Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

Ramas bun, Doamna invatatoare! - Montaj artistic

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Educatia Montessori
Prezentarea selectiva a unor metode de invatamant
VALIDITATEA - CONDITIE METODOLOGICA PENTRU RELEVANTA, OBIECTIVITATE Sl INCREDERE IN DATELE CERCETARILOR
ECHILIBRUL SI REEDUCAREA ECHILIBRULUI
Elaborarea si aplicarea baremului de corectare si notare. Modalitati de obiectivare a aplicarii baremului si de reducere a diferentelor de notare
Invatarea de tip scolar
PROIECT DIDACTIC Clasa a II-a, Educatie plastica
CHESTIONAR - identificarii formelor de agresivitate in scoalǎ
OLIMPIADA – DISCIPLINE TEHNOLOGICE - Electrotehnica, Clasa: a XI-a
Cum sa devi un parinte mai bun - Disciplina

TERMENI importanti pentru acest document

: ramas bun doamna invatatoare : compunere ramas bun doamna invatatoare cls 4 : ramas bun doamna invatatoare compunere : compunere cu titlul ramas bun doamna invatatoare cu dialog :

Ramas bun, Doamna invatatoare!

Montaj artistic

S

Va mai amintiti?

Ne-am intalnit in curtea scolii. Povestea noastra incepea. Incepea cu momentele de descoperire a scolii, a clasei, a bancii, a colegilor, incepea cu lacrimi de teama sau sfioase semne de prietenie.

A venit vremea bastonaselor, a literelor, a primelor adunari, apoi problemele, tabla inmultirii, cititul, povestitul…si anii au trecut… . Privind in urma totul ni se pare acum atat de simplu si ne vine sa zambim, gandindu-ne cat de greu am scris primul cuvant, cuvantul «mama».

Orice munca cere efort si munca noastra a cerut efort, dar efortul a fost incununat cu multe bucurii.

Voi sunteti bobocii de acum patru ani. Ati crescut, ati muncit, ati si gresit (unii mai mult, altii mai putin) si din greseli am invatat cu totii.

La toamna veti incepe clasa a V-a: obiecte de studiu noi, profesori noi. Nimic nu trebuie sa va sperie, deoarece ceea ce ati invatat in acesti patru ani constituie o adevarata baza pe care se va putea inalta invatatura viitoare. Pasiti increzatori in voi spre clasele mai mari; cresteti sanatosi la trup si la minte; invatati cu dragoste si cu sarg, spre bucuria parintilor si a mea – invatatoarea voastra.

A

Prima zi de scoala, amintire vie,

Frunza mea de toamna, dulce, aurie!

Soare bland si mare, planuri de scolar,

Buna-nvatatoare si-un abecedar…

Frunza mea de toamna, drumul meu cu rost,

Prima zi de scoala, parca ieri a fost!

Timpul nu se-opreste, curge ne-ncetat.

Patru ani de scoala azi am incheiat.

Patru ani cu nori si soare

Langa Doamna invatatoare!

A

Nu-i prea mult timp, de cand intaia oara,

Sculandu-ne cu grija de cu zori,

Ne-am luat ghiozdanul

Si am pornit spre scoala,

Sfiosi, dar veseli si nerabdatori.

Ne mai tineam de mana mamei, inca,

Ne era teama?! Nici acum nu stim,

Dar, ne-ndreptam spre prima noastra munca

Sa invatam, sa scriem, sa citim…

I

In toamna aceea ghiozdanul mi se parea un geamantan, iar scoala o cetate din povesti. Numaram pana la 10: castane, frunze, flori, cocori…

Ce bine era acasa! As fi vrut sa ma intorc acolo unde toti imi erau prieteni. As fi vrut in acelasi timp, sa si invat sa citesc. Cu gandul la citit si la povesti am acceptat sa intru in rand cu ceilalti copii, sa stau in banca, sa raspund la intrebari, sa scriu cele dintai bastonase. Odata cu scrierea primelor bastonase am simtit ca sunt scolar si ca am raspunderi foarte mari.

