Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

EXPERIMENT DIDACTIC

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Scoala si campul scolar educativ
MODALITATI DE FAVORIZARE A INTEGRARII COPIILOR CU DEFICIENTE IN SCOALA PUBLICE
ALFABETUL IN VERSURI SI IMAGINI
PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE
Definirea, caracterizarea si taxonomia lectiilor
BULETIN DE INFORMARE SI DOCUMENTARE A CADRELOR DIDACTICE
ACTIVITATI EXTRACURRICULARE CLASA A IV-A
Invatamantul si Internetul - Pericolele Internetului si tineretul
SISTEMUL DE INVATAMANT - RETEAUA SCOLARA
Valorificarea potentelor umane. Generalitati.

EXPERIMENT  DIDACTIC



          1. Punerea problemei si aspecte documentare

           

Scolarii vin la scoala cu un vocabular mai mult sau mai putin dezvoltat, posedand o exprimare mai mult sau mai putin corecta din punct de vedere gramatical.

            Volumul cuvintelor din vocabularul scolarului la venirea in scoala poate fi vast sau restrans, exprimarea orala fiind mai mult sau mai putin corecta din punct de vedere gramatical.

            Limbajul pe care-l poseda este influentat de unii factori cum ar fi:

-         factori primari

-         factori secundari

De ce trebuie amintiti factorii care primeaza in limbajul elevilor adica in rostirea corecta a cuvintelor si a respectarii ordinii logice a acestora in propozitii?

Raspunsul este dat de sanatatea mentala a copilului. Daca este diagnosticat cu un intelect redus, acesta fiind dublat de obicei si de tulburari de vorbire, activitatea de invatare a exprimarii orale corecte, este destul de dificila si necesita o activitate continua, perseverenta pana la obtinerea rezultatelor pozitive – hipoacuzia.

Factorii secundari ce pot determina un limbaj incorect, au la baza de obicei limbajul grupului sau colectivitatii, a mediului in care traieste.

Copilul isi insuseste limbajul persoanelor din jurul sau, fara sa stie daca acesta este corect sau nu.

Folosirea limbajului de catre membrii familiei (acesta fiind mediul in care copilul invata sa vorbeasca) depinde in mare masura de nivelul de instruire al acestora, de respectul care il acorda unul-altuia in comunicare. Indiferent, daca elevul locuieste la sat sau la oras, in limbajul curent se gasesc regionalismele sau ,,graiul” bunicilor, mostenit si de parinti.

Mijloacele care ajuta la dezvoltarea vorbirii elevilor si insusirea corecta a limbii romane se desfasoara:

-         in cadru neorganizat – mijloacele mass-media (televizor, radio), de unde copilul invata ,,din zbor” cuvinte noi, integrandu-le spontan in limbaj;

-         in cadru organizat – gradinita, scoala; aici se produce invatarea dirijata, care ajuta foarte mult copiii in insusirea unui limbaj corect din punct de vedere fonic, articularea cuvintelor in vorbire, precum si normele sintactice.

Insusirea corecta si constienta a limbii se aprofundeaza in momentul in care elevul invata sa citeasca, sa scrie. Intra in functie analizatorii – copilul vede forma literei, aude sunetul pe care-l reprezinta in scris, citeste silabe, cuvinte, propozitii, texte. I se largeste lumea cunoasterii.

Creativitatea poate fi stimulata la nivelul intregii clase cu ajutorul unei strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de invatare cu multiple beneficii pentru scolarii mici. Acestia sunt de-a dreptul incantati sa li se ofere sansa  sa-si exprime gandurile si sentimentele in moduri cat mai variate si originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim in acest scop. Problema care se ridica este aceea a efortului pe care il vor depune atat elevii cat si institutorul in realizarea obiectivelor propuse.

O cercetare experimentala, prin care sa se identifice strategiile didactice menite sa rezolve problema dezvoltarii creativitatii, merita efortul de a fi realizata. Identificarea unor metode si procedee care sa faciliteze stimularea creativitatii, gasirea unor cai de activizare a invatarii, face viata scolara mai dinamica, motivanta si interesanta, iar institutorului i se ofera niste satisfactii deosebite.

Dezvoltarea spiritului de observatie, a gandirii si imaginatiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pana la setul directional al personalitatii creatoare (corelatia integrativa a intereselor si aptitudinilor creatoare) asigura originalitatea in cazul exprimarii orale si scrise.

De asemenea este nevoie de restructurari radicale in metodologia invatarii, precum si de crearea in clasa a unei atmosfere permisive care sa favorizeze comunicarea in activitatea de invatare.

Pentru obtinerea acestor rezultate si eliminarea factorilor ,,perturbatori” trebuie sa se tina o legatura permanenta cu familia.

Prin vizite la domiciliu, intruniri cu parintii se pot observa carentele existentein limbajul acestora. Li se explica importanta invatarii corecte a limbii romane, atat pentru scoala cat si mai tarziu pentru societate.

In activitatea la clasa am utilizat strategiile de stimulare a creativitatii expuse in lucrarea de fata. Specificul clasei mi-a permis acest lucru. Trebuie de asemenea sa remarc buna colaborare pe care am avut-o cu invatatoarea celeilalte clase cuprinsa in cercetare. Problema care sa merite o cercetare pedagogica se refera la calitatea deprinderilor si capacitatilor care se formeaza, la atmosfera de lucru instituita in clasa in cadrul colectivului de elevi, la identificarea unei motivatii puternice in ceea ce priveste invatarea desfasurata in aceasta maniera.

