Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Proiect lucrari silvotehnice

Silvicultura

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU MASA LEMNOASA
PLOPII
FRASINUL
CAIET DE OBIECTIV SILVIC - OCOLUL SILVIC SIMERIA - DISTRICTUL 11 BAITA
PARTICULARITATILE PROCESULUI DE FRUCTIFICATIE LA SPECIILE LEMNOASE
MESTEACANUL
ALTE CONIFERE
Ipoteze asupra succesului invaziv
ARBORELE
Modelarea structurii fondului de productie normal

Proiect




1.Sa se proiecteze lucrarile silvotehnice pentru arboretele din unitatea de studio 37A, 74, 75A, 75B, 76A, 35B, 77, 78, 79A, 80, 26B, 28A, 38B, 39A, 65B, 26C, 26D, 28B, 28C, 28E, 38C, 41C, 44A, 45A, 46, 47,48,49, 52A, 62A, 66C, 67, 70, 71B, 76Cdin cadrul U.P. VII Polatiste, Ocolul silvic Petrosani, Directia silvica Hunedoara.

Capitolul 1.

1. Date cu character general

1.1: Necesitatea proiectarii lucrarilor silvotehnice.

Proictarea lucrarilor silvotehnice se refera la studiul tehnologic de aplicare a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor precum si a tratamentelor indicate intr-o padure data in vederea realizarii in cele mai bune conditii tehnice si economice a obiectivelor fixate pentru gospodarire fondului forestier.Aceasta gospodarire rationala va fi intensive si va consta in elaborarea si aplicarea unor actiuni (programe) pe o perioada determinate de ingrijire de punere in valuare si de regenerare a padurii.

Prin respectivul proiect urmeaza sa se stabileasca pentru fiecare u.a. in parte, natura si volumul lucrarilor de executat, solutile tehnice optime , modul lor de aplicare, mijloacele necesare si costul, eficienta lucrarilor.

Prin ansamblul de lucrari mentionate se doreste asigurarea integritatii si continuitatii fondului forestier, ameliorarea structurii, diversificarea functilor pentru a obtine in final efecte productive si de protectie maxima, cu efective materiale minime, fara a deregla (degrada) stabilitatea ecosistemica a padurii.

Pentru aplicarea celei mai bune solutii se procedeaza la analiza aprofundata a caracteristicilor stationale si de vegetatie si a conditiilor tehnologice date.

Pentru fiecare arboret in parte si pentru unitatea structurala in ansamblu, trebuie sa se adopte natura si caraterul lucrarilor corespunzatoare se va estima valoarea lucrarilor necesare pe perioada data (10 ani) si se stabilesc solutiile tehnice de detaliu pentru fiecare gen de lucrare in parte, iar la urma se evalueaza efortul si efectivul economic scontat.

1.2. Localizare studiului

a) Marea unitate geografica in care se incadreaza U.P VII Polatiste.

Geografic, padurile sunt situate in regiunea Muntilor Parang, de-a lungul paraului Polatiste, intre defileul Jiului si golul alpin de sub Muntii Parang.

b)Vecinatati, limite, hotare.

Puncte cardinale

Vecinatatii

Limite

Hotare

Felul

Denumire

Nord

U.P. VI Petrosani

Naturala

Culmea Ogrinului, Boscodin si Stoinita

Liziera padurii,

borne

Sud

O.S.Bumbesti

Naturala

Liziera padurii,

borne

Liziera padurii,

borne

Est

O.S.Petrila

O.S.Novaci

Naturala

Culmea Carja

Liziera padurii,

borne

Vest

U.P.II Straja

Naturala

Raul Jiu

Liziera padurii,

borne

d)     Suprafata totala a U.P. ,U.S, Pentru U.S repartitia acestor suprafete pe trupuri de padure.

Nr. crt.

Denumire trupului

Parcele componente

Suprafata

(ha)

Comuna in raza careia se afla

Distnta in Km pana la …

Ocol

Comuna

Gara

C.F.R

1

Bradisor

Petrosani

9

9

6

2

Cutreasa

26B, 26C, 26D, 28A, 28B, 28C, 28E, 37A, 38B, 38C, 39A, 35B,41C,

117.7

Petrosani

17

17

14

3

Surpata

48, 49, 52A, 62A, 65B, 66C, 67,

146.3

Petrosani

Bumbesti-Jiu

17

14

14

4

Stolojoaia

Petrosani

Bumbesti-Jiu

10

10

7

5

Polatiste

44A, 45A, 46, 47,70,71B, 74, 75A, 75B, 76A, 77, 78, 79A, 76C, 80

259.5

Petrosani

Bumbesti-Jiu

18

18

15

Total

523.5

e) Impartire pe subunitati de productie.

In raport cu telul de productie sau protectie, ca si in regimul de gospodarire adoptat, in cadrul U.P VII Polatiste a fost necesara si justificata din punct de vedere ecologic si economic, constituire urmatoarelor subunitati de gospodarire:

- S.U.P.”A” – codrul regulat, sortimente obisnuite, avand suprafata de 1681 ha, care pot fi conduse la varsta inaintata, regenerare urmand a se asigura din samanta;

- S.U.P.”M” –conservarea deosebita, cu suprafata de 1844 ha, in care se vor efectua lucrari de ingrijire , taieri de igiena sau conservare.

S.U.P

Unitati amenajistice

A

37A, 38B, 38C, 39A, 41C, 44A, 45A, 46, 48, 49, 52A, 62A, 65B, 66C, 67, 71B, 74, 75A, 75B, 76A, 77, 78, 79A, 76C, 80.

427.4ha

Nr. de UA-uri : 25

M

26B, 26C, 26D, 28A, 28B, 28C, 28E, 35B, 47, 70

96.1ha

Nr. de UA –uri: 10

523..5ha

Nr. total de Ua-uri: 35

Capitolul 2

2.1) Analiza conditilor morfologice si geomorfologice

a)     Mare unitate geologica si alcatuirea geologica a terenului

Unitate de productie VII Polatiste est situate in tinutul Carpatilor Meridionali, pe versantul nord-estic al Muntilor Parang, in cheile Polatistei si in zona dintre acestea si Masivul Parang.

Unitatea geomorfologica este versantul, configuratia terenului este ondulata iar pe unele portiuni framantata si chiar abrupturi si chei.

b)Principalele roci si matariale parentale

Padurile unitatii de productie VII Polatiste vegeteaza pe substrate alcatuite din rocii cunoscute sub numele de grup cristalin II sau cristalinul Parang (autohton). Acestea sunt roci de epizona slab metamorfozate: roci sericitoase, filitoase, cuartite negre si chiar gnaisuri si amfibolite.

De asemenea, aici pot fi inntalnite roci de granit massive de tip Reciu, infrageticul autohton format din serpentenite, gabrouri (malul drept al Vaii Polatiste, Cutreasa).

Acest complex de roci este traversat de o fasie ingusta de gresii si conglomerate tertiare.

c )Principalele forme de relief

Unitatea geomorfologica este versantul.

d )Configuratia terenului

Configuratia terenului este ondulata iar pe unele portiuni framantata si chiar abrupturi si chei

e)Expozitia generala si de detaliu

Situatia categoriilor de inclinare este prezentata :

- usoara:<16 grade cu un procent scazut de 1% din suprafata UP VII

- moderata:16-30 grade cu un procent de 34% din suprafata UP VII

- repede: 31-40 grade cu cel mai mare procent acesta fiind de 42% din suprafata UP VII

- foarte repede:>40 grade avand un procent de 23% din suprafata UP VII

f) Altitudine minima, maxima si medie

UP Vii Polatiste atinge o altitudine maxima de 1850m si incepe de la o altitudine minima de 540m si o altitudine medie de1195 m

g) Reteaua hidrografica si influenta sa asupra relifului.

Reteaua hidrografica din U.P VII Polatiste, este reprezentata de paraul Polatiste care constituie “coloana vertebrala” a unitatii de productie. Acesta isi are obarsia in parcelele 83 si 84 si separa unitateaa de productie in doua jumatati aproximativ egale; are o lungime totala de 11.1 Km si se varsa in raul Jiu, langa borna 19. In drumul sau colecteaza paraie mai mici: Prisloaapele, Surupata si Cureasa pep arte dreapta tehnica si paraul Stolojoaia pe partea stanga. Aceste, paraie impreuna cu afluenti ail or, formeaza a retea hidrografica foarte bine dezvoltata. Debitul apelor este in general constant, insa in timpul ploilor torentiale creste foarte mult, producand surari si ruperi de maluri.

Date generale de geologie si geomorfologie

Tabel.1

Nr.art

U.a.

G.F.

T.S.

T.P.

T.sol

Forma rel

Poz.pe versant

Exp.

Inclin.

Altitudine

Ret.

Hidro.

min

max

med

1

37A

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NV

27

1100

1300

1200

2

74

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NV

30

1300

1500

1400

3

75A

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NE

32

1150

1300

1225

4

75B

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NE

25

1250

1300

1275

5

76A

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

NV

27

1150

1350

1250

6

35B

1-2A

3332

1341

3301

Versant

Sup.ond

NV

37

1050

1450

1250

7

77

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

NE

20

1150

1300

1225

8

78

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

NE

20

1150

1300

1225

9

79A

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

NE

25

1200

1350

1275

10

80

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

E

25

1100

1200

1150

11

26B

1-2C

1320

1152

9101

Versant

Sup.ond

S

43

1750

12

28A

1-2C

2120

1164

9101

Versant

Sup.ond

S

45

1750

13

38B

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NV

30

970

1100

1035

14

39A

2-1B

3332

1341

3301

Versant

ondulat

N

27

900

1200

1050

15

65B

1-2L

2311

1153

4101

Versant

Mij.ond

SV

32

1450

1550

1500

16

26C

1-2A

2311

1153

4101

Versant

Sup.ond

NV

43

1350

1600

1475

17

26D

1-2A

2311

1153

4101

Versant

ondulat

SV

44

1400

1700

1550

18

28B

1-2A

2311

1153

4101

Versant

ondulat

S

40

1350

1750

1550

19

28C

1-2A

2311

1153

4101

Versant

ondulat

S

44

1550

1700

1625

20

28E

1-2A

2311

1153

4101

Versant

Mij.ond

SV

40

1600

21

38C

2-1B

3332

4142

3102

Versant

Sup.ond

N

28

1300

22

41C

2-1B

3332

4142

3102

Versant



Sup.ond

N

25

1050

23

44A

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

SV

28

1100

1200

1150

24

45A

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

NV

23

1050

1300

1175

25

46

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

N

25

910

1200

1055

26

47

1-2A

3120

4190

9101

Versant

ondulat

SV

40

910

1100

1005

27

48

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

SV

32

960

1200

1080

28

49

2-1B

3332

4142

3102

Versant

ondulat

S

30

960

1300

1130

29

52A

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

SV

32

1100

1350

1225

30

62A

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

SV

30

1150

1350

1250

31

66C

2-1B

3332

4142

3102

Versant

Sup.ond

N

20

1300

32

67

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

N

25

1050

1350

1200

33

70

1-2A

3120

4190

9101

Versant

ondulat

V

42

960

1250

1105

34

71B

1-2L

3332

4142

3102

Versant

ondulat

SV

32

1050

1300

1175

35

76C

2-1B

3332

4142

3102

Versant

Sup.ond

NV

20

1300

2.2 Analiza conditiilor climatice

2.2.1. Regimul termic

Tab.2

Luna

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Temp.

medie

-7.8

-4

-3.2

8.9

13.4

15

16.9

17.9

15.9

8.9

2.2

-6.3

Temp.

medie

anotimp

-2.9

6.9

15.8

7.3

Temp.