E

Azi suntem mari, vedeti prea bine

Si parca ieri eram de-o schioapa

Si mai visam povesti cu zane

Si lacrimi tremurau sub pleoapa.

Noi cu sfiala pragul scolii

Cu multa spaima l-am trecut

Si teama ne-ncercase ochii,

De cine oare ne-am temut?

Dar vocea calda-a-nvatatoarei

Ne-a alungat intaia teama.

Si-am inteles ca-n scoala asta

Noi mai avem inca o mama.

M

Stimata doamna-nvatatoare,

Azi va privesc cu-nduiosare

Si ma-ntristez cand ma gandesc

Ca anii repede-au trecut

Si eu prea mare am crescut.

A

Va amintiti oare de mine

Fetita mica cu ghiozdan?

Nici sa vorbesc nu stiam bine

Ba uneori chiar adormeam.

Si-atunci cu dragoste de mama

Faceati un semn discret: „ Lasati!”

E somnoroasa mititica

Si nu as vrea s-o deranjati.

D

Anii vor trece-n zborul lor

Iar noi pornim spre viitor

Si-un rost ne-om face fiecare

Dar niciodata n-om uita

Pe doamna noastra-nvatatoare.

A

Mamico, ce mult am crescut

Nu-ti vine nici sa crezi.

In clasa a V-a am trecut

De-acum sunt mare, vezi?

Dar port in suflet un regret

De dorul cui, stii oare?

De clasa a IV-a ma despart,

De draga-nvatatoare.

Din clasa intai m-a invatat

Sa scriu si sa citesc,

Si poate multe le-am uitat

Dar tot ii multumesc

Pentru iubirea ei de mama

Ce margini n-a avut,

Pentru caldura fara seaman

Cu care ne-a crescut.

R

Va rog sa imi dati cuvantul

Sa ne-ntoarcem iar cu gandul

Intr-antaia cand eram

Si-alfabetul invatam.

R

Clasa-ntai incet s-a dus

Si-ntr-a doua am ajuns.

Si ne-a pocnit fericirea

Ca-nvataram inmultirea

Si apoi si impartirea.

Inmultirea-i grea, mai frate,

Din sarite ea ma scoate.

Inmultiri visez si-n somn

Nu ma lasa nici sa dorm.

Cu-nmultri mama ma scoala,

Le repet pana la scoala.

Si de-atata invatat

Inmultirea am uitat

Tocmai cand sa dam lucrare.

3x8 fac…cat fac oare?

Simt ca tremur de picioare.

6x6…ce sa spun?

Nu e rezultatul bun.

Si ma misc in banca, frate

Ma intorc in fata-n spate

Si uite-asa ma straduiesc,

Lucrarea s-o ispravesc.

M

Clopotelul a sunat,

Toti in clasa am intrat.

Numai Nicusor mereu

Intarzie, ca-i este greu

Sa se scoale dimineata.

A

Dimineata ceasul suna

Toti s-au desteptat

Cine sta cu nasu-n perna

Sus in varf de pat

Cum, nu stiti? E Nicusor

Doarme sforaind de zor

Parc-ar fi un avion in zbor.

N

Si cum ziceam vorba ceea,

Am ajuns si-n clasa-a treia

Cascadori vestiti, mai frate

Scoala merge ca pe roate,

Bancile, catedra, toate

Stau tot timpul rasturnate.

R

Noi suntem cascadori,

Suntem nemuritori,

Pe banci noi ne urcam

Prin aer navigam.

Ne place sa zburam,

Catedra s-o rasturnam,

Priviti-ne pe noi,

Cei mai grozavi eroi.

A

Sunt grabita tare, tare,

Nu ma duc nici la culcare.

Nici mancare nu mai vreau

Hai, lasati-ma sa stau.