2. Ipoteza cercetarii

Ipoteza este alcatuita din identificarea unei situatii care ar putea imbunatatii calitatea unui proces sau produs. In cazul prezentei lucrari, am tinut sa realizez o cercetare experimentala spre a imbunatatii procesul metodologic de stimulare a creativitatii si educarea limbajului, referindu-ma la copiii clasei la care eu am predat, comparativ cu copiii altei clase paralele. Ipoteza de lucru ar fi: daca institutorul organizeaza o invatare creativa, deprinderile de exprimare orala si scrisa vor fi insusite intr-un mod placut si vor conduce la obtinerea unor produse cu un grad ridicat de creativitate, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si utilizarea limbii romane. Acest lucru va fi benefic si pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor trasaturi pozitive de caracter.

3. Obiectivele cercetarii si stabilirea esantioanelor

Intregul program experimental depinde de obiectivele cercetarii. Ele au fost stabilite astfel:

-         Stimularea creativitatii elevilor printr-o strategie didactica permisiva;

-         Identificarea unor cai diverse pentru insusirea corecta a limbii romane, posedarea unui vocabular bogat, exprimarea clara si elevata in propozitii;

Am ales ca grup experimental clasa mea de la Scoala cu clasele I-IV, Tisa Noua, judetul Arad (a II-a A), cu un efectiv de 16 elevi, iar clasa colegei mele Colcer Cornelia (a II-a B), clasa paralela, dar la Scoala Generala Fantanele cu un efectiv de 18 elevi, drept clasa martor. Cele doua clase sunt de valori aproximativ egale. Referitor la esantionul de continut, am avut in vedere dezvoltarea creativitatii in scopul obtinerii unor produse creative, in conformitate cu Programele scolare in vigoare.

4. Aplicarea cercetarii si interpretarea datelor

In vederea cercetarii experimentale, am procedat astfel:

-         am verificat nivelul general al claselor (octombrie, 2008) prin aplicarea unei probe de evaluare initiale;

-         am aplicat experimentul la clasa mea (noiembrie 2008-martie 2009)

-         am retestat elevii ambelor clase (iunie 2009)

1.      Pentru prima situatie am administrat copiilor o proba de evaluare predictiva, avand urmatoarele obiective:

a)      identificarea elementelor cheie pentru un text audiat;

b)      realizarea unor propozitii utilizand singularul si pluralul unor cuvinte;

c)      adaugarea unui element la o multime data;

d)      construirea unui dialog intre personajele principale ale textului;

Mentionez ca situatia identificabila se referea la ceea ce stiu copiii din clasa I .

Proba de evaluare aplicata

Elevii sunt pusi sa asculte o povestioara cu un continut usor si placut, sa observe apoi imagini cuprinzand scene din povestea audiata. (Ursul pacalit de vulpe, de Ion Creanga)

1.      Ordonati si colorati imaginile in ordinea petrecuta a faptelor in povestea audiata.

2.      Incercuiti elementele care pot fi considerate cheie pentru textul dat. (vulpe, pesti, taran, urs, car, balta).

3.      Alcatuiti enunturi cu singularul si pluralul cuvintelor gasite anterior. (vulpe-vulpi; pesti-peste; taran-tarani; urs-ursi; car-care; balta-belti).

4.      Construiti un dialog de cel mult 6 randuri intre personajele principale. (dialog intre vulpe si urs).

Testul de mai sus a fost aplicat, in mod individual, copiilor din cele doua clase, in perioada de evaluare initiala, avand ca timp de lucru 20 minute, in cadrul organizat al clasei. Aprecierea s-a facut pe baza urmatorilor descriptori de performanta:

Descriptori de performanta

Foarte bine

Bine

Suficient

Ordoneaza si coloreaza toate imaginile astfel incat sa obtina povestea audiata;

Ordoneaza corect doar patru din imaginile date, colorandu-le in intregime;

Ordoneaza corect doar doua din-

tre imaginicare reprezinta inceputul povestii, colorandu-le pe toate.

Identifica toate elementele cheie;

Identifica patru dintre elemente;

Identifica doua elemente.

Alcatuieste corect din punct de vedere gramatical 12 enunturi;

Alcatuieste corect 8 enunturi;

Alcatuieste corect 4 enunturi.

Construieste corect un dialog in-

Tre vulpe si urs utilizand intre-

Bari care sa necesite raspuns;

Construieste un dialog, ne-

tinand seama strategia intrebare-

raspuns;

Construieste enunturi corecte uti-

lizand cuvintele vulpe si urs.

Rezultatele au fost urmatoarele :

Calificative

II A – 16 elevi

II B- 18 elevi

Foarte bine

3

3

Bine

11

12

Suficient

2

3

 

 

2.Am aplicat urmatoarele variabile: pentru explorarea unor modalitati variate de educare a limbajuluiam utilizat ca metoda de stimulare a creativitatii: strategii didactice de invatare (metodele gandirii critice), jocul didactic precum si fisele autocorective. I-am implicat pe cat mai multi elevi in activitatile de invatare utilizand munca pe echipe, precum si o abordare transdisciplinara a invatarii. Am procedat in acest fel deoarece am considerat ca invatarea integrata este benefica deoarece leaga aceasta disciplina de celelalte, asigura o viziune globala asupra obiectivelor, o anumita intelegere a copilului considerat ca intreg , dar si o maxima coordonare in diferitele etape ale procesului de invatare. Astfel predarea si invatarea sunt vazute intr-o perspectiva holistica, reflectand lumea reala care este integrativa.

