Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

Poezii si cantece

PROBLEME ALE MODERNIZARII INVATAMANTULUI. DIRECTII DE DEZVOLTARE ALE INVATAMANTULUI PRESCOLAR

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC GRUPA: Mare, Cand/cum si de ce se intampla?
Rolul activitatilor de cunoasterea mediului in imbogatirea cunostintelor copiilor despre lumea inconjuratoare
Comunicarea didactica in cadrul procesului de invatamant
Fisa de evaluare sumativa la grupa mijlocie
PROIECT DIDACTIC - Grupa: pregatitoare, Numeratia in limitele 1 - 8
CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMTIM - SUBTEMA – PATRUNDEM IN LUMEA POVESTILOR
FISA DE LUCRU INTERDISCIPLINARA
PROIECT DE ACTIVITATE Grupa:mijlocie step by step Cand/cum si de ce se intampla !
Modalitati de realizare a educatiei ecologice in gradinita
Copilul prescolar si jocul didactic

TERMENI importanti pentru acest document

: directii de perspectiva in invatamant : gindirea logica la prescolari : DIRECTII DE PERSPECTIVA GRADINITA : democratizarea invatamantului :

PROBLEME ALE MODERNIZARII INVATAMANTULUI. DIRECTII DE DEZVOLTARE ALE INVATAMANTULUI  PRESCOLAR

Modernizarea invatamantului in tara noastra a devenit o cerinta stringenta a dezvoltarii societatii , aceasta vizand toate componentele invatamantului: obiective, continut, forme de organizare, mijloace, metode relatii pedagogice.

Procesul de invatamant este un sistem, un ansamblu de elemente de interactiune care functioneaza ca un tot , concurand la realizarea unui scop, are deci o finalitate, dispunand de capacitate de reglare.                                              Modernizarea urmareste:

a) reducerea decalajului dintre educatie-dezvoltarea sociala;                                               b) depisteaza mijloacele pedagogice necesare perfectionarii educatiei;             

c) stabileste relatii oprime intre elementele specifice sistemului de invatamant.

 Raportul educatoare-copil se intelege astfel: copilul este un participant activ al propriei sale formarii si ca atare el este centrul tuturor activitatilor; el actioneaza, intreaba, vorbeste stimulat de educatoare. Fiecare copil trebuie sa participe la activitate pe mai multe planuri: obiectual, mental, verbal.                             Activitatea comuna cu toata grupa, datorita caracterului sau organizat si sistematizat, are rolul conducator fata de celelalte forme din gradinita. Se pune problema adecvarii activitatilor la noile cerinte: gradinita are drept scop dezvoltarea multilaterala armonioasa a copilului, pregatirea lui pentru scoala. Aceasta dezvoltare se intelege ca un proces de maturizare a tuturor proceselor legate de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a copiilor.                   Pornind in organizarea si desfasurarea activitatilor din gradinita de la premisa pe care Frőbel o numea cunoasterea naturii copilului, educatia din gradinita va trebui sa cunoasca un adevarat reviriment in domeniul calitatii (sub aspect calitativ).[1]

Dintre activitatile cu functie activizatoare evidenta, jocul trebuie sa ocupe un loc insemnat fiindu-i valorificata din plin valentele sale formative prin: miscare, destindere, placere, cunoastere activa etc.                                             Analiza sistemica a conceptului de invatamant scoate in evidenta legatura logica ce exista intre componentele sale: obiective, continut, metode, mijloace, forme de organizare a activitatii, relatii educator-educat, toate in lumina conexiunilor necesare, proiectate si evaluate la parametric de eficienta ridicata. Modernizarea pedagogiei invatamantului matematic, in special, din perspectiva apropierii formarii gandirii logice a copiilor, impune o organizare si desfasurare a activitatilor matematice intr-o maniera noua: constientizarea complexitatii actului de predare-invatare, metode active si participative, diferentierea invatamantului, cultivarea interesului pentru activitate – prin toate acestea urmarindu-se sporirea eficientei invatamantului.                                                                      

Reforma pedagogica vizeaza transformari la nivelul structurii si functionarii sistemului de invatamant, pe verticala si pe orizontala. Pe verticala prin asigurarea continuitatii intre treptele de invatamant, iar pe orizontala prin conceperea continuturilor intr-o perspective inter si transdisciplinara deschisa valorilor specifice educatiei permanente.    

                                                                                                                    Intre gradinita si ciclul primar liantul dintre aceste doua trepte de invatamant il va reprezenta grupa pregatitoare pentru scoala (6-7ani) grupa care tinde sa se generalizeze in urmatorii ani, deoarece proiectul Legii invatamantului prevede obligativitatea participarii copiilor in grupele pregatitoare, in vederea sprijinirii diferentiate a acestora, pentru egalizarea sanselor de integrare, cu bune rezultate, in activitatea scolara. 

                                                                                                                     Invatamant romanesc are un caracter unitar si democratic, in sensul ca asigura accesul la studii pe toate treptele scolare si conditii de pregatire; totodata se are in vedere principiul potrivit caruia intregul continut al invatamantului, ca de altfel toate activitatile instructiv-educative trebuie sa urmareasca dezvoltarea multilaterala, armonioasa a personalitatii elevilor de la cea mai frageda varsta, atingand nivelul cel mai inalt al posibilitatilor fiecarei etape de varsta.                                                         

Pentru aceasta programele sunt alcatuite in asa fel incat sa respecte particularitatile de varsta, sa asigure dezvoltarea copiilor, sa impulsioneze si sa stimuleze evolutia ascendenta a proceselor psihice ale copiilor sub influenta invatarii. In acest sens ele se bazeaza pe functiile psihicei capacitatile deja formate, dar si pe cele potentiale, care incepand sa apara in fiecare etapa vor deveni caracteristice pentru etapele urmatoare de varsta.                                                                                                                        

Pornind de la teza ca democratizarea invatamantului inseamna sanse sporite de optiune, scoala noastra cauta forme compatibile cu un invatamant modern care sa permita fiecarui individ sa se realizeze la un nivel optimal.     

Varsta prescolara este considerata, pe drept cuvant, perioada expozitiei intelectuale, afectiv, morale copiii avand o bogata fantezie a imaginatiei si o dorinta launtrica de miscare.              

Aceasta stare psihoindividuala o traverseaza copilul cu sprijinul competent al educatoarei, fiind perioada esentiala in formarea omului.

Invatamantul prescolar - ca treapta distincta si necesara sistemului de invatamant, ca parte integranta a structurilor educative globale, ca prima faza a educatiei permanente – adopta sarcini importante in procesul punerii bazelor formarii personalitatii copiilor reevaluarea obiectivelor, continutului si tehnologiei didactice. Atat sub raportul obiectivelor, continutului, formelor de organizare si desfasurarea metodelor, mijloacelor si modalitatilor de evaluarea, procesul formativ – educativ la varsta prescolara este conceput unitar, imbinand pe parcursul  intregii perioade invatarea sociala cu cea perceptiv – cognitive si cu jocul, in vederea pregatirii copilului pentru integrarea in activitatile de tip scolar. Avand in vedere importanta educatiei prescolare asupra educatiei permanente, se pune problema sporirii eficientei pe care o are educatia organizata la o varsta cat mai frageda si in legatura cu aceasta necesitate instruirii  unei etape de pregatire pentru scoala primara. Avand un rol cu preponderenta formativ, invatamantul prescolar dezvolta gandirea, inteligenta, spiritual de observatie al copiilor exersand operatii de analiza, sinteza, comparatie, abstractie si generalizare in cadrul jocurilor logico-matematice.           

Gradinita si-a indeplinit intotdeauna functia sociala de sprijinire a familiei in cresterea si educatia copiilor si in concordanta cu tendintele de evolutie a invatamantului.      

Integrarea educatiei prescolare institutionalizate in sistemul invatamantului scolar din tara noastra se bazeaza pe intelegerea stiintifica a functiei ce o indeplineste gradinita in viata sociala cat si a relatiei ei cu invatamantul primar.    