Ma asez comod de zor

Cu nasu-n televizor.

Si desene animate,

Eu le vad pe toate, toate.

De se nimereste bine,

Vad si-un film ce nu-i de mine.

Vad si cantareti, artisti

Unii veseli, altii tristi

Si-asa zi de zi, mai frate,

Temele-s pe apucate

Si lectiile ne-nvatate.

C

Inventie mare- acest televizor,

La fiecare ne da cate-un rol

Din zori de ziua pana pe-nserat

Sunt tot grabit, mereu preocupat,

De la vreun film sa nu lipsesc cumva

Ca poate ajung o stea de cinema

Dar ca s-ajungi actor in filme mari

Sa nu uitam sa fim intai scolari.

A

Anii trec in zbor ca vantul

Si cat nu te duce gandul

Intr-a patra am ajuns

Si-avem multe-acum de spus.

Suntem mari, vedeti prea bine

Nu ne facem de rusine.

Matematica o stim,

Stim sa scriem, sa citim.

A

Stai cu lauda incet

Ca eu nu-s asa discret

Si-am sa povestesc indata,

Sa auda lumea toata

Cum invatam uneori,

Cand suntem nepasatori.

Zice doamna-nvatatoare

„Maine o sa dati lucrare

Deci incepeti sa-nvatati

Lectiile le repetati”.

R

„Pune mana si invata

Daca vrei s-ajungi in viata

Un om cinstit, respectat”.

Spune tata infuriat.

Cand ma vede tolanita

Jumatate adormita

Urmarind televizorul,

Butonand calculatorul.

Sa invat mie nu-mi place,

Ia lasati-ma in pace!

C

Si la scoala…la lucrare

Matematica se pare

Ca ne-a pus la grea-ncercare

Cu probleme complicate

Uneori nerezolvate.

Ascultati o intrebare

De la ultima lucrare:

Ce este dreptunghiul, oare?

E

Si-apoi doamna-nvatatoare

Ne citeste suparata

Ce raspus a dat o fata.

„Dreptunghiul e-o linie franta

Care-a frant-o nu stiu cine

Dar e indoita bine!”

D

Aria o-ncurcam cu arul,

Decametrul cu hectarul,

Si dreptunghiul cu patratul

C-atata ne duce capul.

I

Haideti, terminati cu gluma

C-are sa ne creada lumea

Cei mai rai copii din scoala

Hai mai bine sa cantam,

Sa fim veseli, sa dansam.

Cantec

R

Nici macar creionu-n mana

Cum se tine nu stiam.

Cum sa-nveti atatea semne?

Cum sa-nveti ca sa citesti?

Si sa scrii, sa socotesti!

Greu a fost la inceput!

Dar din zi in zi simteam,

Cum se face-n jur lumina.

Si-mpreuna invatam.

M

Si uite-asa, incet, incet

Am invatat intregul alfabet.

Si ne-am jucat de-a literele tiparului

La Sarbatoarea abecedarului.

N

Hai, copii, sa-ne-amintim

Si aici sa povestim

Noi cate-am patimit

Si iata ca s-a sfarsit.

Mai intai am invatat

Cu greu scrisul ordonat.                                           

R

Inca de la inceput,

Liniute am facut,

Bastonase aplecate

Nodulete ne-nnodate,

Cifre uneori gresite,

Litere ingramadite,

Pana cand am invatat

Scrisul ordonat.

Am tot scris, am exersat

Si bine, si apasat,

Uneori si chiar patat.

C

M si N erau la mine

Cam la fel, stie oricine,

De-asta 'nor' cand eu citeam

Iesea 'mor': ce mai pateam!

V

Si eu frate, tot asa,

Aveam o problema grea:

Ca citeam, citeam, vezi bine,

Dar clasa radea de mine!

R

Eu lui CI, GI ii spuneam,

Neatent ii confundam,

De-asta de-o strigam pe Cici,

Mie imi raspundea Gigi.