Colega mea la clasa martor a desfasurat o activitate normala, utilizand metodele si procedeele clasice: exercitiul, conversatia, etc. fara a aborda transdisciplinar invatrea sau practicand in mod constant munca pe echipe, neutilizand metodele gandirii critice, ci limitandu-se la forma de organizare frontala si directa a clasei in timpul activitatilor de invatare.

Dupa o perioada de cinci luni, urmarind obiectivele programei scolare, am realizat un test de control comun, atat la clasa experimentala, cat si la cea martor. Realizarea obiectivelor programei m-a determinat sa utilizez, in anumite situatii si strategiile didactice consacrate. Testul a avut urmatoarele obiective:

-         construirea unui text liber pornind de la un fragment dat;

-         inlocuirea cuvintelor cu sinonimele acestora;

-         depistarea regionalismelor si cunoasterea formelor corecte , literare

Pagina elevului

Se da textul:

,, Vazand palaturile daramate si cu buruieni crescute pe dansele, ofta si, cu lacrami in ochi, cata

sa-si aduca aminte cat erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria in ele;

 ocoli de vreo doua-trei ori, cercetand fiecare camara, fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecu-

te, grajdul in care gasise calul; se pogori apoi in pivnita…’’ (Tinerete fara batranete si viata fara de moarte – basm)

Cerinte:

1.      Scrieti un text liber, pornind de la fragmentul  de mai sus;

2.      Inlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse

 in text

3.      Descoperiti si inlocuiti regionalismele cu forma corect literara a acestora.

Descriptori de performanta

Foarte bine

Bine

Suficient

Realizeaza corect un text de maxim 15 randuri pornind de la fragmentul dat;

Realizeaza corect un text de maxim 15 randuri utilizand cuvinte din text;

Realizeaza corect enunturi utili-

zand cuvinte din fragmentul dat;.

Inlocuieste corect zece cuvinte si explica modificarile de continut si de limbaj produse;

Inlocuieste corect zece cuvinte

fara explicatii;

Inlocuieste sase cuvinte fara ex-

Plicatii;

Descopera si inlocuieste corect

regionalismele utilizand forma

literara a acestora;

Descopera regionalismele si le

inlocuieste cu ajutor;

Descopera si inlocuieste regi-

onalismele cu ajutorul institutoa- rei.

            Testul de mai sus a fost multiplicat in 36 de exemplare, a fost oferit fiecarui copil din cele doua clase, avand ca timp de lucru 45 de minute, in mod independent, in cadrul organizat al clasei. Corectarea testelor a fost facuta de catre institutoarea clasei si de catre mine. Lucrarile au fost notate cu calificative, iar rezultatele au constituit reper de analiza si interpretare a datelor experimentale.

Calificative

II A – 16 elevi

II B- 18 elevi

Foarte bine

5

3

Bine

10

13

Suficient

1

2

5. Interpretarea datelor experimentale

Comparand rezultatele testelor celor doua clase am observat ca toti copiii  au fost la nivelul programei scolare. Nu au fost diferente semnificative intre nivelul celor doua clase, majoritatea copiilor avand deprinderi sigure de scriere corecta a unui text, de inlocuire a unor cuvinte cu sinonimele acestora, de recunoastere a regionalismelor. Diferente semnificative am constatat la numarul de sinonime, copiii din clasa experimentala gasind mai multe sinonime pentru cuvintele date, precum si la textele realizate de ei unde au dovedit o mai mare originalitate, precum si flexibilitate crescuta in ceea ce priveste adaptarea copiilor la situatiile de invatare create.

Cele de mai sus evidentiaza ca metodele utilizate de cele doua invatatoare la clasele lor au avut eficienta identica in ceea ce priveste realizarea obiectivelor programei scolare. Din acest punct de vedere ipoteza cercetarii este nula. Nu exista relevanta privind diferentierile eventuale de performante ale copiilor. Din fiecare clasa au fost 2-3 copii cu dificultati de intelegere a sarcinii, asa cum din fiecare clasa au fost 3-4 copii cu comportamente excelente in ceea ce priveste exprimarea orala si scrisa sau preocuparea pentru scris ordonat si lizibil. La inceputul lunii iunie am retestat elevii ambelor clase. Am avut in vedere modul in care elevii celor doua clase implicate in cercetare si-au format si dezvoltat capacitatea de a comunica utilizand  un limbaj corect, precum si masura in care au dezvoltat interes si motivatie pentru utilizarea corecta a limbii romane in contexte variate, ajungand chiar la o abordare transdisciplinara a invatarii.

Am fixat urmatoarele obiective:

-         povestirea orala a unei intamplari din viata personala;

-         manifestarea unei atitudini pozitive si disponibilitate pentru exprimarea orala si scrisa ;

-         constientizarea utilitatii corecte a limbii romane in viata cotidiana.

Pagina elevului

1.      Povestiti in maxim cinci minute o intamplare reala, in care ati fost participanti. ( Un juriu, alcatuit din trei copii, va stabili ierarhia primilor trei ,,naratori”).

2.      Formulati un scurt text in care sa folositi formulele de adresare in una din situatiile: la telefon, pe strada, la magazin, la calculator, la muzeu . (Intrebari si raspunsuri)

3.      Numiti 3-4 cuvinte in legatura cu imaginile date. Alcatuiti cate o propozitie cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen.

(Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative cum ar fi: un copil citind, tata sofeaza, catelul latra. Se solicitea nimirea cuvintelor ca: fotoliu, copil, carte; volan, parbriz, ochelari; curte, catel, lant).

4.      Alcatuiti propozitii cu cerinte diferentiate:

a)      din cate doua cuvinte, despre: carte, elevii, calculatorul, Mariana, Mihai, Eminescu;

b)      din 3-4 cuvinte despre: institutoare, curte, animale, carti, oameni;

c)      din cuvinte care denumesc fiinte sau lucruri:

1)      Cuvinte care denumesc fiinte:

- randunica

- scolar

- catel

2) Cuvinte care denumesc lucruri:

- stilou

- televizor

- telefon

            5. Obtineti cuvinte noi prin modificarea unei litere. Alcatuiti enunturi cu ajutorul cuvintelor noi obtinute.



            Var – car

            Parc –

            Vase –

Ceapa –

6.Gasiti cel putin trei insusiri  potrivite pentru: mama, tata, fratele si surioara.

Pentru proba de evaluare prezentata, am stabilit urmatorii descriptori de performanta:

Foarte bine

Bine

Suficient

Povesteste corect o intamplare

utilizand un limbaj expresiv si corect;

Povesteste o intamplare traita cu ajutorul institutoarei;

Povesteste o intamplare raspunzand la intrebarile adresate de

institutoare;

Alcatuieste corect  un text  fo-

losind formulele de adresare;

Alcatuieste un text netinand

seama de formulele de adresare;

Alcatuieste cel putin doua enun-

turi referitoare la situatia data;

Identifica cuvintele si alcatuieste

enunturi  dezvoltate si expresive;

Identifica cuvintele dar alcatuies-

te enunturi cu ajutorul instituto-

rului;

Identifica solutia cu ajutorul ins-

titutorului;

Alcatuieste corect enunturi res-

pectand toate cerintele date;

Alcatuieste enunturi numai cu cuvintele date;

Alcatuieste enunturi cu ajutor din partea institutoarei;

Identifica cuvinte noi si alcatu-

ieste propozitii expresive cu acestea

Identifica cuvinte noi si alcatu-

ieste propozitii ;

Identifica cuvinte noi si alcatuieste propozitii simple cu ajutorul institutoarei;

Gaseste cel putin trei insusiri po-

trivite pentru fiecare persoana;

Gaseste cel putin cate doua in-

susiri pentru fiecare;

Gaseste cel putin cate o insusire

pentru fiecare.

            In urma corectarii s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Calificative

II A – 16 elevi

II B – 18 elevi

Foarte bine

7

3

Bine

8

13

Suficient

1

2

            6. Concluzia cercetarii

            Concluzia experimentului este ca creativitatea micilor scolari poate fi influentata prin demersuri didactice creative, prin strategii de stimulare a creativitatii. Atentia si capacitatea de concentrare sporesc in cazul utilizarii metodelor si tehnicilor de stimulare a creativitatii. De ce ? Pentru ca trezesc interesul elevilor pentru invatare, pentru ca ii implica in mod direct in activitatile de invatare, ei devenind participanti activi la propria formare, mai mult decat atat, intervine placerea creatiei, satisfactia creatorului in fata operei sale.

CONCLUZII

     Finalitatea unei lucrari metodico-stiintifice de gradul didactic I in invatamant este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic il are asupra invatarii elevilor in clasele primare. In cazul nostru, am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului in comunicare, modalitatile de imbogatire si nuantare a acestuia. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii:

    • limbajul elevilor constituie o componenta de baza in dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapanirii structurilor de comunicare;
    • formarea deprinderilor sistematice de vorbire incepe in ciclul de achizitii fundamentale, bazandu-se pe investigarea textelor, in primul rand pornind de la limbaj;
    • pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de invatare a cuvintelor noi, pornind de la un text literar sau nonliterar;
    • asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvantului sau expresiei verbale, clarificarea sensului sau intelesului; utilizarea in alt context decat cel din care a fost selectat;
    • limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii;
    • componentele limbii se refera la fonetica, morfologie, sintaxa, stilistica, toate contribuind in egala masura la dezvoltarea limbajului;
    • in ciclul de achizitii fundamentale, elevii utilizeaza un limbaj intuitiv, cu structuri de comunicare insusite ad-hoc, dupa modelul adultilor;
    • in scoala, elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj, abilitati de ascultare, vorbire, citire si scriere, capacitati pe care le urmareste institutoarea in invatarea de catre elevi a limbii si literaturii romane;
    • invatarea si educarea limbajului se realizeaza, in scoala, pe baza modelului comunicativ-functional, asa cum este surprins el in Curriculum National;
    • educatia este centrata pe copil si nu pe materie, aceasta urmand sa indeplineasca sursa de atingere a obiectivelor specificate;
    • scoala sa asigure sanse egale fiecarui copil normal dezvoltat, sa promoveze un invatamant diferentiat si de instruire in ritm propriu prin folosirea diferentiata a timpului;
    • alternanta adecvata celor trei forme de organizare a activitatilor de instruire si educatie in clasa (globala, pe grupe, individuala) sa permita ca instruirea sa se produca prin activitatea propriu-zisa a celui care invata. Deoarece, numai in acest caz, elevul devine subiectul propriei dezvoltari, a propriei formari ca personalitate;
    • utilizarea metodelor active si celor adecvate disciplinei ; metoda invatarii prin descoperirea dirijata (acceptand mai mult intrebarile deschise), metoda de situatii problematizate si, partial, metoda experientelor ;
    • am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara, in sensul ca lucrarea mea de grad,  vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare;
    • am acordat suficient de multa importanta strategiilor de invatare, exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului;
    • Curriculum National, prin Programa scolara de Limba si literatura romana, are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui in mod progresi

