti unde predomina alternante de de gresii,marne ,formatii metamorfice,micasisturi ,predominant cu roci acide gnaise ,paragnaisesi micasisturi sericito-cloritoase.                                                                                                                                                     Relieful statiunilor de molidisuri este de tip accidentat cu mai putine interfluvii decit in cazul molidisurilor cu pante si expozitii diferite,apar deobicei pe versantii inferiori si mijlocii insoriti sau partial insoriti.                                                                                                                                                     Inuctie de conditiile climatice spre deosebire de molidisuri statiunile de amestec se caracterizeaza  prin temperaturi medii anuale care variaza intre 5-7gCiar temperatura medie aluni iulie este cuprinsa intre 15si 18 grade .Precipitatiile medii anuale variaza intre 600-1300mm                     

            Conditiile edafice in aceasta statiune determina bonitatea statiunilor si deci productivitatea arboretelor .In aceasta statiune predomina spodosolurile la altitudini mari,brune eumezobazice,brune acide la altitudini mici.                                                                                                                             Tipuri destatiuni se diferentiaza in raport cu substratul petrografic,forma de relief inclusiv altitudinea,expozitia si inclinarea care determina micrclimatul.tipul si subtipul de sol .volumul edafic,troficitatea si capacitatea de aprovizionare solurilor cu apa.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             

           

 2.5 Studiul vegetatiei forestiere                                                                                                    

     Tab 13.  Statistica tipurilor de padure

 

Nr  crt.

Formatia

forestira

         Tipul natural fundamental

Suprafata ocupata

Codul

Denumirea

Prod

  Ha

%

             Etajul montan de molidisurilor  FM3

1

FM3

1153

Molidis cu vaccinium mythillus

i

433.1

10

2

1151

Molidis cu Oxalis Dentaria  acetosela

m

1163.5

26

3

1114

Molidis cu Oxalis acetosela pe soluri scheletice

m

127.5

3

4

1121

Molidi cu muschi verzi

m

1092.0

24

5

1111

Molidis normal cu Oxalis accetosella

s

615.4

14

6

1172

Molidis pe soluri fenomene  de inmlastinare

i

0.7

7

FM2

1422

Molideto-faget cu vaccinim

i

29.4




8

4161

Faget montan cu vaccinim

i

19.

9

4151

Faget montan cu luzula luzuloides

i

49.2

1

10

1114

Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri scheltice

m

55.4

1

11

1241

Molideto-bradet pe soluri scheletice

m

277.5

6

12

1341

Amestecde rasinoase cu fag pe soluri scheletice

m

203.8

5

1413 Molideto-bradet normal  cu flora de mul

m

74.4

2

4114 Faget  montan pe sol scheletic cu flora de mull

m

192.2

4

              Formatiuni forestiere si tipuri naturale fundamentale de padure                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

                   Repartitia tipurilor naturale de padure:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         

13. Statistica tipurilor naturale de padure:

1

2

3

4

5

6

7

15

FM2

1111

Molidis normal cu Oxalis acetosella

s

54.8

1

16

1211

Molideto-bradet normal cu flora de mull

s

60.5

1

17

1311

Amestec Normal de rasinoase cu fag  cu flora de mull

s

11.9

TOTAL

-

-

4438.5.

100

                       

                  In tabelul 13 se prezinta tipurile de padure din aceasta unitate,cu repartizarea lor pe etaje de vegetatie si tipuri de statiune .

                  Din acest tabel rezulta ca arboretele studiate apartin a 15 tipuri  natural fundamentale de padure,repartizate pe doua etaje fitoclimatice.

                  Cu privere la productivitatea arboretelor,se constata ca acestea valorifica in general potentialul stational .Suprafata arboretelor  subproductive este neisemnata 1%.In schimb ,unele arborete  artificiale pe 3.9 si nedefinite pe 3.5 ha realizeaza  productivitati inferioare , fiind situate  pe statiuni de bonitate inferioara .

                  Cea mai mare parte a arboretelor sunt natural fundamentale (82%),dintre acestea ,ponderea cea mai mare avando cele de productivitate mijlocie (57%) ,nefiind in concordanta cu conditiile stationale (72%),datorata numeroas4elor arborete  artificiale (14 %),si cele tinere  nedefinite .Suprafata arboretelor natural fundamentale de productivitte superioara (14%),se apropie de suprafata statiunilor de bonitate superioara (17%),diferenta de 3%se regaseste si ea in categoria arboretelor artificiale.Arboretele naturale fundamentale de productivitate inferioara (11%)este egala cu suprafata statiunilor de bonitate inferioara (11%),fiind intre ele o diferenta de 7.4 ha care reprezinta arboretele artificiale si nedefinite din aceasta categorie In acest context trebuie aratat ca in ultimii 20-40 de ani ,ca urmare a lucrarilor de impaduriri executate pe intinderi mari ,in special cu molid ,din care pe o buna parte in locul bradului din zona de amestecuri ,suprafata arboretelor a depasit limita normala.Din aceasta cauza gospodarirea si ingrijirea arboretelor respective ridica unele probleme legate mai ales de necesitatea promovarii ,in cadrul lucrarilor de ingrijire ,a bradului si chiar a fagului ,unde existau ca specii  principale in tipul natural fundamental de padure .Se remarca de asemenea o suprafata apreciabila  a arboretelor  partial derivate (58.3ha)si in aceste arborete ,cu ocazia taierilor de ingrijire ,se va urmari promovarea speciilor din tipul natural fundamental aflate in deficit in asa fel incit sa se stabileasca un echilibru.                                                   In cea ce priveste tipurile fundamentale cele mai importante sunt:  molidisurile si amestec de molid cu brad .

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            MOLIDIS CU OXALIS ACETOSELA

                 Este tipul cel mai reprezentativ de molidis de la noi din tara .El cuprinde arboretele naturale de molidis de productivitate superioara si cu cea mai buna calitate a materialului.Este foarte raspindit ,mai ales in zona optima a molidului din Carpatii Occidentali ,unde pe alocuri ocupa suprafete mai mari decit celelalte tipuri de padure la un loc .Molidisul normal cu Oxalis Acetosela este tipul cel mai repzentativ al altitudinilor mari ,se gasete pe toate expozitiile de la nord pina in sud.Relieful terenului ,de asemenea poate fi variat :platouri si terase joase imedeat desupra vailor ,precum si versanti,de obicei slab inclinate,dar citeodata repezi si foarte repezi .Conditiile edafice sunt si ele variate .Tipul genetic de sol mai frecvent intilnit este brun tipic sau brun galbui ,dar poate fi si un brun podzolic ,chiar intr-unstadiu avansat .Solurile suntprofunde sau mijlociui profunde lutoase ,bine drenate ,de obicei cu putin schelet .Substratul litologic este foarte variat .pina in prezent arboretele de acest tip au fost mai frecvent intilnite pe sisturi cristaline,dar s-au gasit si pe gresii,marne ,calcare tectonice  conglomerate calcaroase ,coluviunide diferite naturi.

 Arboretul sunt compuse de obicei  din molid pur ;dar destul de des se amesteca cu bradul  si fagul, putind da nastere  la faciesuri .Diseminati se mai pot gasi  paltinul si ulmul de munte,mesteacanul si plopul tremurator.

Cresterea molidului este foarte buna .Productivitatea molidului este peste  tot superioara Consistenta naturala este plina .Arboriiau formele bune ,sunt drepti ,cilindrici si bine elagati Materialul este de calitate superioara .bun pentru cherestea .

             Regenerarea naturala este in general activa .Semintisurile de molid se instaleaza usor ,mai ales in ochiuri ,pe liziere umbrite si pe linii;de obicei se observa regenerare sub masiv in special pe trunchiurle doborite si pe buturugi in picioare sau in mijlocul lor .Seminisul de molid se prezinta in pilcuri compacte .Se mai gasesc ceva semintisuri de brad si mai putin fag de obicei ca fire izolate;totusi sunt si cazuri cind bradul si fagul devin foarte abundendenti in regenerare,marcind o tendinta pronuntata de succesiune; de astfel acest lucru este explicabil ,datele fiind conditile ecologice foarte bune in  care creste acest tip de padure .