A

UN ursulet ce manca mure

'Sa fac o scoala', se gandi

Si animalele padurii

Sa-nvete carte le pofti.

E

DOI iepurasi venira-ndata

In spate cu ghiozdane noi,

Cu uniforme apretate

Asa cum le aveti si voi.

R

TREI caprioare saritoare

Adusera bancute mici,

La scoala nu se sta-n picioare

Nu toti elevii sunt voinici.

C

PATRU arici cu tepi pe spate,

Abecedaru-l aduceau,

Sa-nvete literele toate

Si sa citeasca ei voiau.

M

CINCI pui de lup se straduiau,

S-aduc-o carte mare

Din ea pe semne ca voiau

Sa-nvete adunare.

A

SASE jderi se necajeau

Ca n-aveau pe ce scrie

La librarie n-au gasit,

Caiete si hartie.

E

SAPTE vulpite prin padure

Cu gandul numai la cotete

Ar prefera gaini sa fure

Decat la scoala sa invete.

A

OPT soricei cu dintii mici

Se uita cu mirare.

La scoala n-au vazut pisici,

Asta e lucru mare!

A

NOUA bursuci fug speriati

Ca-ntarzie la scoala.

Si singuri sunt doar vinovati,

Ca tare greu se scoala.

A

ZECE mistreti cu coltii mari

Si cu ghiozdane-n spate,

Vor ca sa fie buni scolari,

Si sa invete carte.

E

Si acum o intrebare

Va pun voua, tuturor

La aceasta scoala, oare,

Cine va fi profesor?

R

Voi nu stiti, n-aveti habar,

Tare-i greu sa fii scolar!

Si va dau cuvantul meu,

Ca elev in clasa-ntai,

Este-n lume cel mai greu!

Dar nu scoala ma apasa,

Ci profesorii de-acasa,

Ca-mi pandesc orice miscare

Mama, tata, mama-mare,

Tanti Pusa, unchiul Gica,

Nenea Tache si-o pisica.

De atatia nu mai poti

Nici un cuvintel sa scoti!

O

Mama-mi spune sa mananc,

Tata-mi striga sa ma culc,

Tanti Pusa sa citesc,

Unchiul Gica sa mai cresc.

Fara zece sa nu vii!

Primu-n clasa vreau sa fii!

Toata ziua sa inveti,

Sa nu scoti nasul din carti!

Fii atent la traversare!

Ai luat punga cu mancare?

Sa nu fugi! Sa fii atent!

Iar pe hol sa mergi incet!

Vezi sa nu mai scrii cu pete!

Sa nu rupi foi din caiete!

Esti mare, sa cumperi paine,

Sa te scoli devreme maine,

Poezia sa o-nveti,

Si pe X sa-l mai repeti!

N

Spala-ti mainile murdare!

Sa te speli si pe picioare!

Nu uita cartea acasa!

Stai frumos cand stai la masa!

Asta-i virgula, Ha, ha!

Mai curand e-o acadea!

E

'Nu se face asa un 'si cu'!'

Striga plin de nervi bunicul.

'Nu se scrie asa 'Maria'!'

Te apuca nebunia!

Spune repede, Andrei,

Cat fac 9 fara 3?

Fara numarat babeste,

Doamne, cat se mai gandeste?

A

'Vai, copilu-i anormal

Il vom duce la spital!'

De greseam si adunarea

Se chema pe loc salvarea!

I

Stiu ca ce spun toti e bine,

Dar uitati-va la mine!

Sunt eu mare, dar nu prea,

Si-mi mai place-a ma juca!

Am crescut, dar tot sunt mic,

Nu ma credeti un voinic!

Jocurile sa-ti placa?

Cand sa mai ai timp de joaca?

Nu stiu chiar bine sa citesc,

Inca mai silabisesc,

Scriu frumos, pe indelete,

Uneori mai fac si pete!