Minima

Maxima

Absoluta

-29.0

35.8

Data

ultimului

primului

inghet

24.V

23.IX

Fig.1.Evolutia anuala a temperature medii lunare

2.2.2.Regimul pluviometric

Luna

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Precipit.

medie

37.1

34.9

41.8

51.6

80.3

106.4

87.2

61.8

54.7

52.2

44.4

41.3

Precipit.

medie

anotimp

37.7

57.9

85,1

50.4

Cantitate medie anuala de precipitatii este de 693 mm. Lunile cu precipitatiile cele mai mari sunt mai si iunie. Frecventa ploilor torentiale este scazuta. Nu s-au smnalat perioade de seceta accentuate.

Fig 2 Evolutia anuala a precpitatilor medii lnare


2.2.3.Regimul eolian

Fig 3 Fregventa vantului

2.2.4. Caractere generale a climei

2.3. Caractere stationale

Nr.art

U.a.

Cod Tip Statiune

Denumirea

Tipului de Statiune

Suprafata ocupata

Ha

37A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

75A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

75B

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

76A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

35B

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

79A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

26B

1320

Montan subalpin de molidisuri Pi, podzolic cu humus si Vaccinium

28A

2120

Montan de molidisuri <Bi, sancarie si eroziune

38B

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

39A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

65B

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

26C

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

26D

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

28B

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

28C

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

28E

2311

Montan de molidisuri Bi, podzolit cu humus brut, edafic submijlociu si mic cu Vaccinium

38C

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

41C

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

44A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

45A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria



3120

Montan de amestecuri < Bi, stancarie si eroziune excesiva

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

52A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

62A

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

66C

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

3120

Montan de amestecuri < Bi, stancarie si eroziune excesiva

71B

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

76C

3332

Montan de amestec Pm, Brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria

Total

2.4 Caractersticile solului sau a conditilor edafice

Nr.art

U.a.

Tip Sol

Denumirea sol

Orizonturi

Suprafata ocupata

Tip

Subtip

Ha

%

1

37A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

2

74

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

3

75A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

4

75B

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

5

76A

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

6

35B

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

7

77

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

8

78

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

9

79A

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

10

80

3101

Brun eumezobazic

tipic

Ao-Bv-C

11

26B

9101

Litosol

tipic

Ao-R

12

28A

9101

Litosol

tipic

Ao-R

13

38B

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

14

39A

3301

Brun acid

tipic

Ao-Bv-C

15

65B

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

16

26C

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

17

26D

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

18

28B

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

19

28C

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

20

28E

4101

Brun feriiluvial

tipic

Au-Bs-C

21

38C

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

22

41C

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

23

44A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

24

45A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

25

46

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

26

47

9101

Litoso

tipic

Ao-R

27

48

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

28

49

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

29

52A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

30

62A

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

31

66C

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

32

67

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

33

70

9101

Litosol

tipic

Ao-R

34

71B

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

35

76C

3102

Brun eumezobazic

molic

Am-Bv-C

Total

Capitolul 3

Studiul vegetatiei forestiere din unitatile de studiu

Tabel 6. Descrierea tipurilor de padure

Nr.art

U.a.

G.F.

Tip Statiune

Denumirea tipului de padure

Suprafata ocupata

Ha

%

1

37A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

2

74

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

3

75A

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

4

75B

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

5

76A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

6

35B

1-2A

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete



7

77

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

8

78

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

9

79A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

10

80

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

11

26B

1-2C

1320

Molidis de limita cu Vaccinium mytillus si Oxalis acetosella

12

28A

1-2C

2120

Molidis de stancarie cristalina

13

38B

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

14

39A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

15

65B

1-2L

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

16

26C

1-2A

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

17

26D

1-2A

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

18

28B

1-2A

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

19

28C

1-2A

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

20

28E

1-2A

2311

Molidis cu Vaccinium myrtillus

21

38C

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

22

41C

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

23

44A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

24

45A

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

25

46

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

26

47

1-2A

3120

Moliudeto-faget de productivitate inferioara

27

48

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

28

49

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

29

52A

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

30

62A

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

31

66C

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

32

67

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

33

70

1-2A

3120

Moliudeto-faget de productivitate inferioara

34

71B

1-2L

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

35

76C

2-1B

3332

Amestec e rasinoase si fag pe soluri schelete

Total

Cel mai de inntalnit sol brun eumezobazic molic (31 % din suprafata) este des intalnit in zona de dealuri pana in zona Montana acupand 5 % din suprafata tarii. Prezinta textura nediferentiata pe profil, de la mijlocie-grosiera pana la fina, in functie de materialul parental ce a stat la baza formarii solului. Structura este grauntoasa in orizontul Ao si poliedrica in Bv, fiind foarte stabile.