            Subarboretul de obicei lipseste sau este slab repzentata,mai ales prin scorus de munte si soc rosu .In nordul tariise gasete arboretul; compus din cununita si cap[rifoi ,la care se mai adauga cele doua speciimentionate apoi zmeurul ,coacazul de munte si tulichina .

            Patura erbacee poate prezenta aspecte destul de variate.In cazul obisnuit ,speia cea mai frecventa este Oalis acetosela care se gaseste in  cantitati mari  si puternic dezvoltata. In nordul tarii,participa de obicei si o cantitate de mischii,mai ales  Hylocomiumsplendes,Entodon schereberii,Eurhynchium striatum;acestia pot forma un covor continu .In schimb in sud muschi sunt mai putin abundenti si gasesc in pernite izolate .In unele cazuri mai rare ,o alta planta superioara poate sa egaleze sau chiar sa intreaca pe Oxalus acetosela anume Luzula Silvatica mai ales in arboretele cu consitenta mica ,ea poate ajunge foarte abundenta ;de obicei ea este foarterara ori lipseste total.Ditre alte specii care rar in mod frecvent se mai poate nota :Lycopodium selgo ,Dryoteris spinulosa .D.filix mas ,Luzul albida.

            In nordul tarii se gasesc destul de frecvent molidisuri ,care prin caracterele determinate ale arboretului,se se incadreazaperfect in tipul de fata,dar prezinta  o alta compoitie a paturii vii .Anume abunda in ea repzentantii florei de mull,mai ales:Laminium maculatum , Glecoma hirsuta ,Salvia glutinosa ,apoi Carex pilosa ,Milium effsum Poa nemoralis ,Dentaria glandulosa Mercurialis perenis .S-ar putea vorbii de un adevarat molidis cu flora de mull.Oxalis acetosela este mai putin reprezentata in molidis cu flora de mull,iar in unele cazuri poate lipsi cu totul.Din punct de vedere silicultural ,nu este cazul ca astfel de molidisuri sa fie considerate tipuri de padure aparte.Ele nu trebuie comfundare cu molidisurile derivate cu flora de mull din statiuni ocupate in trecut de arborete cu alta ,compozitie .               In cea ce priveste explicatia prezentei florei de mull in molidis,ea ar necesita un studiu mai detaliat al conditiilor ecologoce  in astfel de arborete Deocamdata se poate emite presupunerea ca astfel de cazuri in molidisul  pur  a ocupat relativ recent terenul respectiv; astfel eventual in consecinta reprezinta  prima generatie .In consecinta ,conditiile ecologice –probabil,in primul rind ,reactia solului – nu s-a modificat inca ,intrucit sa impiedice vegetatia florei de mull ,ramasa din tipul de padure anterior .

                     MOLIDETO BRADET PE SOLUTI SCHELETE

            Molidis cu brad

            Acest tip de padure este relativ rar ;a fost indentificat pina acm atit in nordul tarii ,cit si in Carpatii Meridionali .

            Arboretele sunt compuse din molid si brad in proportii variate ,dar ,de obicei ete ceva mai abundent.Diseminati se mai gasesc fagul plopul tremurator ,si paltinul de munte ;fagul se poate ridica la ptoportie de facies .                                                                                                            

Consistenta naturala a arboretelo este de 0.8-0.9.Productivitatea mijlocie la molid si  brad ,inferioara la fag .Arborii de rasinoase sunt bine comformati, cu trunchiuri  drepte ,cilindrice si bine elagate.Lemnul de rasinoase este de buna calitate si da material de cherestea.Fagul da lemn de foc .

Regenerarea naturala ,de obicei,se produce in cinditii destul de bune ,mai ales in achiuri ;predomina bradul dar se gasesc puieti de molid si fag.In cazul cind patura vie,in special Luzula silvatica ajunge sa fie prea deasa ,regenerarea este stinjenita.

Subarboretul este reprezentat prin alun ,cununita ,scorus de munte ,soc rosu ,caprifoi ,unele exemplare arbustive de carpen .                                                                                                                   Patura vie este puternic reprezentata ;uneori predomina Luzula silvatica ,si intr-o masura mai mica Luzul  albida ;in alte cazuri se gaseste un amestec pestrit de plante de  mull si plante acidofile :Licopodium selago ,Driopteris filix-mas .Athyrim filix-femina ,Calamogristis arundincea ,Milium efusum,Plygonatum verticilatum, Mycelis muratis , Asperula odoratum . Dintre muschi se gasesc  : Entodom schreberi,Catharinea undulata , Eurhynchium striatum , Mnium cuspidatum si Dicranum scoparium.

              MOLIDETO-BRADETE  CU MUSCHI SI VACCINIUM MYRTILLUS

            Bradeto-molidis cu Entodon scherberi si Rhytidiadelphus triquetrus                                                         Acest tip de padure pare a fi foarte rar.El a fost indentificat pina in prezent numai in Buzaului .in imedeata vecinatate a bradetelor si molideto bradetelor cu creteri exceptionale pe terenuri de filis ; este fara discutie foarte apropiat de cele din urma .Pana in prerzent astfel de arborete au fost gasite fragmentar ,pe suprafete mici , dar caracterele lor cu totul particulare ,merita o mentiune sumara .Arboretele cercetate se gasesc la altitudini de 1150  m expozitii vestice ,pante  repezi .solul si sibsolul nu au fost cercetate amanuntit ,dar se presupune ca sunt asemanatoare  cu cele din jur ; ar fi deci , soluri brune pe roci de filis ,dar cu drenaj insuficient care provoaca inmlastinare destul de avansata a solului .In cazuri  analoage aceasta inmlastinare produce inmlastinare declasarea arboretelor din punct de vedere al productivitatii; Aici fertilitatea extraordinara a terenurilor de filis mentine arboretul in limitele  productivitatii superioare ,desii o anumita  scadere se observa .   

            Arboretele sunt compuse din molid si brad in amestec ;diseminat se mai gaesc fagul si altinul de munte .    Consistenta naturala a arboretelor este de 0.8.Productivitatea rasinoaselor este inca superioara ,dar  nu este chiar exceptionala , ca in celelalte  tipuri  inrudite . Arborii sunt foarte bine comformati ,cu trunchiuri cilindrice wsi bine elagate .Se pote obtine material de lucru de calitate superiora .             Regenerarea naturala este destul de dificila .Se gasesc pieti de brad , dar in cantitate mai mica  decit tipurile inrudite  ; sunt si ceva puieti de fag , dar cei de molid par sa lipseasca .Fara indoiala ,regenerarea  este  impiedicata de patura de muschi prea groasa .                                                          Subarboretul lipseste .Patura vie este reprezentata mai ales printr-un covor continu de muschi;predomina Entodom scheberii ;mai este abundent Rhytidiade lphus tricuetrus,care formeaza  pernite mari la bazele arborilor ;pe alocuri apar si petice de  Sphagnum quinquefarium.Prin covorul de muschi stabat tufele numeroase si mari de afin ;din alte plante superioare se gasesc rar Sanicula europea , Hieracium transilvanicum .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Analiza structuri actuale a fondului forestier

            Analiza fondului forestier de productie in  raport cu principalele elemente structurale ale arboretelor din U.P.IV VALEA MARE  va urmari scoaterea in evidenta a existentei si marimii  decalajului dintre productivitatea reala si cea potentiala ,ca si necesitatea cu lucrari de impaduriri  vizind instalarea de culturi forestiere capabile sa valorofice cat mai bine potentialul productiv  din cuprinsul unitatii de productie  IV Vlea Mare                                                                                                                                                                                                                                                  

Structura pe specii                                                                                                                                                  

Tab.14. STRUCTURA PE SPECII

Ponderea

MO

BR

FA

DR

DT

TOTAL

Ha

3816.68

177.54

355.07

44.38

44.38

4438.5

%

86

4

8

1

1

100

                                                                                                                                                                        Din datele de mai sus se poate observa ca specia predominanta este molidul  avind o proportie de apoximativ  86%  respectiv 3816.68 ha  di cuprinsul unitati de productie .Specia dominanta este insitota de specii principale de amestec  cum ar fii : bradul , fagul,laricele  si numeroase specii ce constituie subarboretul .