V

Plang caietele-n ghiozdane,

Ca s-au subtiat cam tare,

C-am rupt foi de avioane.

Ce sa fac, asa sunt eu;

Of, sa fii scolar e greu,

Sa ai lectii de-nvatat,

De socotit, de copiat!

R

Dar acum s-a terminat,

Am crescut cu-adevarat,

Am trecut in alta clasa,

Plec devreme de-acasa,

Scriu, invat, sunt ordonat.

E

Alfabetul este bun,

El ne-nvata toate;

A e apa cu sapun

B e bunatate.

M e munca,

Z e zel,

V e voiosie,

Alfabetul doar Gigel

In alt fel il stie.

A e-absenta pentru el

Si nemotivata.

B bomboane caramel,

C e ciocolata.

F fondante-ar insemna,

P, ghiciti, praline.

Si asa cum va urma

S sunt savarine.

De la A pana la Z

Pentru el se stie,

E intregul alfabet

O cofetarie!

E

Invataram alfabetul

De rusine n-am ramas,

Si-am facut cu toti in viata

Un pas mare, primul pas.

M

Cat am putut, am invatat,

Ne-am straduit peste puteri,

Si-n cunostinte-am avansat,

Suntem cu toti mai buni ca ieri.

Stim acum de ce e soare,

De ce creste iarba mare,

De ce-i noapte,

De ce-s nori,

De ce-i ger, de ce sunt flori,

Stim acum, deci, cum s-ar spune,

Rostul lucrurilor bune,

Stim tot ce-i frumos pe lume.

A

In clasa a patra am ajuns

Si suntem foarte mari,

Stim sa citim carti cu povesti

Nu doar pe-Abecedar.

Stim sa-nmultim, sa impartim

Sa facem un ierbar,

Ce-i orizontu-am invatat

Si-l vrem mereu mai larg.

Sa nu ne-mpiedice nimic

In zborul catre vis,

Pe Venus vrem s-ajungem chiar

Si drumul e deschis.

Dar trebuie sa invatam

In fiecare zi,

Caci stim cu totii ca doar asa

Visul se va-mplini!

A

Invatatura e averea

Ce pururea o duci in gand,

Si fara raza ei, puterea

E doar un colb purtat de vant.

Invatatura-i o comoara

Ce nimeni nu ti-o poate lua.

Iti va spori podoaba rara,

Cu cat imparti mai mult din ea!

V

Cand am venit la scoala-n toamna

Eram un tanc sfios si mic.

M-ati mangaiat pe crestet, Doamna,

Si parca m-am simtit voinic.

Nu ati vazut in ochi de stele

Bobite calde de margele.

Sau ati vazut. Acum stiu clar,

Dar le-ati inchis intr-un sertar…

Ce calda mana mi-ati intins

Si-am scris si am citit cu spor.

Nimic in viata nu-i usor!

(Toti) Sa fim destoinici ne-ati pretins!

O data, poate ati lipsit.

Ce mult atunci ne-am necajit!

Ca e usoara truda noastra

Doar sub privirea dumneavoastra.

Si in dulapuri ferecate

Stau toate pozele-ncuiate,

Le-ati adunat ca pe margele,

Dar noi…am invatat din ele.

Acum, cand patru ani s-au dus

Ca soarele catre apus,

Pe cand ne inaltam c-o treapta,

Va sarutam mana cea dreapta

Si va aducem, Doamna noastra,

Tot cerul intr-o floare-albastra!

E

La inceput, gramatica mi se parea ca are prea multe denumiri. Confundam, tot timpul, atributul cu…

(Toti) Adjectivul!

Subiectul cu…

(Toti) Substantivul!

Si tot asa, de-a valma: parti de propozitie cu parti de vorbire, silabe cu cuvinte, litere cu sunete, pana cand, in sfarsit, am priceput ca…

a” este un…

(Toti) Sunet si-i zicem vocala!

la” este-o…

(Toti) Silaba din cuvantul “scoa-la”!

