Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Activizarea elevilor - conditie a reusitei scolare

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE LECTIE Istorie - Romania in primul razboi mondial
Metodologia si tehnologia instruirii
Macroproiectarea instruirii - Geografie, Clasa a V-a
METODE DE EXPLORARE ORGANIZATA A REALITATII
PROIECT DIDACTIC clasa a VIII-a Marile minuni ale lumii antice
Specificul aplicarii diferitelor metode si procedee de predare – invatare in cadrul disciplinei Biologie
PLANIFICARE ANUALA Clasa a V-a LIMBA SI LITERATURA ROMANǍ
PLANIFICARE CALENDARISTICA Educatie plastica - Clasa a V-a
CONDITII SI FACTORI DE CRESTERE A EFICIENTEI PROCESULUI DE INVATAMANT ( CALITATEA, ARTICULAREA SI COERENTA COMPONENTELOR, GRADUL DE ORGANIZARE A ACTIV
Caracteristicile generale ale principiilor didacticii

Activizarea elevilor - conditie a reusitei scolare

Definitia activizarii

Activizarea elevilor reprezinta o suita de actiuni de instruire/autoinstruire, de dezvoltare si modelare a personalitatii lor prin stimularea si dirijarea metodica a activitatii pe care o desfasoara. Aceasta suita de actiuni cuprinde, in principal:



stimularea si cultivarea interesului elevilor pentru cunoastere

valorificarea inteligentei elevilor si a celorlaltor functii psihice ale acestora prin efortul pe care ei il depun

formarea si exersarea la elevi capacitatii de insusire a cunostintelor

formarea si exersarea la elevi a abilitatilor de orientare autonoma in probleme practice

cultivarea spiritului investigativ, a cautarilor personale si a atitudinii epistemice prin antrer elevilor in organizarea, conducerea, desfasurarea si evaluarea activitatii didactice scolare si extrascolare lonescu, 1980, 2000).

Activizarea consta, deci, in mobilizarea/angajarea intensa a tuturor fortele psihice de cunoastere : creatie ale elevilor, in scopul obtinerii in procesul de invatamant a unor performante maxime, insotite con; de efecte instructiv-educative cu rol pozitiv pentru dezvoltarea tuturor componentelor personalitatii.Iintr-o alta viziune, reductionista, activizarea ar consta in antrenarea elevilor in toate formeli activitate scolara - independente si neindependente, in cresterea treptata a efortului depus de acestia, pentn ajuta sa se inscrie in curba efortului.

Avand in vedere consideratiile de mai sus, rezulta ca activizarea constituie atat un rezultat al proces lui instructiv-educativ, cat si o premisa a instructiei si autoinstructiei de nivel superior. In aceasta ultin calitate, activizarea implica utilizarea unui ansamblu de mijloace psihopedagogice cu rolul de a anga individualitatea fiecarui elev in procesul didactic, in mod constant si continuu. Considerand activizarea rezultat al procesului instructiv-educativ, amintim faptul ca utilizarea metodelor de invatamant active asigu structurarea proceselor si mecanismelor gandirii, precum si o motivatie adecvata pentru invatare, actiune cercetare.

Exigente ale activizarii

Actiunile de activizare a elevilor in procesul de invatamant difera de la o etapa la alta a dezvoltar ontogenetice, in functie de: atitudinea elevilor fata de indatoririle scolare, de gradul constientizarii scopurilor : obiectivelor de realizat, de natura intereselor care stau la baza activitatii lor, de nivelul de dezvoltare i proceselor psihice s.a.m.d. Modalitatile concrete de antrenare a elevilor in procesul didactic sunt multiple < neuniform distribuite pe parcursul treptelor de scolarizare, ceea ce impune respectarea urmatoarelor exigent generale ale activizarii:

Pregatirea psihologica pentru invatare

Este o cerinta absolut necesara intrucat angajarea elevilor in instruire si autoinstruire este dificil d( realizat in absenta unei baze motivationale adecvate; natura motivatiei, forta ei dinamizatoare determini; calitatea invatarii.

