Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

INSTRUIREA PROGRAMATA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEME FORMALE DE INVATAMANT SI EDUCATIE
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA - Teoria si metodologia curriculum-ului
PROIECT DIDACTIC - Clasa: a VII-a A Matematica
Tematica seminar pedagogie, semestrul al doilea
Stilurile de predare
CHESTIONAR - identificarii formelor de agresivitate in scoalǎ
Sprijinul tau ma va ajuta sa devin independent maine
PROIECT DIDACTIC Clasa : a X-a Limba si literatura romana - Nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi
PROIECT DIDACTIC Clasa: I A MATEMATICA Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0- 100, fara trecere peste ordin
Macroproiectarea instruirii - Geografie, Clasa a V-a

INSTRUIREA PROGRAMATA

Aceasta metoda organizeaza actiunea didactica, aplicand principiile ciberneticii la nivelul actiunii de predare-invatare-evaluare, conceputa ca “un sistem dinamic complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente si interrelatii” (I. Nicola, 1996, pag. 392). De asemenea, aceasta noua metoda se bazeaza si pe unele achizitii ale psihologiei contemporane. Spre exemplu, psihologul american B.F. Skiner demonstreaza ca eficienta invatarii este determinata de asigurarea conditiilor de intarire in care invata elevii. Aceasta forma de instruire se bazeaza pe parcurgerea unei programe de invatare sub forma unui algoritm prestabilit in care secventele informative alterneaza cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cunostinte etc. Dimensionarea unei astfel de programe se face in conformitate cu urmatoarele principii care pot fi valabile la nivel strategic in orice varianta de organizare cibernetica a invatarii:



1. Principiul pasilor mici care vizeaza divizarea materiei de invatat in fragmente de continut, pana la nivelul de intelegere al elevului si care  conduce, din aproape in aproape, la solutionarea finala;

2. Principiul participarii active care vizeaza dirijarea efortului elevului in directia selectarii, intelegerii si aplicarii informatiei necesare pentru elaborarea unui raspuns corect. Unii autori numesc acest principiu, principiul raspunsului efectiv (C. Moise, 1996, p. 172), potrivit caruia, pentru a putea merge mai departe, nu sunt ingaduite golurile de raspuns, sau 'sariturile”.

3. Principiul verificarii imediate a raspunsului vizeaza intarirea pozitiva sau negativa a comportamentului elevului in functie de reusita sau nereusita in indeplinirea sarcinii de invatare corespunzatoare fiecarui “pas”. De data aceasta avem  de-a face cu mecanismul feed-back-ului, rostul acestuia fiind de a informa elevul daca poate sau nu sa continue cu secventa urmatoare.

4. Principiul respectarii ritmului individual de invatare care vizeaza faptul ca fiecare elev parcurge programa respectiva in functie capacitatile sale, de posibilitati, organizandu-si dupa voie timpul de rezolvare a sarcinilor.

5. Principiul reusitei sau al raspunsurilor corecte, potrivit caruia, dimensionarea programei trebuie astfel realizata incat sa ofere posibilitatea fiecarui copil de a o parcurge integral si satisfacator.

Exista doua modalitati de programare a materiei asupra carora ne vom referi in continuare, incercand a le sublinia avantajele si limitele lor:

1. Programarea lineara (sau de tip Skinner) care propune urmatoarea structura: a) informarea elevului; b) prezentarea sarcinii didactice: intrebare, exercitiu, problema; c) rezervarea spatiului si a timpului necesar pentru indeplinirea sarcinii; d) oferirea variantei de raspuns corect, necesar pentru evaluarea fiecarui “pas”. Reprezentata schematic, instruirea programata lineara apare astfel:

Secventa 1: [I®T®R] ®Secventa 2 etc.

I = informatia prezentata initial elevului (instructajul);

T = ce i se cere elevului sa raspunda;

R = raspunsul efectiv.

Aceasta forma de instruire este utilizata atunci cand elevul trebuie sa compuna raspunsul din memorie.

2. Programarea ramificata (sau de tip Crowder) “solicita un efort intelectual mai mare din partea elevului pentru recunoasterea raspunsului corect din cateva raspunsuri date, pe baza testului alegerii repetate” (V. Okon, 1974, pag. 195). Aceasta forma de programare prezinta urmatoarea structura: a) informarea elevului; b) prezentarea sarcinii didactice; c) rezervarea spatiului si timpului pentru alegerea raspunsului; d) intarirea pozitiva, in cazul raspunsului corect, care asigura trecerea la informarea necesara pentru parcurgerea secventei urmatoare, sau d) intarirea negativa in cazul alegerii raspunsului incorect, care orienteaza elevul spre o “programa secundara”, obligatorie pentru corectarea raspunsului (corect sau incorect) in varianta de intarire pozitiva, respectiv negativa; f) informarea din secventa urmatoare (vezi V. Tarcovnicu, 1975, pag 218).




Reprezentarea schematica este urmatoarea:


                             Subprograma 1a

                                                R1 - incorect

                                     

Secventa 1 :  [I®T]                  R2 - corect                 Secventa 2

                            

                                      R3 - incorect

                             Subprograma 1b

Acest tip de programare nu mai previne la maximum erorile ca in cazul programarii lineare, ci dimpotriva, poate sa provoace erorile din care elevul sa invete.

3. Programarea combinata care imbina secventele lineare si cele ramificate, in functie de necesitatile invatarii.

Avantajele acestor forme de organizare a materiei sunt sustinute in legatura directa cu principiile pe care le respecta: ofera o posibilitate sporita de intelegere a continuturilor informationale; asigura posibilitatea elevilor de a se instrui in ritm propriu si conduce la capatarea treptata a independentei de catre elev. Insa dezavantajele sunt mai bine puse in relief de catre diferiti autori, decat avantajele. Acestia atrag in special atentia asupra faptului ca nu toate materiile se pot organiza asa de riguros, posibilitatea fiind oarecum mai mare la stiintele exacte, dar nici aici  peste tot. Apoi faramitarea excesiva a materiei favorizeaza mai  ales dezvoltarea gandirii analitice, mai putin a celei sintetice; prin programare se vizeaza aspectul instructiv al educatiei si aproape deloc cel formativ; instruirea programata nu lasa loc indoielii, punerii in discutie, interogatiei, creativitatii, conduce la negarea dialogului viu dintre profesor si elev (I. Cerghid, 1980, p. 235 - 237) etc.

In ceea ce priveste mijloacele utilizate in instruirea programata, ele pot fi fise programate, manuale programate, masinile de invatat (exemplu-calculatoarele).

Aceasta forma de instruire nu prea a fost prezenta in invatamantul nostru (si nu numai al nostru), dar se pot identifica anumite variante ale ei in manualele clasice.

De pilda, la gramatica, unele informatii sau exercitii sunt structurate dupa cliseele instruirii programate.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3908
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site