“Carte” este orisicand…

(Toti) Un cuvant!

„Eu citesc”. Oare ce e?

(Toti) Este-o propozitie!

Totu-i simplu cand inveti si totul este confuz cand n-ai siguranta.

Pentru ca tot suntem la gramatica as vrea sa va spun cateva ghicitori. Sunteti de acord?

(Toti) Da! Sa le auzim!

Tine locul unui nume

Si se numeste…

(Toti) Pronume!

In orice propozitie

El este „imparat”.

Nu poate sa lipseasca

Si-i zicem…

(Toti) Predicat!

Este parte de vorbire

Si arat-o insusire,

Sta pe langa substantiv

Si se cheama…

(Toti) Adjectiv!

Acest semn il pui mata

Cand vorbesti cu cineva.

Cine crezi c-ar fi, ma rog?

(Toti) Linia de dialog!

Si eu m-am pregatit cu cateva ghicitori matematice:

Numerele cand se-aduna

Spunem ca aflam o…

(Toti) Suma!

Inmultire cand ai spus

Sigur afli un…

(Toti) Produs!

Un tablou am cumparat

Laturile-i sunt egale

Are forma de…

(Toti) Patrat!

M

V-am adus si eu trei ghicitori din istorie!

A fost un domnitor neinfricat

Cu hoti si lenesi nu s-a impacat,

I-a pedepsit cumplit pe toti

Si n-au mai fost nici lenesi  si nici hoti.

Ghici!

O

„Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”

A spus domnul ca s-auda si sa stie si dusmanul..

Dar infumurat si sigur venea mare Baiazid,

Pana s-a izbit de oaste ca de cel mai strasnic zid.

Despre ce domn este vorba?

(Toti) Mircea cel Batran!

A

S-a luptat cu vitejie

Ne-nfricatul, vesnic treazul.

Visul lui a fost Unirea

Si i-am zis…

(Toti) Mihai Viteazul!

A

Cate intamplari minunate nu am trait si noi, in orele de lectura, impreuna cu Pinocchio sau cu Nastratin Hogea, cu Vrajitorul din Oz, cu Gavroche sau Printul Fericit!

Ce mult am suferit sub Stejarul din Borzesti! Am ascultat vrajiti „Amintirile din copilarie”, am calatorit prin „Dumbrava minunata” impreuna cu duduia Lizuca si pretutindeni am fost condusi de indemnul cald al Doamnei invatatoare.

Pentru toate va multumim!

E

Cu gandul la aceasta sarbatoare am vrut sa va scriu cea mai frumoasa compunere pentru dumneavoastra cea care ne-ati invatat cum sa scriem compunerile. Nu incape in cuvintele mele toata recunostinta pentru dragostea pe care ne-ati aratat-o. Nici un munte, oricat ar fi de inalt, nu intrece rabdarea dumneavoastra. Nici o apa nu este mai adanca decat iubirea dumneavoastra si nici un cer nu este mai senin decat cerul bunatatii dumneavoastra.

Va multumim pentru tot ce-ati facut pentru noi si va promitem ca nu va vom uita.

C

Draga mea invatatoare,

Raza mea stralucitoare,

Sfatul, eu vi-l port cu mine:

Sa fiu bun si sa-nvat bine.

Si in viata, mai tarziu,

De rusine sa nu fiu !

Va multumesc !

R

In clasa-aceasta cu adanci fosniri

E-o banca incarcata cu-amintiri.

Ma-ntorc cu gandul catre vechiu-i rost

Sa intalnesc copilul care-am fost.

El sta in banca mic, ascultator

Si soarele il mangaie pe par.

In ochi e-un zambet care-ar da in plans

Si mana tine tocul tot mai strans.

As vrea sa ma apropii, sa-l ajut,

Dar n-o mai pot lua de la-nceput.

As vrea sa stam alaturi amandoi,

Dar timpul sade-acuma intre noi.