Motivatia reprezinta un impuls interior, o tensiune interioara orientata spre realizarea unui scop acceptat subiectiv; ea are functii de activizare, orientare, dirijare si conducere a conduitei elevului spre scopul pentru care s-a optat si pe care elevul 1-a acceptat. De asemenea, motivatia asigura sensul si coerenta interna a conduitei, mijlocind stabilirea, acceptarea si atingerea unor scopuri constientizate.

Sensibilizarea, respectiv orientarea atentiei, a interesului spre ceea ce urmeaza sa fie invatat, joaca, de asemenea, un rol important in procesul invatarii. In calitate de veriga indispensabila si de conditie a invatarii, sensibilizarea presupune crearea surprizei, a momentelor de disjunctie intre ineditul situatiei prezentate si asteptarii elevilor, precum si luarea in considerare a factorilor care usureaza formarea perceptiei.

In plan psihologic, sensibilizarea vizeaza pregatirea actului perceptiv, care constituie punctul de start in cunoasterea realitatii inconjuratoare de catre elevi. Este necesar sa urmeze familiarizarea elevilor cu continutul de invatat, prin efort propriu, oferindu-li-se material faptic, propunandu-li-se anumite activitati in legatura cu acest material si tehnici mentale de lucru.



Amintim, de asemenea, importanta pe care o au crearea si mentinerea unui climat de incredere si asigurarea unei atmosfere de lucru stimulatoare. Climatul pedagogic are ca fundament relatiile interindividuale stabilite intre profesor si elevi si intre elevi, relatii care pot fi stimulatoare sau, dimpotriva, frenatoare. Corectitudinea, sinceritatea, modestia, tactul in raporturile interpersonale, cultivarea adevarului si pasiunea pentru munca contribuie la crearea unui climat tonifiant si angajant, benefic pentru 'reusita activitatilor de instruire si autoinstruire.

Evenimente

Factori cognitivi

Factori motivationali

Factori emotionali

Factori care faciliteaza formarea perceptiei

Surse de distorsiune si prevenirea lor

In comunicarea educationala pot aparea perturbatii, la baza carora stau cauze diferite, perturbatii care pot fi grupate astfel:

perturbatii determinate de proiectarea neadecvata a activitatii didactice

perturbatii determinate de organizarea si realizarea defectuoasa a predarii si invatarii

perturbatii determinate de mediul ambiental

distorsiuni cauzate de starea de oboseala sau neatentie a elevilor sau a profesorului

distorsiuni cauzate de inhibitia elevilor sau a profesorului

perturbatii datorate incongruentei psihologice si afective etc.

Toate aceste cauze ingreuneaza comunicarea pedagogica, generand dificultati in transmiterea, perceperea si receptarea informatiilor si chiar modificarea sensului initial al mesajului transmis.

Transmiterea, receptarea, perceperea si asimilarea informatiilor sunt posibile gratie intersectarii repertoriilor profesorului si elevilor, deci repertoriului comun, care faciliteaza comunicarea dintre profesor si elevi. Repertoriul cognitiv si comportamental se refera la sistemul de notiuni, operatii si actiuni mintale, reguli si achizitii cu care opereaza individul. Repertoriul comun (spatiul hasurat din figura 6.VII.) se referi sistemul de notiuni, operatii, actiuni mintale, achizitii si actiuni utilizate de binomul profesor-elev, sau, d cum arata Ion Radu, la vocabularul comun, la regulile de construire a mesajului, la aparatul logic al gand care concura la structurarea mesajului.

Model pentru evidentierea repertoriului comun

Comunicarea educationala este posibila daca repertoriul comun, respectiv intersectia repertorii] profesorului (Rp) si ale elevilor (RE) are o valoare pozitiva destul de mare pentru a face mesajul rezistent perturbatii si pentru a evita astfel distorsiunile si consecintele lor nedorite. O anumita disjunctie exista intc deauna, ea este chiar de dorit pentru a antrena elevii si activiza elevii, prin trezirea interesului lor. Insa, da repertoriul comun este prea mic, comunicarea nu se poate realiza, elevii neputand sa receptioneze mesaji Daca repertoriul comun este prea mare, scade interesul si motivatia elevilor, comunicarea educationa devenind ineficienta.