                                                                                                                                                                         Structura in raport cu clasa de productie                                                                                                                                                                       

Tab 15.  STUCTURA IN RAPORT CU CLASA DE PRODUCTIE

PONDEREA

I

II

III

IV

V

HA

710.16

3062.565

577.005

88.77

%

16

69

13

2

Tabelul de mai sus reda structura arboretului in raport cu clasa de productie astfel :majoritatea se incadreaza in clasa a-III-ade productie ,aceasta  datorinduse bonitatii medii a statiunilor,in corelatie cu factorii climatici  si edaficii .In prima clasa de productie  nu se incadreza  nici un arboret  , iar clasa a-II-a  de productie este destul de bine reprezentata .In acesta unitate de productie se gasesc si arborete slabe din punct de vedere al productivitatii dar au o pondere destul de scazuta .

                                                                                                                                                                                                                   Structura arboretelor in raport cu clasele de vitsta                                                                                            

16.SRTUCTURA ARBORETELOER DIN U.P.IV VALEA  MARE PE CLASE DE           .                                                             VIRSTA

Suprafata  ocupata

Clasa de varsta   (ani)

Arborete relativ pluriene si pluriene

Total                       .      U.P.

I

II

III

IV

V

VI

1-20

21-40

41-60

61-80

81-100

101-120

Ha

532.62

310.69

577

665.77

1730.82

621.39

621.39

4438.5

%

12

7

13

15

39

14

14

100

            Din tabelul de mai sus reiese structura arboretului din U.P. IV Valea Mare in raport cu clasele de varsta .Arboretele sunt repartizate aproximativ uniform in raport cu clasele de varsta cu o mica exceptie (clasa a-V-a).Majoritatea arboretelor sunt echiene si relativ echiene in proportie de 86% , iar cele relativ pluriene si pluriene au o proportie de 14%. 

Evolutia in raport  cu categoriile de consistenta

           17.Evolutia padurii in raport cu consistenta

Anul amenajarii

Total padure         [ha]

Categorie de consistenta

Consistenta medie

0.1-0.3

0.4-0.6

0.7-1.0

1966

4586

1

12

87

0.76

1976

4593

1

17

82

0.77

1987

4536

1

21

78

0.72

1996

4438

7

21

72

0.70

            In tabelul de mai sus sunt reprezentate caegoriile de consistenta si incadrarea  padurilor  in functie de consistenta,si evolutia suprafetelor cu consistenta  redusa adica cele din categoria celor bracuite este in continua scadere

                                                                                                                                                                       

CAPITOLUL III Stabilirea functiilor social economice ale padurii si a bazelor de amenajare

3.1.Starea fitosanitara a arboretelor                                                                                                                                                                                                                                                         

Starea fitosanitara a arboretelor cuprinse in cadrul acestui U.P. este in general buna.In ultimii ani s-au semnalat fenomene evidente de uscare a arboretelor in proportie care sa depaseasca nivelul uscarii datorate  eliminarii naturale.Nu au fost semnalate atacuri de insecte de scoarta,lem sau defliatori.Arbori afectati  de factori destabilizatori,izolati si putini la numar au fost extrasi la timp prin taieri de igiena.            Fenomenul de inmlastinare este de scurta durata si sunt izolate,motiv pentru care sau cartat 92.7ha,in trei intensitati:                                                                                                                                          -scurta durata     52.3ha        52%                                                                                                     

-sezoniera           35.3ha        38%                                                                                                     

-permanenta        5.1 ha         6%                                                                                          

Uscari in arborete sau semnalat pe 83.3ha ,dar nu ridica probleme speciale.                                              Ele constau in uscari  in arborete cu consistenta mica si in margine de masiv,sau unde arboretele sunt calamitate de vint.Aceste uscari au fost semnalate in 7-u.a-uri si sunt cartate ca uscare slaba pe 62.2ha (75%)si uscare mijlocie pe 21.1%ha.Vantul si zapada au produs si ele mari pagube ,mai ales in molidisuri pure .Rupturile de zapada  au o mica amploare fiind semnalate pe 305ha  cu o intensitate de 99% din suprafata.Cu privire la pasunat el se practica in toate arboretele  unitatii de productie si protectie ,indiferent de virsta  si stare. Mari prejudicii sau produs in arboretele  in care nu sa format starea de masiv   

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

3.1.1Studiul conditiilor tehnico-economice                                                                                                                                                                                                                                              

Zonarea functionala  a padurii                                                                                          

  TAB.18. Structura si marimea fondului forestier  pe grupe functionale si specii     

Grupa functionala

Specia

Clasa de prouctie

Suprafata

I

II

III

IV

V

ha

%

K%

1

Mo

112

257.7

351.9

721.8

65

65

FA

103.2

110.9

75.8

289.9

26

78

BR

61.5

70.5

7

78

LA

1

1

60

CA

2

22.5

24.5

2

75

SR

1.1

1.1

70

PLT

2.5

2.5

80

SAC

0.1

0.1

70

DT

0.2

0.2

90

2

MO

537.8

2444.4

93.4

6

3081.6

93

70

FA

62.4

12.1

0.2

74.7

2

83

BR

47.2

65.3

112.5

3

71

LA

6.6

44.5

51.1

2

74

SR

1.5

1.5

75

PAM

0.7

0.7

70

DT

4.8

4.8

733

TOTAL

713.5

16%

3044.8

69%

575.7

13%

104.5

2%

4438.5

100%

100

70

           

3.2.Analiza bazelor organizarii amenajistice                                                                                                                                                                                                                                            Structura ,atat a arboretelor,cat si a fondului forestier i ansamblul sau, se definesc prin:regim,compozitie tel,tratament,exploatabilitatea,ciclu de productie.                                                                                                                                                                                                                        3.2.1Regimul                                                                                                                                                                                                                                                                                                



Pentru padurile din unitatea de productie in ansamblul se mentine regimul codrului,adoptatla amenajarile anterioare.                                                                                                                                                                                                                                                                            3.2.2Compozitia tel                                                                                                                                                                                                                                                                                       Alegerea speciilor de viitor sialegerea tipului de cultura ,s-a facut tinind seama de corelatia existenta intre tipurile naturale de padure,conditiile stationale si productivitatea speciilor..Stabilirea compozitiei ,care defineste structura padurilor sub raportul productiei speciilor  s-a facut diferentiat,astfel:                                                                                                                                                                        -compozitia de regenerare pentru arboretele exploatabil in primii 20 de ani si ea corespunde compozitiei tel a tipului de natural de padure;                                                                                                         

-compozitia la exploatabilitate,pentru restul +arboretelor existente ,in functie de compozitia actuala si de posibilitatea de modificare  a acesteia in directia directiei compozitiei optime prin lucrari de ingrijire                                                                                                                         

In perspectiva ,compozitia arboretelor din unitatea de productie si protectie in studiu va fi:                82MO   7BR  2FA   8LA  1DT

            3.2.3Tratamentul                                                                                                                                                                                                                                                                             

Stabilirea tratamentelor s-a facut in functie de compoitia actuala a arboretelor,de capacitatea speciilor de a regenera pe cale naturala si de suprafata u.a.,vizind realizarea unor structuri d viitor de tip relativ echien si relativ plurien.                                                                                                         

Avand in vedere  ca arboretele ca arboretele din suprafata periodica in rind ,majoritatea,sunt formate din molidisuri pure,ca aceste arborete sunt eterogene din punct de vedere al consistentei (0.2-0.8),ca aceste arborete se regenereaza foarte bine pe cale  naturala ,s-a propus apllicarea tratamentuluitaierilor progresive cu doua sau trei taieri,in functie de starea arboretelor.