In clasa cu nazbatii si copii

Si zvon indepartat de jucarii,

Mereu stapana peste banca fie

Nestavilita mea copilarie.

C

Am stat in ultima banca. Am fost printre cei mai inalti elevi din clasa si am inteles ca nu puteam sta in primele banci. Dar, de acolo, din banca a saptea v-am urmarit cu toata atentia si am fost fericit atunci cand mi-ati spus ca am facut din ultima banca „o banca de onoare”.

Va multumesc!

A

Copilarie, plai de aur

Cu jocuri si nazdravanii,

Te pretuim ca pe-un tezaur

Si-am vrea mereu sa fim copii.

Dar anii trec in zbor ca gandul

Si maine vom fi oameni mari,

Dar uneori cu nostalgie

Ne-om aminti c-am fost scolari.

A

Imi place matematica…

Totul a pornit de la invitatia pe care ne-o faceati ori de cate ori veneati cu o problema mai dificila: „Sa vedem cine-i gaseste cheita!” Imi placea sa fiu cel care va dezlega problema. Si asa a inceput dragostea mea pentru matematica.

Va multumesc !

A

La inceput nu acceptam ca pot gresi.

Atunci cand luam la o lucrare o nota mai mica si vedeam caietul corectat cu rosu, il puneam repede in ghiozdan de rusine. M-ati observat si v-ati adresat intregii clase, sfatuindu-ne sa urmarim greselile, sa le corectam si sa invatam din ele. Eu stiam ca vorbeati pentru mine si urmandu-va sfatul, mi-a prins bine.

Va multumesc !

N

Eu am venit in clasa a II-a

Am invatat in clasa I cu o alta doamna invatatoare. Mi-a fost greu la inceput. Nu cunosteam pe nimeni. Unii colegi se uitau cu raceala la mine, dar n-aveam ce face. M-ati ajutat sa ma acomodez si sa ma imprietenesc cu ei. Acum suntem buni prieteni si totul e bine.

Va multumesc !

M

In clasa a III-a am fost operata

Am lipsit cam mult de la scoala. Mi-era necaz, dar nu aveam ce face. Colegii m-au vizitat, mi-au adus lectiile si am trecut mai usor peste necaz. Dumneavoastra ne-ati invatat sa fim ca niste frati. Cand va veni vremea sa ne despartim ne va fi foarte greu, dar vom ramane prieteni.

Va multumesc !

D

Pentru-o creta si-un burete

Sa te certi nu e frumos,

Nu striga in gura mare

Tu explica cu rabdare !

(Toti) Fii politicos!

Cu cei mari sau cei de-o schioapa

Fii la fel, cuviincios!

Lasa fetele sa treaca,

Gestul sigur o sa-ti placa.

(Toti) Fii politicos!

Orisiunde-ai fi, vezi bine,

Vorba buna-i de folos.

Nu uita stimand pe altii,

Te vei stima si pe tine,

(Toti) Daca esti politicos!

In tot locul si-n tot timpul

Sa te porti cat mai frumos!

Si in vorba si in fapta

Pune judecata dreapta,

(Toti) Fii mereu politicos!

Politetea-i o purtare

Ce se-nvata cu rabdare,

Ea de-o vorba veche tine:

Tot ce tie nu iti place

Nici tu altuia nu-i face,

Daca vrei sa fie bine.

I

Bun ramas, voi clase mici,

De-astazi nu mai sunt un pici!

Sfaturi pot sa dau un car,

Chiar si-o banca sa repar.

Pot sa cumpar ce imi place

Si pot socoti cat face!

Pot sa scriu rudelor mele

La Constanta si Sacele.

Pot sa ii conving indata

Pe doi tanci sa nu se bata.

Si pot desena-n culori

Chipul dragii noastre scoli.

Ce mai, n-ai ce sa mai zici

De-astazi nu mai sunt un pici!

Pe parinti nu-i plictisesc,

Seara, singur imi citesc.