         Am urmarit ca aceasta lucrare metodico-stiintifica de gradul didactic I in invatamant sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii in general si a limbajului in special. In consecinta am abordat atat probleme de metodologie, de didactica si de continuturi specifice limbii romane. Textele sunt modele de vorbire si scriere, de aceea in analiza limbajului, am adoptat metode deductive, pornind de la text si ajungand la semantica cuvintelor. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic, adica la nivel de sinonime, omonime, paronime, antonime si cuvinte polisemantice.

        Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizeaza prin folosirea cu precadere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor didactice. Prin metode activ-participative intelegem toate situatiile si si numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria formare.

        Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sauf alse. Deci, ei vor trebui sa dea sens in mod critic, creativ si productiv informatiilor, sa gandeasca si sa invete critic.

        Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigire un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude strategiile invatamantului traditional, invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine interesul elevilor, vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul educationalla nivelul societatii.

                                                                                                                                                           

                                                                                                                                                           

Anexa nr.1 – Aplicatie: Fisa de observatie

Fisa de evaluare initiala in conditiile debutului scolaritatii la 6 ani

            Ealuarea initiala a eslevilor de 6-7ani, dupa inscrierea in clasa I, se poate realiza de catre fiecare cadru didactic, pornind de la urmatoarele repere:

1.      Pregatirea copilului pentru a deveni scolar

a)      Conduita pozitiva, adecvata tnceperii scolaritatii

b)      Rezervat, greu de observat

c)      Conduita negativa, neadecvata inceperii scolaritatii

2.      Sistemul cognitiv-aptitudinal

A.     Capacitatea de a utiliza informatia din diverse medii de cunoastere (familie, gradinita, jucarii, scoala, activitati preferate)

a)      Raspunde cu usurinta la intrebarile adresate oferind raspunsuri clare si concise

b)      Cu ajutorul invatatorului isi adapteaza raspunsurile la cerintele sale

c)      Nu cunoaste datele despre universul sau de cunoastere

B.     Competente de comunicare

a)      Pronunta corect toate sunetele, se exprima in propozitii, are un vocabular bogat

b)      Pronunta aproape toate sunetele, exprimare usoara si corecta

c)      Vocabular redus, exprimare greoaie

C.     Deprinderi de scriere

a)      Recunoaste semnele grafice scrise la gradinita si se orienteaza la spatiul de scriere pe orice tip de liniatura, foloseste corect instrumentele de scris, coloreaza respectand diverse coduri

b)      Recunoaste unele semne grafice si cu ajutorul invatatorului reuseste sa scrie pe diverse spatii de scriere, coloreaza fara sa depaseascaspatiile

c)      Foloseste incorect instrumentele de scris, se orienteaza greu in spatiul de lucru, nu cunoaste semnele grafice

D.    Procese de cunoastere

I.                    PERCEPTII

a)      Perceptie complexa, spirit de observatie dezvoltat

b)      Predomina perceptia vizuala sau auditiva

c)      Perceptie difuza superficiala

II.                 MEMORIE

a)      Memorie reproductiva si vizuala foarte buna, isi aminteste cu usurinta cantece si poezii invatate, recunoaste elementele omise din desene, memoreaza rapid versuri simple

b)      Memorie vizuala buna, isi aminteste partial unele versuri din poezii, are nevoie de repetitii multe pentru memorarea unor catrene

c)      Memorie mecanica, sunt necesare multe exercitii de memorare pentru fixarea unui material lingvistic

III.               GANDIRE

a)      Defineste, compara, analizeaza, descrie, completeaza, asociaza, recunoaste, ghiceste cu rapiditate solutiile pentru exercitiile si jocurile propuse

b)      Rezolva cu ajutorul adultilor toate cerintele jocurilor de perspicacitate, analizeaza si compara partial

c)      Operatiile gandirii sunt slab dezvoltate

IV.              IMAGINATIE

a)      Reproductiv-creativa, nascoceste si amplifica intamplarile

b)      Reproductiva

c)      Saraca

3.      Conduita elevului la lectie si in clasa

a)      Atent, participa activ, cu interes

b)      De obicei pasiv, asteapta sa fie solicitat

c)      Simplu spectator, ba chiar perturba ordinea clasei

4.      Conduita in grup, integrarea sociala

a)      Sociabil, comunicativ, te imprietenesti usor cu el, vine cu idei si propuneri

b)      Este in contact cu grupul, dar prefera sarcinile executive

c)      Retras, rezervat, putin comunicativ

Anexa nr. 2 – Aplicatie: Portofoliul elevului

          Drept exemplu poate servi un eventual portofoliu la tema M. Eminescu -,,cel mai mare poet pe care l-a ivit poezia romaneasca”, urmarind progresul elevului, pregatirea lui privind trecerea de la un ciclu de invatamant la altul si realizarea obiectivului curricular.