Continutul in humus este mai mare de 2% si este de tip mull, cu raportul C/N <15. Reactia solului este slab moderata acida (ph-ul 5 -6,5), iar gradul de saturatie in baze >=55%.Asigurarea cu substante nutritive si activitatea microbiologica sunt relative bune.

Fertilitatea solurilor brune eumezobazice este conditionata de volumul edafic si expozitia versantilor.

Caracteristicile arboretelor in rapot cu tipul de structura, compozitie, provenienta, origine.

Tip de structura

Tip de compozitie

Arborete naturale

Arborete artificiale

Arborete derivate

Total

Sam

Lastar

Sam

butasi

Sam

Lastar

ha

ha

ha

ha

Echiene si relative echiene

Pure si practice pure

Amestecate

Pluriene

Pure si practice pure

Amestecate

Total

Putem observa ca padurile pluriene au cea mai mare pondere in cadrul U.P VII Polatiste aceste acoperand 56.2 % diin suprafata intregei unitati de productie iar arboretele echiene participa intr-o pondere apropiata de cea a arboretelor pluriene.Se poate observa ca in arboretele din U.P VII Polatiste originea arborilor este diversificata dar majoritatea au origine semincera naturale.

Stuctura pe specii a arboretelor

Sp/Sup

Fa

Mo   

Dt

Br

La

523.5ha

Din tabelul de mai sus putem obrerva dominanta fagului in unitatea de productie acesta predominand pe 77.3% din suprafata apoi fiind urmat de molid cu reprezentanta pe 21.1% , iar in amestecul de fag si molid se pot gasi raslet exemlare de bad, larice si duglas.

Structura arboretelor in functie de consistenta

Suprafata

Categorii consistenta

1.0

0.7 - 0.9

0.4 - 0.6

0.1 - 0.3

Putem spune ca arboretul U.P. VII Polatiste are o consistenta aproape plina pe 66.8% din suprafata unitati de productie, dar ne atingand in nici una din unitatile amenajistice consistenta plina si nu apar nici unitati amenajistice cu limita inferioara a consistentei desi 33.2% din suprafata U.P.-ului contine un arboret cu o consistenta slaba

Structura arboretelor in raport cu varsta

Tip de structura

U.m

Clasa de varsta

Total

I

II

III

IV

V

VI+

Echiene

Ha

Pluriene

Ha

………graphic…………

Structura Arburetelor pee tape si faze de dezvoltare

S

Faze de dezvoltare

Total

Semintis

K=0.7

D=2cm

Desis

K=0.8-1

D=2cm

Nuielis

D=3-5

Prajinis

D=6-10

Paris

D=11-20

Codrisor

D=21-35

C.mij

D=35-50

C .batran

D=50cm

Ha

3.9. Caracterizarea generala a subarboretului

Apar exemplare de paducel, alun, mesteacan, dar mixt si intim raspandite, in general pe 0.4 din suprafata arburetului.Acesta are un rol important in fixarea solului dar si sursa de hrana si adapost pentru vanat.

3.10. Caracterizarea generala a semintisului

Semintis utilizabil se gaseste doar in arboretele de fag si molid cu varsta de peste 80 in general pe 0.4 din suprafata ceea ce reprezinta aprox 20% din totalul arboretelor din cadrul up-ului.

3.11.Tipul de flora indicatoare este reprezentata de Asperula-Dentaria, cel mai des intalnita si Vaccinium , intr-o proportie mai mica.

Este necesara mentinera sub control a suprafetelor ocupate de acestea, putand deveni invadante impidicand instalarea semintesului si producand intelenire solului.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1127
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site