Merg acasa frumusel,

Nu ma sperii de-un catel.

Am prieteni mari si mici.

Ce mai, nu mai sunt un pici!

Dar, cand mama-i langa mine,

Ma fac mic si-mi este bine.

A

Va propun o scurta convorbire despre clasa a V-a deoarece…

Ne punem toti aceeasi intrebare:

(Toti) In clasa a V-a cum va fi oare?

Pai sa va dau o mana de-ajutor. In clasa a V-a nu-i usor!

C

Ca nu-i usor, e lucru hotarat. Dar ce e oare de facut?

M

Sa ne oprim aici!

(Toti) In nici un caz!

A

Sa trecem in a VI-a !

(Toti) Zau, ai haz!

S-avem curaj!

(Toti) Nu este prea usor…

D

Sa invatam mai mult si mai cu spor!

A

Eu zic si cred ca nu gresesc prea tare:

S-o luam cu noi pe doamna invatatoare!

E

Nu-i mult de-atunci. Treceam in graba.

Prin dreptul scolii, ca si-acum.

Sa intru? N-aveam nici o treaba,

Stiam ca nimeni nu ma-ntreaba,

Ca doar treceam, asa, pe drum.

Vacanta. Vara. Zi fierbinte…

In umbra salilor pustii,

Pasesc sfioasa si cuminte

Pe-acolo, unde, inainte,

Faceam atatea nebunii…

O

Pornim acum spre ciclul doi

Ne-asteapta cunostinte noi.

Dar primii ani nu-i vom uita,

Mereu ei ne vor ajuta.

Caci ati sadit in noi mandria

De a ne face datoria,

S-ajungem si cand vom fi mari

Destoinici, curajosi scolari.

R

Draga mea invatatoare,

Raza mea stralucitoare,

Sfatul, eu vi-l port cu mine

Sa fiu bun si sa-nvat bine.

Si in viata, mai tarziu,

De rusine sa nu fiu!

Prea buna mea invatatoare,

Prin anii care trec in zbor,

Prin viata care-n vuiet vine,

Mereu ma voi gandi la tine.

Cu acelasi drag si cu mult dor.

S

Sarbatoarea s-a terminat….Scolarii au plecat. Mai raman o clipa in clasa care poarta ecoul bucuriei. Mi-e greu…Suport cu aceeasi greutate fiecare despartire. Imi dau seama o data mai mult cat de tare m-am atasat de scolarii mei si cat de greu imi este acum, cand trebuie sa ne despartim…

Rememorez locul fiecaruia in banca, ii mangai imaginar, pe rand, ii privesc in ochi, asa cum am facut-o la inceputul fiecarei lectii si zambesc…Sunt lacrimile care imi joaca in ochi, insotindu-mi zambetul. Ma imbarbatez singura. Catedra este plina de flori. Citesc in fuga randurile de multumire ce insotesc buchetele: „Al dumneavoastra elev…”, „Cu dragoste…”, „Cu recunostinta…” . Cunosc scrisul fiecaruia…si ce frumos s-au straduit sa scrie!

Strang florile la piept spunandu-mi:

Scolarii mei sunt copiii mei si copiii mei sunt bucuriile mele!

„Bun ramas, Doamna invatatoare!” Scrie frumos pe tabla…

„Bun ramas”, repeta ecoul serbarii care a fost…

„Bun ramas” spun si eu straduindu-ma sa deslusesc cine pleaca si cine sau ce ramane cu adevarat…

A

Amintirile de-o schioapa

Iata ca au luat sfarsit!

Si asa, povestea noastra

Poate nu v-a plictisit!

A

Pentru cateva minute

Ati redevenit copii

Caci asa ramai tot tanar

Cu placere de-a trai.

E

Ne facuram datoria

Si ne despartim aici,

Caci ne-om intalni prin vreme

Noi…parinti,

Si voi…bunici…

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6755
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved