Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

PROIECT DE LECTIE - CLASA a V-a LIMBA ROMANA - TEXTUL INTEGRAL: O FURNICA de Tudor Arghezi

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
Proiect didactic - Ne jucam cu primavara
PLANIFICAREA ORELOR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA
CURRICULUM SCOLAR pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII - MECANICA, MARINAR
Cum sa fiu politicos? - programa de optional - clasa I -
Interventii educationale in tulburarile pervazive de dezvoltare
CURRICULUMUL SCOLAR. CONTINUTUL INVATAMANTULUI
Programe de examen pentru Limba Greaca moderna
Definitii ale invatarii
PROIECT DE LECTIE CLASA: A IV-A, Verbul. Exercitii aplicative

PROIECT DE LECTIE

DATA:  23 OCTOMBRIE 2006



PROFESOR:

 

CLASA  a V-a C

OBIECTUL - LIMBA ROMANA

UNITATEA DE INVATARE – LECTURA

TEMA – TEXTUL INTEGRAL: O FURNICA de Tudor Arghezi

TIPUL LECTIEI : – INSUSIRE DE NOI CUNOSTINTE

OBIECTIV FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris;

OBIECTIVE DE REFERINTA: Cultivarea receptivitatii literar-artistice a elevilor cu privire asupra universului liric al poeziei;

La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

 

a.       Sa citeasca corect, fluent, expresiv si constient poezia O furnica de Tudor Arghezi, respectand punctuatia si ortografia cerute de text;

b.      Sa sesizeze marcile unui text integral;

c.       Sa faca diferenta dintre realitate si fictiune in opera literara;

d.      Sa identifice elementele de baza – lexicale, sintactice, ortografice si de punctuatie- ale structurarii unui text literar;

e.       Sa explice expresivitatea unor procedee artistice utilizate in opera literara;

f.        Sa identifice ideile, sentimentele si atitudinile comunicate in textul literar;

g.       Sa se exprime clar, corect, concis;

STRATEGII DIDACTICE

1.      METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, explicatia, lucrul cu manualul, lectura explicativa, lectura comentata, invatarea prin descoperire, problematizarea;

2.      MIJLOACE DIDACTICE:  manual de Limba si literatura romana- cls. a V-a; ed. Humanitas, Bucuresti, 2006

 

3.      FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII ELEVILOR: activitatea frontala, alternativ cu activitate independenta a elevilor; lucrul pe grupe;

4.      BIBLIOGRAFIE: Limba si literatura romana- clasa a –V-a, ed. Humanitas, Bucuresti,2006;

 

DESFASURAREA LECTIEI

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

1.      Momentul organizatoric:

absente, pregatirea pentru lectie, distribuirea fiselor pentru lectie

2.      Captarea atentiei: li se aminteste elevilor ca in ora anterioara au inceput studiul textului integral: O furnica de Tudor Arghezi

Profesorul: Ce intelegeti prin text integral?

 

Elevii raspund:

Textul integral reprezinta reproducerea completa, a unei lucrari de mai mica sau mai mare intindere.

3. Trecerea la studiul noului material

    Sunt comunicate obiectivele operationale: trecerea la studiul poeziei O furnica de Tudor Arghezi din perspectiva raportului realitate- fictiune . Profesorul scrie pe tabla titlul lectiei.

Profesorul le cere elevilor sa prezinte intr-o singura fraza situatia surprinsa in poezia O furnica. Se va evidentia faptul ca poetul porneste de la un fapt obisnuit.

Profesorul:

De unde se inspira poetul  pentru ideea poeziei?

Profesorul :

Identificati in textul poetic aspectele care nu pot fi reale, constituind rodul imaginatiei poetului.

Profesorul

Ce efect creeaza apelul la imaginatie al poetului asupra cititorului? Ce impresie produc aceste versuri asupra cititorului?

Elevii vor copia si vor completa in caiete schema din manual (p. 49) pentru a intelege mai bine raportul realitate –fictiune.

Profesorul :

Identificati expresiile, care pun in evidenta ca furnica are un comportament aproape omenesc (apare in postura unei gospodine indraznete, harnice si grijulii;)

Profesorul: explica procedeul prin care se mareste expresivitatea unui text. Acest procedeu poarta numele de figura de stil.

Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a spori expresivitatea unei comunicari.

Personificarea este figura de stil prin care se atribuie insusiri omenesti lucrurilor, animalelor sau fenomenelor naturii.

Evaluarea formativa

Profesorul:

Cum isi imagineaza  poetul lumea vietatilor marunte? Cu ce seamana aceasta lume?




Care este procedeul prin care este compusa poezia? Cum isi imagineaza poetul comunicarea cu furnica?

Asigurarea retentiei si a transferului

Profesorul:le cere elevilor sa rezolve exercitiile din Fisa de lucru

Tema pentru acasa: Ex de la pag. 50

Elevii vor citi expresiv poezia, avand in vedere ca lectura model a poeziei a fost facuta in timpul orei precedente.

Elevii: poetul se inspira din realitate: o furnica se urca pe piciorul cuiva.

Elevii raspund:

Omul vorbeste cu furnica, furnica este infipta, furnica doarme intr-o pagina de carte, furnica ar fi o galugarita ratacita departe de sihastria ei, etc

Elevii: lumea construita de poet impresioneaza prin caracterul ei neobisnuit in comparatie cu lumea reala.

Elevii: furnica este infipta, ea duce hrana pentru acasa, este asteptata in musuroi de catre stareta furnica.

Elevii noteaza in caiete.

Elevii: aceasta lume este asemanatoare cu a oamenilor, dar de dimensiuni reduse.

Elevii: prin intermediul dialogului

4.Evaluarea cunostintelor.

   Aprecierea pentru participarea elevilor la lectie. Se acorda note.

-         .

FISǍ DE LUCRU

1. Alege rǎspunsul potrivit:

v   “ O furnicǎ micǎ, micǎ” inseamnǎ:

a)    neinsemnatǎ;

b)    foarte micǎ;

c)    putin vizibilǎ.

v   Timpul actiunii este:

a)    dimineata;

b)    ieri, la pranz;

c)    vara.

v   Personajele poeziei sunt:

a)    poetul;

b)    furnica;

c)    copilul.

v   Pe ce ton ii vorbeste poetul furnicii, luand in considerera versul: “Nu vrei, tatǎ, sǎ-ti arǎt

 Cum iei drumul indǎrǎt?”

a)    cu grijǎ;

b)    cu simpatie;

c)    pǎrinteste.

2. Bifati proverbele care se potrivesc furnicii:

a)   Lenesul mai mult aleargǎ / Scumpul mai mult pǎgubeste.

b)   Cine nu vrea lucreze vara, n-are ce manca iarna.

c)    Cine tot vorbeste, lucrul  nu-i sporeste.

d)   Gandeste de azi ce vei manca maine.

e)    Cine lucrǎ are, cine sade, rabdǎ.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8389
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site