            In arboretele in care ,in deceniul expirat au fost executate taieri succesive ,s-a propus continuitatea acestui tratament pana la taierea definitiva . 

        In arborete cu suprafete mici pana la 2has-a propus tratamentul taierilor rase . In arborete  batrane (peste 80 de ani),di subnitatea de  gospodarire de tip M,s-au produs taieri speciale de conservare.                                                                                                                                             

3.2.4Exploatabilitatea                                                                                                                                                                                                                                                                                 

Pentru arboretele din subunitatea d gospdarire de tip A s-a  mentinut exploatabilitatea tehnica ,care defineste structura arboretelor sub raport dimensional ,exprimata prin varsta expoatabilitatii tehnice.In cazul  acestei subunitati ,varsta medie a exploatabilitati  tehnice este 102 ani ,iarpentru speciile principale este:101ani MO,105ANI la BR,109 ani la Fa,101ani la Lasi 100 ani la Dt.                                                                                                                                                                 

           

CAPITOLUL  IV . INSTALATII DE TRANSPORT ,TEHNOLOGII DE EXPLOATARE SI CONSTRUCTII SILVICEE

            4.1.Instalatii de transport  forestier

Evidenta drumurilor forestiere  existente

Nr.crt.

Instalatii de transport

Cod

U.A.

Denumirea

Km

1

FE009

162D

Valea Mare

5.3

2

FE008

163D

Drumul Poienii

2.3

3

FE0010

164D

Valea Filii

4.2

4

FE0011

165D

Valea Devii

5.2

5

FE0012

166D

Valea Straja

0.8

6

FE0013

167D

Valea Neagului

6.1

TOTAL

23.9

           

            4. 1.1.Densitatea  retelei  instalatiilor de transport

Reteaue de drumuri existente insueaza 23.9 km din care 20.6 km in fond forestier

            Aceasta deserveste 2452.5 ha ,adica 55% din suprafata fondului forestier ,pentru care o accesibilitate medie de 0.59 km .Densitatea actuala a instalatiilor de transport este de 5.4 m/ha .

La drumurile existente graviteaza 58%  din arborete exploatabile si 59% din fondul lemnos total ,respectiv 69% din posibiolitatea produselor secundare si 50% din vlumul taierilor de conservare .        

4.2.Accesibilitatea fondului de productie si a posibilitatii

Specificatii

Accesibilitate

Actuala

La sfirsitul deceniului

A-fondul de productie ,productiv ,din care

66

100

Expoatabil

Preexploatabil

neexploatabil

71

44

70

100

100

100

B-Posibilitatea ,din care

77

100

Produse principale

Conservare

Produse secundare

Taieri de igiena

80

58

79

54

100

100

100

100

Densitatea actuala                                                                                                          6.8m/ha

Densitatea la sfirsitul deceniului                                                                                    9.2m/ha

Avand in vedere  ca o treime din fondul forestier (32%) este inaccesibila .este evident ca aplicarea amenajamentului nu se va putae face cu ritmitatea necesara ,fara a se construi drumurile necesara in primi ani a aplicarii acestuia .Concomitent se va  distanta media  de scos apropiat si accesibilitatea medie .Prin construirea acestor drumuri se va  realiza o accesibilitate mdie de 9.2 m/ha accesibilitatea crescind la 10%.

4.3.Constructii silvice

In cuprinsul cestui U.P. exista sase constructii silvice (u.a. 28 C ,33C ,75 C,76 C , si 161 S)care din punct de vedere al categoriei de folosinta silvica ,servesc  nevoilor de administratie forestiera . La  acestea se mai adauga doua u.a. (65C si 75 C),foste constructii ale IFET-ului ,parasite si folosite de personalul silvic ca depozite pentru materialul lemnos .

Cantoanele silvice de paza sunt in numar de patru  si anume :

            -cantonul Valea Devii (ua. 28 C );

            -cantnul Tranas (ua 83C );

            -cantonul Valea Filii ( ua. 75  C2);

            -cantonul  Valea Neagului  (145 C);

Constructia silvica din u.a.76 C este o constructie tip folosita pentru cazarea muncitorilor si achizitia de fructe de padure ,iar complexul de constructii din  u.a. 161 S formeaza centrul de depozitare si prelucrare a fructelor de padure ,situat in comuna B.istra

                                                                                                                                               

CAPITOLUL  V.VALORIFICAREA  SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE  ALE FONDULUI FORESTIER IN AFARA LEMNULUI

            5.1 PRODUCTIA CINEGETICA                                                                                                                                                                                                                                                               

U.P.IV Valea Mare face parte din Fondul de Vanatare Nr. 5  Valea Mare.Vanatul principal  din acest fond este :cebul,capriorul si  mistretul.onditiile naturale sunt favorabile vanatului .                   Principalii daunatori sunt lupii care produc pagube in efectivele cerbilor ,capriorilor sichiar mistreti .Dintre speciile de vinat stabil amintim iepurii si cocosul de munte ,iar ca vinat rapitor ursul ,vulpea ,rasii,pisici salbatice si jderii dar efectivele nu sunt mari.In vederea imbunatatiri conditiilor de hrana sau rezervat 8.0 ha terenuri pentru hrana a vanatului.Se doreste sistarea pasunatului  in padure .                                                                                                                                                                    

            5.2.PRODUCTIA SALMONICOLA                                                                                                                                                                                                                                                          

Apele din cuprinsul U.P. IV Valea  Mare fac parte din Fondul de pescuit nr.8 Valea mare care se suprapune peste limitele unitatii.El este arendat deAJVPS Alba .Principalele cursuri de apa populate de salmonide sunt:Valea Devii,Valea Mare,Valea Filii ,si Vale Neagului.                                                       

-Valea Mare este populata  cu pastrav pe o lungime de 11.0km,si cu lipan pe 2km,luciul de apa este de circa 2.6 ha;                                                                                                                     

-Valea Devii este populata cu pastrav pe 5.0km luciul de apa de 1.3ha;                                         

-Valea  Neagului este populata cu pastrav  pe o lungime de 4.0km, cu o suprafata a luciului de apa de 1.3ha;                                                                                                                                           

-Valea Filii este populata  cu pastrav  pe o lungime de 6.0km,cu o suprafata a luciului de 1.2 ha;       In aria de raspandire  a pastravului  apar,ca specii insotitoare,boisteanul si zglavoaca.Datorita  braconajului ce se practica  pe aceste vai efectivul  de salmonide este foarte redus.                                                                                                                                                                                                    

5.3.PRODUCTIA DE FRUCTE  DE PADURE                                                                                                                                                                                                                                         

Speciile cu mare valoare ecnomica existente  in cuprinsul acestei unitati de productie sunt :zmeurul,afinul rosusi afinul negru, se inregistreaza  aproximativ cel putin 30 de tone pe an.Di aprecierile personalului silvic se inregistreaza cantitati insemnate de afin negru aproximativ 10t si afin rosu 5tone.          Din celelalte sortimente de fructe de padure  cu valoare economica mijlocie ,se poate calcula  cota anuala pe circa 2-3tone mure,circa 2tone macese,circa 1 tona fragi si 1 tona paducel.                                                                                                                                                                                             5.4.PRODUCTIA DE CIUPERCI  COMESTIBILE                                                                                 In cuprinsul padurilor ,conditiilor de mediu sunt destul de favorabile pentru productia de ciuperci comestibile Din datele consemnate in amenajamentul anterior rezulta ca din aceste paduri s-au recoltat anual cantitati apreciabile de ciuperci comestibile 3-5tone ,aceasi productie se va putea realiza si in viitor. Speciile de ciuperci ce pot fii recoltate din aceste padur sunt:hribul comun,hribul  negru , galbiorul, ghebe, iutari,piciorul caprioarei,vinetele,riscovi.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