Organizarea si desfasurarea rationala a invatarii reprezinta o exigenta care se refera urmatoarele aspecte:




Includerea cat mai multor analizatori in procesul de percepere a informatiilor si asigurare receptarii fenomenului psihic in complexitatea sa. intotdeauna actiunea complexa si conjugata a tuturc insusirilor obiectului studiat are un efect mai mare, mai sigur si mai important, intrucat ansamblul excitatiile actioneaza mai puternic si mai sigur decat excitantii izolati. Pe de alta parte, din punct de vedere fiziologic includerea succesiva si alternativa a diferitilor analizatori in perceptie reduce epuizarea nervoasa, elimin oboseala, usureaza perceperea completa si activa a continuturilor de studiat.

Crearea unor focare de excitabilitate optima la nivelul scoartei cerebrale. Perceperea clara completa si corecta a continutului predat necesita un efort de atentie din partea elevilor. Din punct de veder fiziologic, starea' de atentie se traduce prin existenta in scoarta cerebrala a unor conditii favorabile di excitabilitate, a unor regiuni cu excitabilitate optima, care contribuie la formarea reflexelor conditionate noi s la elaborarea diferentierilor intre continuturi relativ asemanatoare. Pentru crearea unor focare de excitabilitati in scoarta cerebrala, un rol aparte il joaca „reflexul de orientare' sau reflexul „ce se intampla', generat d< introducerea elementelor de noutate in continuturile si in forma predarii si invatarii, elemente care pot trez interesul, curiozitatea si pot stimula cautarile intelectuale ale elevilor.

Elaborarea si exersarea inhibitiei de diferentiere in perceperea, analiza, compararea elementeloi asemanatoare si diferite ale materialului faptic prezentat.

Inhibitia de diferentiere reprezinta mecanismul fiziologic care sprijina desfasurarea operatiilor gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea s.a. Daca diferentierea optica, auditiva, chinestezica etc. este insuficienta, apar erori tipice in perceperea si asimilarea continutului ideatic transmis. Exemplu: Daca intr-o situatie de instruire diferentierea optica este insuficienta, elevii pot generaliza un aspect neesential al continutului predat, substituind notele esentiale cu cele neesentiale. Acest fenomen este determinat, de regula, de lipsa de varietate a exemplelor utilizate pentru ilustrare, in aceasta situatie, gandirea elevului tinde sa utilizeze indicii asemanatori oferiti de datele perceptiei, care sunt, de fapt, mai bine stabilizati, dar care conduc la elaborarea gresita a conceptelor. Spre exemplificare, in literatura de specialitate se amintesc confuziile pe care le fac elevii intre circuitele electrice legate in serie si cele legate in paralel (la fizica) sau intre diferitele tipuri de triunghiuri - dreptunghic, isoscel, echilateral (la geometrie).

Includerea elementelor componente ale stimulilor complecsi in sisteme integratoare reprezinta o alta cerinta a invatarii rationale. Stimulii complecsi se caracterizeaza prin faptul ca se compun din mai multe elemente, intre care se stabilesc corelatii: volum, forma, marime, culoare, greutate etc.

Imbinarea permanenta a limbajului cu suporturile intuitive, asigurarea unei interactiuni optime intre acestea in toate etapele procesului didactic: predarea si asimilarea partiala cu subetapele sale (sensibilizare, familiarizare, formalizare, verbalizare, generalizare, abstractizare), fixarea si consolidarea cunostintelor, formarea priceperilor si deprinderilor, aplicarea in practica, verificarea, evaluarea si notarea.

Cercetarile intreprinse de Alexandru Rosea s.a., demonstreaza rolul cuvantului in comunicarea educationala, aportul sau la „adancirea' tuturor proceselor cognitive, de la cel al perceptiei pana la cel al gandirii.

Activitatile de formalizare, verbalizare, generalizare realizate de elevi presupun utilizarea cuvintelor, respectiv a limbajului. Acesta asigura in permanenta unitatea dintre imaginea iconica si semnificatia acesteia.

Utilizarea unor modalitati eficiente de activizare este o exigenta care se refera la utilizarea unor strategii de instruire si autoinstruire bazate pe activitatea proprie a elevilor, respectiv pe un sistem de metode de instruire si autoinstruire activizante, imbinate cu mijloace de invatamant eficiente si adecvate, pe care practica instruirii si cercetarea pedagogica le-au validat.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2178
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site