            Portofoliul este recomandat in clasa a IV-a, atunci cand pentru realizarea obiectivelor de referinta elevul va fi capabil:

-         sa observe modul de organizare a discursului poetic;

-         sa comenteze valoarea expresiva ale imaginilor poetice;

-         sa redacteze un text referitor la o opera literara.

Se alege drept continut poezia Ce te legeni…de M. Eminescu.

Se propune elevilor sa selecteze informatii din bibliografia recomandata pentru a completa fisa biografica si bibliografica a scriitorului.

De exemplu:

EMINESCU MIHAI

(pe numele sau adevarat, Eminovici M.)

scriitor clasic.

S-a nascut la Botosani, la 15 ianuarie 1850.

S-a stins din viata la 15 iunie 1859, fiind inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti.

Viata:

- Descendent al familiei caminarului Gheorghe Eminovici.

- Studiaza la Cernauti, apoi, in perioada 1869-1874, urmeaza cursurile universitare la Viena si Berlin.

- A fost bibliotecar, redactor la ziarul ,,Timpul”.

- Debuteaza in 1866 cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul; tot in acest an revista ,, Familia” ii publica poezia De-as avea…

- Iosif Vulcan, redactorul revistei ,,Familia”, ii schimba numele in Eminescu.

- A colaborat la diverse ziare si reviste: ,,Familia”, ,,Convorbiri litertare”, ,,Timpul”.

- A scris:

            *  poezii: Revedere, Freamat de codru, Ce te legeni…, Luceafarul, Floare albastra etc.;

            * basme: Fat frumos din lacrima etc.

            * nuvele: Sarmanul Dionis, La aniversara etc;

            * publicistica.

Temele fundamentale: natura, istoria nationala, trecerea timpului, dragostea etc.

Studiind textul Ce te legeni…, elevul va identifica imaginile artistice si va preciza rolul lor in poezie (reiesit din cunostintele anterioare).

Citind opera, elevii trauesc anumite sentimente, despre care li se propune sa realizeze un eseu (in zece enunturi) cu tema A cazut o frunza-n calea mea… .De asemenea se poate redacta o scurta compinere despre modul in care poetul percepe lumea inconjuratoare, natura.

Tangente cu alte opere.

Se recomanda sa citeasca de sine statator poezia Revedere si sa identifice asemanarile cu poezia Ce te legeni…




            De exemplu:

            Tema: Viata vesnica a naturii;

            Ideea: Trecerea ireversibila a timpului, exprimata in versurile:

            Iarna-i ici, vara-i departe…

            Si se duc ca clipele…

                        (Ce te legeni…)

            Ca de cand nu ne-am vazut

            Multa vreme a trecut…

                        (Revedere)

Structura:

-         prezenta dialogului dintre eroul liric si codru;

-         nesegmentarea in strofe.

Anexa nr.3 – Aplicatie: Metoda cubului

,,BUBURUZA”

1.      Descrie

Descrie:

-         ce plante si ce animale vezi: ___________________________________________________

____________________________________________________________________________;

-         ce culori vezi: ______________________________________________________________

_________________________________________________________________;

            - ce sunete auzi:________________________________________________________________

            ____________________________________________________________________________;

            - ce mirosi:____________________________________________________________________

            - ce simti:_____________________________________________________________________

            ____________________________________________________________________________;

2.      Compara

Compara semnele iernii cu semnele primaverii:

IARNA

PRIMAVARA

3.Asociaza

           

Gaseste insusiri (din text si nu numai) pentru urmatoarele cuvinte:

crang______________________________________________________________________________

larma______________________________________________________________________________

buburuza___________________________________________________________________________

scoarta_____________________________________________________________________________

gaza_______________________________________________________________________________

copac______________________________________________________________________________

primavara___________________________________________________________________________

copil_______________________________________________________________________________

ghiocei_____________________________________________________________________________

toporasi____________________________________________________________________________

branduse____________________________________________________________________________

frunza______________________________________________________________________________

soare_______________________________________________________________________________

pasari______________________________________________________________________________

4. Analizeaza

Ce simte buburuza cand iese de sub scoarta copacului?

            ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

            Ce afla buburuza despre ea?

            ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Aplica

Continua povestirea spunand ce crezi ca s-a intamplat cu buburuza.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6.Argumenteaza

Realizeaza un desen inspirat din textul ,,Buburuza” de Eugen Jianu.

1.

DESCRIE

2.

COMPARA

3.

ASOCIAZA

4.

ANALIZEAZA

5.

APLICA

6.

ARGUMENTEAZA

Anexa nr. 4

Aplicatie: Fisa de evaluare, clasa a II-a

FISA DE MUNCA INDEPENDENTA

CE VOI FI?

1.      Citeste cu atentie poezia! Iti va ajuta la dezlegarea rebusului.

-         Ce voi fi? l-am intrebat pe tata,

Ce meserie sa-mi aleg?

Tata a zambit privindu-mi fata

Si mi-a zis domol sa-l inteleg:

-         Multe meserii sunt inventate,

Insa lucrul cel mai minunat

E sa-nveti sa fii intai de toate,

Tine minte, OM ADEVARAT!

Vorba lui in gand inca-mi rasuna

Si ma-ntorc la sfatul  sau mereu:

Zilnic am sa fac o fapta buna,

Ca sa ajung un OM ca tatal meu.

2.      Explica intelesul expresiei ,,om adevarat’’.

3.      Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul, apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. Da un titlu potrivit textului!

4.      Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate in textul de mai sus.