5.5.SEMINTE FORESTIRE                                                                                                                                                                                                                                                           

In vederea  recoltarii de seminte selecctionate de molid au fost constituite urmatoarele rezervatii  de seminte:64 A,105 B,105 C si 106 B,in suprafata  de 68.6 ha ,avand  indicele M-G-412-1.Se apreciaza ca in medie ,cantitatea de seminte ce poate fi recoltata  din  aceasta rezervatie  este de 100 kg  anual.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

5.6.MATERII PRIME PENTRU RASINI,TANANTI,LACURI                                                                                                                                                                                                  

In unitatea  analizata ,rasina s-a recoltat numai din arborete  de molid si numai din curgeri  de rasina naturale,acesta nefiind  controlata  de organele silvice-rezinaj salbatic.Cantitatile recoltate in perioada expirata se  ridica la circa 2-3tone/an, realizata din arboretele de molid de peste  60de ani .Pentru viitor  recomandam  sa se renunte la rezinajul salbatic,iar recoltarea  rasinii sa se faca si numai  din arboretele  exploatabile in deceniul I                                                                                                                                                                                                                                                                                5.7.ALTE  PRODUSE                                                                                                                                                                                                                                                                      

Pe langa produsele de mai  sus , fondul forestier  din aceasta unitate mai furnizeaza  si alte produse  valoroase pentru economie ,din care amintim pomii de irna ,furaje marfa,corane de cerb ,araci de vie si legume ,nuiele pentru garduri-fascine,tutori de pomi,cozi unelte ,plante medicinale .                                                                                                                                                                       

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       

Suprafata parcursa  cu taieri de ingrijire  din cadrul unitatii de productie de studiu  din U.P. IV   Valea Mare totalizeaza 162.2 ha ,din care :20.2 ha degajari ,9.6 ha curatiri si 132.4ha rarituri, in comformitate  cu planul decenal anexa 2                                                                                                                                                                                                                                                                      Memoriu justificativ al planului decenal                                                                                                                                                                                                                                     

La elaborarea  planului decenal  pentru a stabili  natura lucrarii  pe langa  faza de dezvoltare  in care se gaseste  fiecare  arboret  in momentul actual ,s-a  avut in vedere  faptul ca in decursul  deceniului ,unele arborete  pot  sa treca dintro faza de dezvoltare in alta ,cea ce  poate conduce  la modificare  naturii lucrarii ,in acest sens pentru  unele arborete  a fost  propusa  ca prima interventie curatiri,urmatoarea interventie rarituri,luind in considerare  varsta  actuala  a arboretelor ,tinand  cont ca dupa un anumit numar de anii  isi pot modifica  unele caracteristici(de exemplu diametru) trecind dintro stare de dezvoltare in alta  necesitind o alta  interventie  spre  sfirsitul deceniului  de exemplu fata de lucrarea propusa la inceputul deceniului.                                                                                    

Pentru a stabili  ordinea de urgente  in parcurgerea  arboretelor  cu diverse lucrari s-au  avut in vedere urmatoarele considerente:                                                                                                                       

-varsta arboretelor:s-a dat prioritate  celor mari,tinere,urmate de cele cu varste  mijlocii si mari          

-compozitia arboretelor :s-a dat prioritate  arboretelor amestecate  cele mai complexe ,fiind urmate  de amestecuri de specii similare si arborete pure.                                                                                   

-consistenta arboretelor :arboretele  cu consistenta pina  au fost planificate in prima perioada  a deceniului;                                                                                                                                                          

-productivitatea  arboretelor :arboretele de productivitate  superioara  s-au propus sa se parcurga  la inceputul deceniului ,fiind urmate  de cele  cu clse de productie mijlocii  si inferioare .      Pentru a stabili  perioada   de revenire cu o noua interventie ,s-a avut in vedere stadiul de dezvoltare  in care se gasesc arboretele ,respectiv natura lucrarii propuse ,periodicitatea  fiind la curatiri (3-5) ani ,periodicitatea rariturilor  variind ,in faza de paris intre 4-6 ani ,respectiv  6-10 ani,in fazele urmatoare ,acestea  tinand cont  si de specii respectiv formatia forestiera  in care se incadreaza ficare arboret.                                                  In functie de perioada de revenre cu o noua interventie ,precum si amplasarea primei  interventii in decursul  deceniului ,s-a stabilit  numarul de interventii pentru  fiecare arboret in decursul deceniului.                      Pe cit posibil  s-a incercat nominalizarea suprafetei de parcurs in cei zece ani (respectiv parcurgerea unei suprafete egale in fiecare an),tinand cont insa de cele prezentate anterior.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            

Planificare decenala a executarii lucrarilor de ingrijire si conducere                                       Lucrarile de ingrijire si conducere  apadurii se refera la complexul de lucrari si interventii sivotehnice privind dirijarea cresterii si dezvoltarii padurii  de la intemeierea  acesteia pana in apropierea  termenului exploatarii ,in vederea  realizarii obiectivelor  culturale si economice fixate .Plnificarea decenala a executarii lucrarilor de ingrijire si de conducere  a padurii  are scopul  de a reglementa natura si volumul lucrarii de executat ca si masa lemnoasa probabila care  va rezulta in perioada respectiva la nivelul U.P.Planul decenal de executare a lucrarior de ingrijire ,cuprinde toate arboretele in care sunt sau vor devenii necesare  in cursul  deceniilui ,respectiv perioada 2005-2014 in cazul de fata .Prin intocmirea acestui plan care urmareste realizarea unei variante optime pri care sa se  reglementeze in spatiu si timp de un deceniu ,natura lucrariilor sisuprafata de parcurs,precumsi cantitatea probabila de material lemos ce va rezulta in urma lucrarilor de ingrijire ,respectiv lucrari de curatiri si rarituri.                                                                                                                                                                                          

Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire                                                                                                                                                                                 

Prin elaborarea planulu decenal de apicare a lucrarilor de ingrijire  a padurii  se urmareste stabilirea solutiilor tehnice de ansamblu ,privind orientare si organizarea  rationala a gospodariri  padurilor echiene  preexploatabile  pe o perioada  de 10 ani respectiv perioada 2005-2014.                       Planul  decenal pentru arboretele di U.P.IV Valea Mare se prezinta comform tabelelor prezentate in anexa 2                                                                                                                                       

La elaborarea planului decenal s-au avut in vedere realizarea urmatoarelor obiective :                                   1.De ordin silvicultural                                                                                                                   

-Esalonarea prcurgerii  cit mai unforme  a arboretelor studiate ,in ordinea urgentei si a periodicitatii  impuse  de natura ,stare a si accesibilitatea  padurii  in cursul  deceniului ;                                               -Fixarea naturii si a numarului de  interventii de excutat  in fiecare arboret  considerat  separat;               -Stabilirea   suprafetelor  probabile  de parcurs  anual  si in cursul deceniului pe natura d lucrari;                                                                                                                                                                                         2.De ordin economic                                                                                                                               

-Evaluarea cantitatii de masa lemnoasa care va rezulta prin parurgerea arboretelor  incluse  in plan si stabilirea  posibiliatii decenale si anuale de produse secundare;

                                                                                                                                                                       

CAPITOLUL VI  PROTECTIA FONDULU  FORESTIER

6.1. Protectia  impotriva doboriturilor si a rupturilor de vant si zapada

In evidenta care urmeaza sunt prezentate  pe intensitati ,la nivel de u.a atat doboriturile de ,cit si rupturile de zapada ,si anume :

-doborituri de vant –izolate                                       42%

                               -destul de frecvente                     47%

                               -frecvente                                    11%

-rupturi de zapada –izolate                                        99%

                               -destul de frecvente                     1%

Pe baza acestor criterii prezentate in amenajament sau prezentat mai mute masuri de prevenire si de marire a rezistentei individuale a arboretelor periclitate ,in cest sens amintim:

-adoptarea unor compozitii tel adecvate ;

-impadurirea golurilor si complectarea consistenyei subnormale ;

-aplicarea de tratamente care sa asigure mentinerea  sau formarea de arborete cu structuri rezistente  la adversitati;

-parcurgerea sistematica a arboretelor cu taieri de ingrijire  adecvate ,cu intensitati mai mari in arborete tinere si mai slabe in arboretele trecute de 40 de ani ;

-diminuarea pagubelor produse de vanat ,prin mentinerea acestuia in limite optime si restringerea pasunatului din padure ;

6.2.Protectia impotriva incendiilor

Pana in prezent nu sau inregistrat incendii de proportii in aceasta unitate de productie .

