Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Poezii si cantece

Despre copilul cu handicapuri

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proeict de activitate - Cunoasterea mediului- Primavara - Flori
PROIECT DIDACTIC (ACTIVITATE INTEGRATA)
PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA: MIJLOCIE, EDUCAREA LIMBAJULUI, 'EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE'
Proiect didactic Grupa: MIJLOCIE, Cosul cu flori de primavara
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA „Unde a zburat randunica?” - GRUPA: mijlocie
PROIECT DE ACTIVITATE - Toamna, toamna harnica si de daruri darnica
PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare ACTIVITATE PRACTICA, Tablou cu crizanteme
PROIECT DIDACTIC GRUPA: mica Educatie muzicala
FOLCLORUL COPIILOR – TRADITIE SI CULTURA STRAMOSEASCA
PROIECT EDUCATIONAL “DIN INIMI, PENTRU INIMI”

Despre copilul cu handicapuri

    

 



                                                                                   

Cunoastere si atitudini

           

            Unii copii pot prezenta deficiente la nivel senzorial, verbal, comportamental, fizic sau intelectual. Ei sunt numiti handicapati   sau deficienti, folosindu-se in functie de argumente personale, ambii termeni.

Paul Popescu- Neveanu considera ca handicaparea e denumire a situatiilor in care subiectii „sunt dezavantajati in raport cu semenii lor, datorita faptului ca au o deficienta senzoriala, motorie, mintala, sau de orice alta infirmitate”.

            Copilul cu handicap trebuie sa invete in conditii speciale. De acest copil se ocupa psihopedagogia speciala. In functie de gravitatea, de varsta, de posibilitatile de compensare, se stabileste metodologia recuperativ- corectiva si cea instructiv- educativa specifica fiecarui tip de handicap.E foarte importanta utilizarea unor activitati specializate a programelor si manualelor adaptate la cerintele si obiectivelor invatamantului special.

]           Handicapuri ale vederii

            Unele din dificultatile scolare pot fi cauzate de anumite tulburari ale vederii, nedepistate si netratate corespunzator.Un slab vazator nu are posibilitatea perceperii clare dintr-un camp vizual larg, sau nu percepe cu claritate obiectele departate, literele sau cifrele.

Se stie ca imaginile joaca un rol intens in dezvoltarea reprezentarilor vizuale, in formarea unor notiuni clare. In unele cazuri parintii sau educatorii descopera intamplator faptul ca un copil are un handicap vizual usor la unul sau la ambii ochi. Atunci cand se instaleaza o scadere completa a vederii, instruirea copiilor se face numai in scoli speciale. Pentru o alta categorie de copii slabvazatori, recunoasterea unor obiecte, a formelor, a caracteristicilor exterioare este dificila. Pentru acesti copii confuziile ce apar in perceperea unor litere asemanatoare sau a unor cifre, ingreuneaza enorm procesul de instruire. Ei nu percep clar ceea ce scrie invatatorul la tabla, nici continutul unor planse, tablouri, fapt ce conduce la insuccesul scolar

Depistarea oportuna a acestor cazuri si consultarea lor de catre medicul oftalmologpoate influenta in mod pozitiv perceperea vizuala prin folosirea unor ochelari de corectie pentru miopie, hipermetropie sau astigmatism.

            Miopia. Perceperea neclara a obiectelor mai indepartate si o percepere buna a obiectelor apropiate este numita „vedere scurta”in limbajul popular. Se corecteaza cu ajutorul lentilelor divergente.

            Hipermetropia. Razele ce vin de la obiecte se reflecta in spatele retinei si obiectele din apropiere sunt percepute fara claritate. Aceasta anomalie nu trebuie confundata cu presbitia care se manifesta la varste inaintate (peste 50 ani).

In cazurile usoare de hipermetropie apar senzatii usoare de durere in ochi si chiar dureri de cap ( ca simptome specifice).

            Astigmatismul. Este considerata ca o anomalie in structura corneei si se asociaza cu ambliopia inascuta.

            Strabismul. Se datoreaza dezechilibrului in coordonarea miscarilor globilor oculari ( „incrucisarea vederii”) poate provoca in randul copiilor aluzii si porecle (dureroase  pentru cei in cauza).

Srabismul se manifesta in grade diferite de handicap vizual pentru fiecare glob ocular.

            Concluzii  Invatatorul ( educatorul) asaza, de regula, copiii cu deficiente de vaz descoperite, in primele banci si urmaresc diagnosticarea exacta a acestora de catre specialistul oftalmolog. Se asigura protectia acelor copii si prin diferentierea temelor pentru acasa, urmarindu-se evitarea suprasolicitarii activitatii vizuale.



                                                                                                                                                                                                                                                                                

            Handicapuri  de auz si limbaj.                                     

 

Realitatea scolara si prescolara ne arata  existenta a numeroase handicapuri  de limbaj incepand cu tulburarile de pronuntie a dislalcilor, continuand cu tulburarile de ritm si de fluenta a balbaitilor sau a limbajului scris ( cazurile de dislexie sau disgrafie).

Fiecare din aceste anomalii este determinata de anumite cauze si prezinta un alt mod de exteriorizare

Necesitatea diagnosticului diferentiat al medicului si al logopedului reprezinta o conditie a tentativei de reusita a tratamentului recuperator.

            Auzul detine un rol important in dezvoltarea normala a functiei verbale- de care depinde insusirea cu success de catre copii a citirii si scrierii corecte.

Daca surditatea se instaleaza inca din primul an de viata, ca urmare a unor otite insuficient tratate (  sau altor cause), copilul nu-si poate insusi vorbirea, deoarece nu o poate percepe, devenind surdomut si necesitand tratamentul intr-o scoala speciala de demutizare.Specialistii sugereaza practicienilor cateva modalitati simple si diferentierea gradului (profunzimii) hipoacuziei unor copii. Hipoacuzia acuta se caracterizeaza prin capacitatea de a auzi vorbirea obisnuita la distanta de 6-8 metri de la pavilionul urechii, iar a soaptei de la 3-6 metri . Hipoacuzia accentuata permite perceperea vorbirii frica cu glas tare de la 1la 3 metri de pavilionsi a soaptei de la distanta pana la 1 metru.Daca un copil nu percepe glasul tare la distanta de 2 metri si soapta de la 0,5 metri, hipoacuzia lui este grava. Chiar in cazul unor tulburari usoare ale auzului fonematic unii copii nu pot reliza o corecta diferentiere a consoanelor sonore si cele surde ( b-p, d-t, g-c), a suieratoarelor si siflantelor ( s si z, j si s). O parte dintre acesti copii fac greseli in scriere dupa dictare datorita impreciziei perceptiei auditive si nu intarzierii mintale, cum se mai crede. De aceea, asezarea lor in primele randuri, si pronuntia clara de catre educator devine o conduita obligatorie.

Balbaiala ca forma de manifestare a tulburarii de ritm a limbajului se manifesta frcvent in forma ei tonica- de la blocaj la pronuntarea primului cuvant dintr-o comunicare- iar forma clonica se manifesta prin intreruperea sau repetarea unor sunete sau silabe din cuprinsul cuvantului.

Balbaiala, mai frcventa la baieti, determina o teama, o retinere a acestora in comunicarea orala cu ceilalti, de esecului. Aceste esecuri repetate in fata clasei pot conduce la trasaturi negative de caracter ca timiditatea, nehotararea, neincrederea in sine, irascibilitatea s.a.Invasatorii si educatorii, pentru evitarea unor scene in fata clasei, prefera sa-I examineze mai multin scris. In acelasi timp se urmareste sensibilizarea colegilor din clasa asupra evitarii glumelor proaste. In corectarea acestor afectiuni este indicat sa se apeleze cat mai timpuriu la logoped- care prin procedee speciale de respiratie ritmica reuseste sa obtina rezultate foarte bune. In aceste cazuri speciale, educatorii si parintii vor evita sa le atraga atentia copiilor asupra tulburarilor manifest, sa le cultive increderea in fortele lor si sa continue exercitiile de respiratie si miscare recomandate de profesorul logoped.

Practicienii mai intalnesc in clasa si cazuri de incapacitate de formare a deprinderii de citire corecta (dislexii) sau incapacitatea de scriere corecta grafica si ortografica (disgrafii).

Daca un control medical riguros nu confirma o deficienta auditiva, dificultatile in citire si scriere pot fi atribuite unei intarzieri in dezvoltarea psihica, corectate prin metode si mijloace specifice invatamantului special.

           

Handicapuri fizice

            In randul prescolarilor si a scolarilor intalnim si copii cu diferite abateri de la infatisarea fizica normala care pot determina ironii si rautati din partea colegilor acestora.