5.      Alcatuieste doua propozitii in care cuvantul minte sa aiba sensuri diferite.

CE MESERIE IMI ALEG?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

          Definitii:

  1. Meseria recomandata in poezia de mai sus
  2. Conduce autobuzul
  3. Ia banii la supermarket
  4. Te invata la scoala
  5. Face haine
  6. Scoate carbune din mina
  7. Piloteaza avioane

AI FOST SUFICIENT DE ATENT SI AI RASPUNS CORECT CERINTELOR FORMULATE?



BRAVO

AI OBTINUT CALIFICATIVUL….

Anexa nr.5

      JOCURI DIDACTICE :

  • ROBOTII – analiza fonetica a cuvantului, elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-a-l-a.

  • ALFABETUL MORSE – elevul desparte cuvantul in silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na.
  • Se dau literele : a, m, i, n, r, e, s, u, c.

Cerinte:

a)      compunerea de silabe formate din doua litere;

b)      compunerea de cuvinte din silabele alcatuite;

c)      formularea cat mai multor propozitii din cuvintele alcatuite.

  • Se dau silabele : soa, se, re, nin, ver, soa, va, se, de, ra, pri, se, nea, va, nat, ra.

Cerinte :

a)      sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare, senin, ninse, reverse, verde, vara, primavara, semanat) ;

b)      sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute.

  • LITERA SE PLIMBA : cana, casa, cala, cara.
  • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvantul : ca_te, ia_na, ha_ta, va_za.
  • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere inaintea cuvantului nou format ?

ac                    ac

rac                   tac

arac                  atac

sarac                 iatac

  • Se dau literele amestecate : TARA, IGANA, SACAG, OSCOC, RUCNAC. Puse in ordinea corecta, acestea dau numele unor pasari domestice.
  • In fiecare oval aveti cate doua perechi de cuvinte. Apoi, folosind aceeasi legatura, veti gasi si cuvantul care lipseste din cea de-a doua pereche :

avion        peste          ceai             supa           sare           zahar

       aer               ?           ceasca              ?           sarat                ?

  • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere, am folosit exemplele gresite, greseli pe care elevii le observa si le corecteaza :

            Mama face ghem de prune.

           Pisica se joaca cu un gem de lana.

  • Spuneti cat mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite :

do-sar ; bal-con ; cas-ca-val.

  • Cine stie mai multe despre…?

-         vulpe – roscata, codata, sireata, vicleana, hoata ;

-         veverita -

Anexa nr. 6

PROIECT DIDACTIC

Clasa :  I, a II-a, a III-a, a IV-a

Obiectul: Literatura pentru copii – optional

Unitatea de invatare: Traista cu basme si povesti

Subiectul : Punguta cu doi bani

Tipul lectiei : de fixare si sistematizare

Obiective cadru :  - stimularea capacitatii de receptare a textelor literare

-         dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa

-         dezvoltarea interesului pentru lectura

Obiective de referinta : - sa inteleaga continutul textului studiat ;

-         sa prezinte textul literar ;

-         sa formuleze intrebari si raspunsuri in legatura cu textul studiat ;

-         sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic ;

-         sa gaseasca cuvinte rimate;

-         sa completeze corect propozitiile si schemele date;

-         sa compuna poezii scurte in legatura cu continutul povestii.

Modalitatea de desfasurare: in pereche si frontal

Metode si procedee : conversatia euristica, munca independenta, problematizarea, jocul didactic, munca in pereche, observatia, exercitiul, eseul, ciorchinele, diagrama Wenn, cvintetul, brainstorming-ul.

Suport si resurse : papusi, fise de munca independenta, planse, carioci.

I. AVANPREMIERA

       a) – organizarea clasei ;

          -  pregatirea materialelor necesare lectiei;

      b) – captarea atentiei: - prezentarea unor papusi confectionate din lana care reprezinta personajele povestii.

         - La ce te gandesti cand spui cuvantul ,, cocos’’?

 II. CONCENTRARE SI REVIZUIRE

Fisa 1. – Elevii vor rezolva independent fisa :

d)      – Rezolvati urmatoarele exercitii:

N    8 – 5 =

A  10 + 4 + 4 =

B  70 + 20 =

U  25 + 5 =

P  47 – 25 =

C  30 + 23 – 3 =

G  69 + 10 =

D  55 + 24 =

T  35 + 45 =

O  30 – 25 + 5 =

I  96 – 45 =

e)      Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.

--  --  --  --  --  --  --     --  --    --  --  --    --  --  --  --

22 30  3 79 30 80 18   50 30   79 10 51   90 18  3 51

-         verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla ;

III. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR OPERATIONALE

        Exercitii explicative asupra continutului povestii ,, Punguta cu doi bani’’ in urma ascultarii povestii la casetofon.

I DIRIJAREA INVATARII

a)      elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe, trei adjective, o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu)

-         verbe (cauta, gaseste)

-         adjective (hoinar, insistent, bucuros)

-         propozitia din 4 cuvinte  ( Cocosul gaseste doi bani)

-         verbul la gerunziu poate fi inlocuit cu cuvantul ,,personaj’’

b)      METODA R.A.I. (raspunde, arunca, interogheaza)

1.      elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o intrebare pentru elevul care o prinde.

2.      Elevul raspunde la intrebare, arunca mingea altui coleg punandu-i o alta intrebare.

3.      Acesta raspunde la intrebare si jocul continua pana la epuizarea intrebarilor sau a timpului stabilit la inceput.

4.      Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna intrebarea iese din joc.