Pentru prevenirea in continuare a  aparitiei  incendiilor recomandam asigurarea locurilor de fumat si sa se amplaseze placute avertizoare ,mai ales pe traeele turistice ,in apropierea izvoarelor de apa potabila ,in locurile unde se fac iesiri de agrement .Pentru a se putea asigura in caz de pericol ,un acces usor in  toate padurile se recomanda intretinerea adecvata a drumurilor si potecilor existente .

6.3.Protectia impotriva altor factori care pot prejudicia  fondul forestier

Din aceasta categorie fac parte ,in primul rind delicte silvice .dar ,in egala masura si pasunatul in padure abuziv .

Fata de recrudescenta acestor fenomene ,se impune necesitatea actiunulor de paza in vederea descoperiri si reducerii numarului de delicte si acazurilor de pasunat neautorizat.

In situatiile in care fondul forestier este supus unor presiuni mai puternice –pasunat ,taieri in delict este bine sa se intensifice controalele si patrularile preventive ,apelindu-se la organele  de ordine publice locale.

CAPITOLUL VII Aplicarea taierilor de ingrijire in U. P. IV. Valea Mare

7.1. Generalitati

            Ingrijirea arboretelor cuprinde trei categorii de lucrari ,care se disting prin specificul lor ,preponderent fiind taieri a caror tehnica demonstreaza ca padurea se regenereaza  , se conduce si se exploateaza.

Taierile de ingrijire au un caracter specific determinanta de stadiul de dezvoltare si conditiile stationale ,de acea executarea lor necesita preocupare si atentie deosebita bazate pe criterii certe de verificare si determinare a caracteristicilor lucrarilor pe parcurs .Criteriile de care trebuie sase tina cont la executarea acestora lucrari sunt determinate de momentul optim ,intensitate si periodicitatea interventiilor.

Criteriile de care trebe sa se tina cont la interventia intrun arboret tebuie sa porneasca de la rezolvarea aspectelor de tip biologic specific stadiului de dezvoltare respectiv.Tehnica de aplicat trebuie sa aiba ca principiu fundamental selectia ,coordonata cu intensitatea ,periodicitatea  si organizarea taierilor  de ingrijire .

Selectia constituie mecanismul fundamental al evolutiei constind in eliminarea prin lupta pentru existenta a speciilor sau in cadrul acestora , a exemplarelor cu caracteristici mai slabe si supravietuirea  indivizilor cu insusiri deosebite .

In cea ce priveste conducerea si ingrijirea arboretelor  problema concordantei dintre organism si mediu este influentat de unele fenomene previzibile si care trebuie prevenite

Selectia este sfectul este actiunea unui complex de factori ecologici ,ea poate fii independenta de calitatile genetice ale unei specii si rezulta actiunea unei influente cu o proprie cauzalitate .

Selectia exemplarelor purtatoare de valori se asigura prin interventii repetate in arborete ,de intensitati diferite ,determinate de necesitatea mentinerii in prim plan in alcatuirea arboretelor ,a cea ce este valoros ,fara sa deranjeze starea de masiv si relatiile dintre elementele componente ,espectiv biocenoza padurii.

Periodicitatea acestor lucrari este conditionata de o erie de factori dintre care cel mai importanta este ritmul de crestere si dezvoltare a elementelor componente a arboretelor si relatiile cese creaza intre  arborii purtatori de valori si cei de folos sau daunatori  acestora .

    

7.2.  DEGAJARILE  

Degajarea este lucrarea  de ingrijire  care urmareste coordonarea cresterii in inaltime  a diferitelor   specii care formeaza  desisurile astfel incit speciile dorite sau exemplarele din arboretul respectiv  sa ocupe  pozitie  dominanta ,fiind aparate impotriva coplesirii din partea speciilo sau exemplarelor nedorite in plafonul superior .Deasemena urmareste asigurarea unui spatiu de nutritie  cat mai adecvat dezvoltarii arborilor .

Dgajarea echivaleaza  cu inlaturarea  acea ce nu trbuie ,sau nu este util ,in vederea crearii  unor conditii pentru arborii protejatii  si promovatii in viitor .

Calitatea degajarilor este data de necesitatea de-a se taia  si inlatura din plafonul superior  rezervat speciilor de elita ,a exemplarelor care deranjeaza si coplesesc folosin pentru aceasta o ehnica adecvata .

Tehnica de executie  se adapteaza conditiilor concrete intilnite in fiecare statiune .In arboretele amestecate se taie speciile coplesitoare sau lastarii la o inaltime  convenabila care sa inlature concurenta cu elementele de elita ,definitiv sau pe o perioada cat mai lunga de timp.

Degajarile se executa in prima faza a stdiului de desis ,cand arboretul n-a depasit 1-1.2m inaltime ,taierea se face cat mai jos la nu la o inaltime de 20-30 cm sub virful arborilor de protejat deoarece diferenta de inaltime se reface oarte curind ,inaltimea relativ mica presupune taierea de la suprafata pamintului in sezonul de repaus vegetativ ,pentru ca cioatele lastarin sa asigure acoperirea solului  si sa ajute la dezvoltarea arboretului .Inaltimea detaiere a exemplarelor colpesitoare se alege in asa fel incat sa se evite ranirea celor din jur ,efortul muncitorului sa fie minim ,iar prin eventuala lastarire a arborilor cu virful taiat acestea sa nu concureze in urmatorii doi  ani cu  cei protejati si de  promovat.In cazul rasinoaselor este destul sa se taie tulpina cu ultimile 3 verticile de la virf pentru ca exemplarele respective sa ramina in urma cu cresterea .

Prin degajari se inlatura :

-arbori coplesitori ca specie si provenienta si de valoare economica scazuta ;

-arbori proveniti din semintisuri neutilizabile,lastari cu coronament  foarte dezvoltat,ramificat ;

-arbustii eveniti coplesitori (alunul,paducelul,macesul,rugi,liane).

Epoca de executie a  degajarilor se alege in asa fl incit arbori protejati sa poata beneficia de efectele degajarii pe toata perioada de crestere din anul respectiv .

Foarte indicate sunt degajarile executate in repausul vegetativ ,fiindca arbori valorosi se pot proteja ,intimp ce elementele de inlturat pot fii mai usor indoite ,taiate si asezate prin cei ramasi pe picior ,cu un efort minim fiindca lipseste frunzisul.

Dgajarea  se mai poate face si cu ajutorul substantelor chimice  dar ridica probleme legate de selectie care nu este respectata  in totalitate adica degajarea cu ajutorul sustantelor chimice nu selecteaza in speciile vizate.

Substante folosite la degajari sunt :Acidul 2,4 –D(diclor –fenoxiacetic ),Acidul  2,4,5-T (triclot –fenoxiacetic ).

Periodicitatea degajarilor

Periodicitatea  -intervalul de timp dupa care  se revine cu o noua degajare pe aceasi suprafata ,depinde  de asemenea  de natura speciilor ,de conditiile stationale ,de starea  si structura padurii..In general periodicitatea degajarilor variaza  intre 1-3 ani fiind constituite din specii repede crescatoare ,cu temperament de lumina ,ca si amestecurile situate in conditii stationale  cele mai prielnice .