Ca linie de conduita educatorii trebuie sa dovedeasca mult tact si intelegere fata de acesti copii pe care soarta i-a adus in aceasta situatie ingrata.

O parte dintre acesti copii cu handivapuri fizice se dovedesc a fi sarguinciosi la lectii, dorind sa compenseze deficienta care le marcheaza viata.

Intalnim copii cu anumite deficiente de crestere cum ar fi copiii cu statura foarte mica (nanism), sau mai rar gigantism (crestere exagerata). In majoritatea colectivelor gasim si copii cu tendinta spre obezitate- fata de care colegii folosesc deseori ironia si porecla. In unele cazuri deformarile apar pe fata copilului (cicatrici, implantatii, etc.) sau pe trunchiul copilului (cu torace prea scurt, cu abdomen proeminent, si mai ales cu diferite malformatii ale coloanei vertebrale (cifozele, boala scoliotica). Nici un educatoe nu pune la indoiala capacitatile intelectuale si morale ale acestor copii cu deficiente (handicapuri) fizice. Unii dintre acestia au reusit performante intelectuale mult peste media clasei, finalizand pregatirea scolara prin studii superioare.

Tulburarile de mers, de echilibru sau de coordonare ii fac pe unii elevi sa nu poata participa la jocurile colegilor sau la activitatile de educatie fizica. Renuntand la jocurile consumatoare de energie, pe care le traieste de pe margine, prefera sa-si consume timpul cu activitati scolare sau cu alte activitati compensatorii.

            Un copil cu intellect normal care prezinta o deficienta usoara poate fi integrat foarte bine in scoala de masa, daca i se asigura un climat afectiv corespunzator si o tratare individualizata.

            In toate aceste cazuri, de abatere de la normal, educatorul trebuie sa manifeste toata compasiuneasa si sa aprecieze cu caldura si sensibilitate progresele si performantele obtinute de micul deficient.

            Handicapuri comportamentale

            Factorii care determina devieri de comportament sunt:predispozitiile inascute- ereditatea, sechele datorate leziunilor cerebrale, traumatisme, modificari endocrine produse brusc in conditii de mediu nefavorabile, discomfort psihic, influente negative ale anturajului, lipsa de comunicare si supraveghere, lipsa de autoritate sau autoritate tiranica din partea parintilor, neantrenarea in activitate. Psihologii admit ca cea mai mare frecventa a acestor comportamente se manifesta intre 14-16 ani, apoi se atenueaza. Manifestarile baietilor sunt mai complexe, mai evidente, mai zgomotoase.

Cateva devieri de la comportamentul normal sunt: agresivitatea, abandonul scolar, delasarea, dezordinea, egoismul, furtul, impolitetea, incapatanarea, lentoarea, lenea, minciuna, obraznicia, rasfatul, stangacia, timiditatea, telefagia.

Cadrul didactic are sarcina de a preveni comportamentele deviante, de a-I ajuta sa inteleaga correct situatiile, , de a-I ajuta sa depaseasca momentele dificile, de a-I stimula permanent in activitatea intelectuala si afectiv- motivationala, de a constitui un model comportamental, de a inlatura abaterile comportamentale, de a crea un comfort psihic copilului, de a contribui la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului, de a-I ajuta sa se integreze in viata sociala si scolara.

            Handicapuri intelectuale

           

            Datorita diversitatii acestui tip de handicap e necesara stabilirea riguroasa a diagnosticului diferential pentru a putea plasa acesti subiecti in institutii adecvate posibilitatilor lor de instruire si educare, compensare si recuperare. In raport cu gradul eficientei sunt educati in gradinite si scoli speciale ajutatoare, si scolo speciale profesionale.

Imbecilii de varsta scolara sunt educati in camine- scoala, tinerii si adultii in camine- atelier, iar idiotii in camine- spital.

Persoanele cu debilitate mintala usoara sunt educabili si recuperabili intre anumite limite in functie de nivelul dezvoltarii psihice.Printr-o metodologie speciala ajung la insusirea citit- scrisului, a calculului arithmetic, a unor deprinderi de comunicare si de comportare. Pot deveni independenti, sa se integreze social prin insusirea unor meserii (zugrav, templar, bucatar, etc.)

           

                                                                                                                                   








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 907
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site