Ce avea baba ? Dar mosul ?

Ce i-a facut mosul cocosului ?

Ce a gasit cocosul pe drum ?

Cine i-a luat punguta ?

Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos?

Cum a scapat cocosul din fantana?

Ce i-a adus cocosul mosului?

Ce a facut baba cu gaina ?

Ce a gasit pe drum ?

Ce a ouat gaina ?

Ce i-a facut baba ?

            Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date :

            Acasa - ……………..(frumoasa, invidioasa)

            Plecat - ……………..(cautat, umblat, inselat)

            Mos - ………………..(cocos, tantos)

d) Ciorchinele : Spuneti insusiri care il caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj?

e)Se lucreaza in pereche urmatoarea diagrama.

Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos, cocos si scrieti-le in primul cerc si pe cele care se potrivesc babei in al doilea cerc :

Zgarcita                 oua                 

Urata                    avere

Bun                   boi

Sarac                  rea

Invidioasa            margica                            

      Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le in spatiul in care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci)

f) Eseul de cinci minute– oral

Daca ati intalni-o pe baba sau pe mos, v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce intrebare i-ati pune ?

       EVALUAREA

Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos, mos, baba sau gaina. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina.

                  ,,Cocoselul alungat                                  ,,De acasa a plecat

                  De acasa a plecat                                      Si prin lume a umblat

                  Si gaseste o punguta                                  O margica a gasit

                  Dar boierul cu caruta                                Pe baba n-a multumit

                  Ia cocosului punguta.’’                              De aceea a murit.’’

VI. INCHEIEREA

-         tema pentru acasa :

-         Alege personajul indragit din poveste si deseneaza-l .

-         Aprecieri generale si individuale.

BIBLIOGRAFIE

  1. Alexandru Gheorghe, Sincan Eugenia – Lecturi literare pentru ciclul primar, Craiova, Editura D. Dutescu, 1993.
  2. Bocos Musata –Instruirea interactiva, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006.
  3. Cerghit Ioan – Metode de invatamant, Editia a III-a revazuta si adaugata, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
  4. Chiscop Liviu – Lectura suplimentara a elevilor (organizare, indrumare, valorificare), Editura Gheorghe Tabacaru, Bacau, 2002.
  5. Cornea Paul – Introducere in teoria lecturii, Ed. A II-a, Editura Polirom, Iasi, 2002.
  6. Coteanu Ioan – Gramatica de baza a limbii romane, Editura Albatros, Bucuresti, 1997.
  7. Cosmovici Andrei – Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi,1996.
  8. Cosmovici Andrei, Cozma Traian -  Psihopedagogie,  Editura Spiru Haret, Iasi, 1995.
  9. Crisan Corneliu – Metodica predarii limbii romane in invatamantul primar, Editura Emia, Deva, 2001.
  10. Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998.
  11. x  x  x  - Curriculum National, ord. M. E. N., nr. 4263 / 1998.
  12.  Dragan Ion, Nicola Ion – Cercetarea psihopedagogica, Editura Tipomur, 1995.
  13. Dumitru Al. Ion – Educatie si invatare, Editura Eurostampa, Timisoara, 2001.
  14. Dumitru Al. Ion – Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000.
  15. Goia Vistian – Ipostazele invatarii limbii si literaturii romane, Editura Napoca-Star, Cluj-Napoca,1999.
  16. Herlo Dorin – Asupra Curriculum-ului Educational, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2004
  17. Herlo Dorin – Metodologie Educationala, Editura UAV, Arad,2000.
  18.  Ilica Anton – Didactica generala si didactica limbii romane si a lecturii, Editura Scoala vremii, Arad, 2004.
  19. Ilica Anton, Mos Pavel, Mos Ana, Ardelean Adina, Ardelean Alina   Didactica limbii romane si a lecturii, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
  20. Ilica Anton – Metodologia cercetarii experimentale, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2005.
  21. Ilica Anton,  Metodica invatarii limbii romane in ciclul primar, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2006.
  22. Ilica Anton – Pedagogia lecturii, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2003.
  23. Ionescu Miron – Demersuri creative in predare si invatare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000.
  24.  Ionescu Miron – Instructie si educatie, Editura Cluj Napoca, 2003
  25. Iucu Romita  - Pedagogie, Editura Credis, Bucuresti,  2001-2002.
  26. Kelemen Gabriela – Copilul cu dificultati de invatare, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
  27.  Metea Alexandru – Gramatica limbii romane de la A la Z, Editura Mirton, Timisoara, 1998.
  28. Mihut Lizica – Corectitudine in vorbire si scriere-Limba romana, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
  29. Mitiuc I. – Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj, Editura Ankaron, Iasi, 1996.
  30.   Molan Vasile, Parvulescu Letitia, Teodorescu Iulia – Limba noastra-i o comoara. Exercitii de limba romana pentru ciclul primar, Editura Petrion, Bucuresti, 1991.
  31. Moldovan Olga, Timar Balas Dana – Psihologia adolescentei si varstei adulte, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007.
  32.   Penes Marcela – Comunicare. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucuresti, 1998.
  33. Schwartz Gheorghe – Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale, Editura Nemira, Bucuresti, 2005.
  34. Ungureanu Dorel – Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara, 1999.
  35. Uzum Corina (coordonator) - ,,Strategii pentru eficientizarea invatarii” – Repere teoretice si practice, Editura universitatii ,,Aurel Vlaicu”, Arad, 2009.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5320
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site