Formatia forestiera

Periodicitatea  interventiilor   (ani)

Molidisuri

2-3

Bradete

2-3

Amestecuri de fag si rasinoase

1-3

Fagete

2-4

Goruneto-fagete,sleauri de deal cu gorun

1-3

Gorunete si stejarete

1-3

Sleauri de cimpie ,sleauri de lunca ,sleauri de deal cu stejar pedunculat

1-2(3)

Teisuri

1-3

Cerete ,garnite,amestecuri cu predominare acerului  si girnitei

2-3

Salcimete

1-3

7.3.CURATIRILE

Curatirile sunt taierile de ingrijire care se executa in stadiul de dezvoltare denumit curatiri say lamuriri.dupa executara curatirilor in arboretul trebuie sa ramana  o populatie de arbori de calitate superioara ,intr-un amestec proportiaonat numeric si dimensional ,care sa corespunda compozitiei tel .

Stadiul in care se executa curatirile adica stadiul de nuielis prajinis este parcurs de arboret  in 10-12 ani timp in care inaltimea medie  adica inaltimea majoritatii arborilor care  constituie plafonul superior  ajunge la 2-3m respectiv 6-10m .

Asadar dupa efectuarea curatirilor rezultatul  si aspectul pe care il capata arboretul se califica ca fiind o interventie de selectie in masa .Rezultatul curatirilor este o selectie a elementelor de elita ,sanatoase,viguroase corespunzatoare statiunii si compzitiei tel.Curatirile au in vedere mwntinerea in arboret  a exemplarelor bune alese dupa principiul selectiei pozitive de sus ,inlaturindu-se elementele slabe calitativ si valoric care au ocupat o pozitie dominanta ,care prezinta fusul bifurcat ,deformat ,vatamate ,indoite provenite din lastari .Se urmareste o repartizare uniforma a elementelor selectionate asigurindu-se fiecarui exemplar un spatiu de nutritie corespunzator stadiului e dezvoltare ,in vederea armonizarii cresterii in inaltime si diametru pe baza realizarii unui coronament bine proportionat .

Inlaturarea speciilor de amestec se face chiar daca sunt exemplare valoroase si bine comformate ,pentru ca ritmul de crestere in inaltime sa avantajeze specia de baza .

Elementul determinant de care trebuie sase tina seama  este coeficientul de zveltete ,deacea recomandarile literaturi de specialitate care leaga curatirile numai de diametru mediu al arboretului terbuie reconsiderate .Elementul limitativ  al interventiei  este caracteristica arborilor din specia de protejat si nu a arboretului in general .Cu alte cuvinte proportionalitatea dintre inaltime si diametru elementelor de protejat determina tehnica interventiei .

Rezultatul unei curatiri este nedorit si arboretul este compromis daca dupa excutarea interventiei exemparele raman aplecate ,sunt vatamate sau zdrelite.Dupa fiecare interventie trebuie sa ramina un numar optim de arbori cu spatiul optim de dezvoltare si nutritie si cu elementele purtatoare de valori  complet eliberate .

Conducerea arboretelor in stadiul de nuielis –prajinis are in vedere o tehnica bazata pe principii concrete ,care sa asigure lucrari corepunzatoare .In acest scop se urmaresc mai multi indicatori care ar fii:

                        -indicele de desime  a arboretului ;

                        -numarul optim de arbori;

                        -coeficientul de zveltete al arorilor ;

                        -proportia in care participa diferite specii in alcatuirea arboretului;

                        -structura pe verticala etjarea si orizontala spatierea arboretului;

                        -ritmul de crestere  in inaltime  a diferitelor specii in cazul amestecurilor ;

                        -clasa de calitate a arborilor (sanatate ,vigoare  de crestere ,calitatea  tehnologica .

Fiecare indicatori trbuie sa aiba valori optime pentru arboretul respectiv sa inregistreze cresteri maxime folosind intens potentialul statational.

Epoca de executie a curatirilor este aproximativ tot anul  dar se fac mai ales in perioada repausului vegetativ ,in conditile ca unele cioate sa lastareasca si sa acopere solul complentind consistenta sub masiv  sau a golurilor care s-ar crea prin scoaterea arborilor  de dimensiuni mari .

Riscul de prejudicia arbori care ramin  este mai redus in perioada repausului vegetativ .

Muncitori care actioneaza si efectueaza aceste lucrari trebuie sa aiba un minim de cunostinte despre tehnica lucrarii si in distingerea speciilor pentru a nu exista riscul unor greseli in alegerea elementelor de indepartat.

 Periodicitatea curatirilor      

Periodicitatea curatirilor variaza in general ,intre 3si 5 ani,in functie de natura speciilor ;starea arboretului ,de conditiile stationale si de lucrarile excutate anterior.

Formatia forestiera

Periodicitatea  interventiilor   (ani)

Molidisuri

4-5

Bradete

(3)4-5

Amestecuri de fag si rasinoase

3-5

Fagete

3-5

Goruneto-fagete,sleauri de deal cu gorun

4-5

Gorunete si stejarete

(3)4-5

Sleauri de cimpie ,sleauri de lunca ,sleauri de deal cu stejar pedunculat

1-3

Teisuri

(3)5-6

Cerete ,garnite,amestecuri cu predominare acerului  si girnitei

4-7

Salcimete

3

Este foarte  important ca prima curatire sa nu intirzie foarte mult dupa ultima degajare,pentru a nu fi compromise rezultatele satisfacatoare obtinute

 7.4. RARITURILE

Raritura este lucrarea  de ingrijire care se aplica in arborete incepind din stadiul de paris si pana catre sfirsitul stadiului de codrisor .Aceasta lucrare este cea mai intensiva dinte lucrarile de ingrijire  si intervine in relatiile reciproce dintre arbori  vizind ingrijirea arborilor individuali sau clase de arbori ,iar nu masa arboretului  ca in cazul degajarilor sau curatirilor.

Scopul rariturilor este sintetic si se poate concretiza in :

            -selectia si punerea in conditii bune de crestere a arborilor valorosi din arboret ;

            -realizarea in cadrul arboretelor din clasa I functionala  cu rol deosebit de protectie,o structura care sa corespunda cel mai bine imbunatatiri progresive  a functiei de protectie in corelare cu acoperirea aspectelor economice ;

            -asigurarea spatiului de dezvoltare si spatiului de nutritie  corespunzator stdiului de dezvoltare a arboretului;

            -cresterea calitatii masei lemnoase ce urmeaza sa se recolteze la exploatabilitate ;

            -largirea gamei de sortimente la exploatabilitate ;

            -darea in procesul economic o cantitate de masa lemnoasa care s-ar fi pierdut  prin procesul eliminarii naturale ;

            -asigurarea starii  fitosanitare bune a padurii ,precum si a peisagisticii locale in zonele de interes turistic ;

            -marirea rezistentei arboretelor la actiunea factorilor biotici si abiotici;

            -accelerarea atingerii unor dimensiuni dorite si implicit reducerea ciclului de productie;

            -imbunatatirea  conditiilor de descompunere a litierei ;

Dupa intensitatea interventiei sistemul deosebeste trei  tipuri   de raritura:

                        -raritura slaba –indeparteaza numai arbori morti si muribunzi din clasa a-IV-a;

                        -raritura potrivita (moderata)-inlatura arbori inabusiti,muribunzi ,si morti clasa a-III-a si a-IV-a;

                        -raritura tare care inlatura in plus si arborii retardatari;

Raritura schematica –este recomandata in arboretele uniforme ca dezvoltare cum sunt  plopii euroamericani ,cand arboretul este uniclonal si exemplarele sunt relativ la fel de dezvoltate,sau plantatiile de molid . Cu ocazia fiecarei rarituri se extrage 50% din numarul arborilor  existenti .

Raritura mixta –se fundamenteaza pe considerente biologice si economice putindu-se aplica in diferite arborete .Metoda imbina atat raritura de sus cat si cea de jos ,caracterul rariturii fiind in functie  de arboretul in care se intervine  deci este determinat de compozitie ,de particularitatile biologice  ale speciilor ,de structura arboretului ,de varsta si de telul de gospodarire urmarit.

Criterii de stabilire  a intensitatii :

            -consistenta sau indicele de acoperire a solului;

            -indicele de desime a arboretului ;

            -numarul optim de arbori corespunzator  stadiului de dezvoltare ;

            -spatiul de nutritie a fiecarui arbore sau factorul de spatiere ;

            -numarul arborilor de extras ;

            -volumul masei lemnoase  de extras in raport cu cel existent ;

            -coeficientul de zveltete  a arborilor ;

            -suprafata de baza  a arboretului ;

            -procentul cresterii  curente in volum ;

Epoca de executare .S-a creat opinia ca rariturile se fac tot timpul anului ,neexistind perioada de restrictie pentru doborirea,fasonarea si colectarea materialului lemnos .In mod obisnuit perioada de restrictie in exploatari,se refera  la protectia regenerari naturale despre care nu se poate vorbi in cazul rariturilor .Perioada de protectie trebuie inteleasa ca o masura menita sa reduca prejudiciile care se fac la taieri ,indiferent de natura acestora ,pe linaga regenerarea naturala la exploatare seurmareste si protectia arborilor care au ramas in picioare ,se menajeaza aspectul peisajistic mai ales de-a lungul drumurilor si in zonele de interes turistic .

           

Periodicitatea de aplicare  a rariturilor

Periodicitatea de aplicare a rariturilor  este influentata de specie si de stadiul in care se executa.

Formatia forestiera

Periodicitatea  interventiilor   (ani)

Paris

Codrisor-Codru mijlociu

Molidisuri

5-6

7-10

Bradete

6-8

8-12

Amestecuri de fag si rasinoase

5-6

7-10

Fagete

6-8

8-12

Goruneto-fagete,sleauri de deal cu gorun                                                 5-10

Gorunete si stejarete

5-6

7-10

Sleauri de cimpie ,sleauri de lunca ,sleauri de deal cu stejar pedunculat

4-5

7-8

Teisuri                                                                                              6-10

Cerete ,garnite,amestecuri cu predominare acerului  si girnitei

5-8

8-12

Salcimete

4-6

-

In toate aceste situatii,este important ca stabilirea periodicitatii sa se faca in functie de  starea arboretului,care trebuie in mod constant examinat si consultat

Calculul indicilor stucturali  si de stabilitate a arboretului

Calculul indicilor pentru degajari pe ua 63 B

IN=Nteren                  IN=5100 =0.64

                  Ntabel                         7968

            IG=Gteren                   IG=8.45  = 0.78

                   Gtabel                          10.7

            S%=      a     .                  S%=1.5  *100=60%

                     H dom                           2.5

           

            Calculul indicilor pentru curatiri ;

            Calculul indicilor structurali pe u.a.61 B:

            IN=Nteren=4610=0.85

                   Ntabel   5396

            IG=Gteren=28.75=1.17

                  Gtabel   24.5

 

 

            S%=     a   .*100=     1.58= 15%

                   Hdom               10.3

            a=1.58

Calculul indicilor structurali pe u.a.41 C:

            IN=Nteren=4100=0.75

                   Ntabel   5396

            IG=Gteren=37.5=1.53

                  Gtabel   24.5

 

 

            S%=     a   .*100=     1.67=16%

                   Hdom               10.3

            a=1.67

                       

Calculul indicilor pentru rarituri ;

Calculul indicilor structurali pe u.a.26 E :

            IN=Nteren=1267=1.59

                   Ntabel    792

            IG=Gteren=42.29=1.72

                  Gtabel   24.5

 

 

            S%=     a   .*100=     5.89=32%

                   Hdom                  18

            a=5.89

            Hdom=18m

           

IV=Vteren=389.47=0.62

                   Vtabel     597

            Calculul indicilor structurali pe u.a.139 B :

            IN=Nteren=967=1.14

                   Ntabel   848

            IG=Gteren=45.0.21=1.83

                  Gtabel   24.5

 

 

            S%=     a   .*100=     6.12=34%

                   Hdom                  24

            a=6.03

           

Hdom=24m

           

IV=Vteren=588.601=0.69

                   Vtabel    848

Calculul indicilor structurali pe u.a.18 D :

            IN=Nteren=2066=1.87

                   Ntabel    1099

           

IG=Gteren=93.088=3.79

                  Gtabel   24.5

 

 

            S%=     a   .*100=     5.45=31%

                   Hdom                  18

            a=5.45

            Hdom=18m

           

IV=Vteren=753.93=1.20

                   Vtabel    626

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXE

                        Anexa 1

           

Descrierile parecelare a 20 de unitati amenajistice cu virsta cuprinsa intre 5-80 ani.

                        Anexa 2

           

Inventarierea datelor din teren

Prin inventarierea datelor din teren se intelege alegerea suprafetelor in care s-au facut masuratori care au constat in masurarea  diametrului la arborii inventariati la inaltimea de 1.30 m si a inaltimii arborilor .

           

                        Anexa 3

           

Planificarea decenala a unitatilor amenajistice alese.Intocmirea borderoului de amplasare a lucrarilor pe anul 2006.

                        Anexa 4

Calculul indicilor structurali si de stabilitate .

                        Anexa 5

            Grafice de reprezentare a arborilor pe clase de calitate inainte de interventia cu lucrari de ingrijire   si dupa interventia cu lucrari de ingrijire si ponderea speciilor in suprafetele de proba inventariate.

                        Anexa  6

            Calculul  suprafetelor de baza pentru suprafetele propuse pentru curatiri si a volumului pe unitatea amenajistica si raportate la hectar.

                        Anexa 7

            Calculul intensitatii pentru unitatile amenajistice la care sau facut masuratori si s-a intocmit proiectul de executie a lucrarilor de ingrijire,intensitatea sa obtinut prin intermediul indicelui HARBEKING

CONCLUZII SI RECOMANDARI

         In cea ce priveste unitatile amenajistice care sau planificat in planul decenal pentru a se executa  lucrari culturale,au o consistenta cuprinsa intre  0.8-0.9 constatindu-se pe teren lucrarile cuturale care se vor face vor avea o intensitate mica deoarece procentul de extragere dat in indrumar este dat pentru consistenta plina si aproape plina.la executie specialistul care se ocupa de aceste lucrari trebuie sa evalueze bine situatia din teren astfel incit prin executrea acestor lucrari de ingrijire sa afecteze consostenta arboretului si sa urmareasca ca la  sfirsitul ciclului de productie sa se obtina sortimente dimensionale de mare valoare .La executarea acestor lucrari trebuie sa se respecte tehnica de executie a fiecarei lucrari in parte si mai ales la rarituri arbori care se extrag sa fie marcati .Din masuratorile facute in teren a rezultat ca in unitatile amenajistice planificate in planul decenal predomina molidul ,iar la executarea lucrarilor culturale trebuie avut in vedere ca molidul este foarte afectat de doboriturile de vint si deacea trebuie sa se ina cont de cosistenta arboretelor respective ,care nu trebuie sa scada sub 0.8 si in cazuri speciale sa aiba valoarea de 0.7,daca consistenta atinge vaorile de 0.8-0.7 atunci in arboretele respective vor fi parcurse numai cu taieri de igiena in care se vor extrage numai arborii uscati ,deperisatisi cei care jeneaza dezvoltarea arborilor  de viitor.

         Executarea la timp a lucrarilor de ingrijire va duce la rezultate bune la sfirsitul ciclului de productie,iar padurile respective vor prezenta o stare de sanatate buna si un lemn de calitate superioara.Executate la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire va inlesnii aplicare tratamentului stabilit pentru arboretele respective .

         Daca se va tine cont de datele redactate in acest proiect executarea lucrarilor de ingrijire se va face in  conditii bune fara dificultati arboretele fiind conduse corespunzator prezentind o starea de sanatate normala si un lemn de buna calitate.


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1037
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site