In vederea realizarii scopului si obiectivelor specifice sunt prevazute urmatoarele idei pedagogice directoare:                                                  

 - accentuarea caracterului formative al procesului instructive-educativ din gradinita, in toate componentele sale; stimularea inteligentei si creativitatii prin toate mijloacele specifice varstei prescolare;                                        

 - valorificarea maxima a functiilor stimulative si formative ale jocului – ca activitate de baza a copilului la varsta prescolara – atat ca mijloc cat si ca metoda in desfasurarea procesului de invatamant din gradinita;                   

 - antrenarea copilului in actiunea directa (in jocuri, exercitii) participant activ la formarea personalitatii sale prin reducerea rolului de ”spectator” la actiunea educatoarei sau altor copii si mai ales prin extinderea metodelor active in educatia prescolara;                                                                 

 - apropierea copilului de realitatea inconjuratoare pentru a favoriza imbogatirea reprezentarilor despre natura si viata sociala si stimularea educatiei senzoriale specifice varstei copiilor.  

                                                                                                                              Gradinita consemneaza necesitatea adaptarii unei atitudini receptive fata de innoirile care sunt aduse si care se impun a se efectua in continuare in structura activitatilor si jocurilor comune astfel incat fiecare din acestea sa asigure fiecarui copil un numar egal de exercitii in plan actional, mintal, verbal, emotional, comportamental. In centrul activitatii instructiv-educative din gradinita este copilul. Tinand seama de cerintele dezvoltarii complexe a tuturor copiilor, gradinita trebuie sa-si sporeasca contributia la cultivarea proceselor cognitive a intereselor de cunoastere si de formare a atributiilor de invatare. Pentru aceasta educatia prescolara trebuie sa vizeze dezvoltarea integrala a vietii copilului si ca atare sa fie axate pe: dezvoltarea vorbirii si cunoasterea mediului ambient, formarea unor deprinderi manuale, dezvoltarea fizica armonioasa, insusirea primelor insusiri matematice, intarirea sanatatii ce ar duce la dezvoltarea unei gandiri logice si abstracte. Atingerea scopului educatiei prescolare(dezvoltarea multilaterala a personalitatii copilului) se realizeaza in raport cu respectarea obiectivelor fiecarui plan de dezvoltare a acestuia: fizic, intelectual, moral, estetic, practic, prin traducerea in viata a continutului programului. Cu alte cuvinte elementele de instruire nu constituie un scop in sine ci pe baza lor se urmareste dezvoltarea in mod armonios a personalitatii copilului. Caracterul stiintific al cunostintelor se asigura pe deplin dar in procesul descoperirii adevarului, al noului, copiilor trebuie sa li se creeze posibilitatea de a-si exersa sistematic si ascendent baza senzoriala a cunoasterii, precum si calitatile gandirii logice, abstracte.         

 Cuantumul de cunostinte stiintifice selectat cu grija de educatoare, pe baza recomandarilor programei si amplificat in mod treptat de la o grupa la alta, contribuie pe de o parte la largirea orizontului cunoasterii iar pe de alta parte la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la formarea deprinderilor de activitate mintala, logica si abstracta cu caracter practic la educarea comportamentului a trasatorilor morale si estetice. Prin urmare pregatirea copiilor de 3-6/7 in gradinita pentru activitatea scolara este conceputa, inteleasa si realizata in practica cuvenita ca un proces de maturizare a diferitelor componente legate de dezvoltarea fizica intelectuala morala estetica. De pe aceasta pozitie, pe baza rezultatelor activitatii de dezvoltare stiintifica si practica din gradinita, programa a fost substantial innoita. Astfel, in procesul de transmitere si receptionare a informatiilor, copilul nu asista pasiv, repetand dupa educatoare ci participa activ la acest proces pe baza de activitate proprie, de cautare, de analiza, de comparatie incat descoperirea noului este rezultatul cautarilor directe si personale, copilul simtind bucuria reusitei. In acest fel copilul va contribui la propria sa formare prin actiune concreta, prin efort intelectual si prin implicare verbala sub indrumarea si controlul educatoarei.

Jean Piaget in articolul intitulat ”Inteligenta este capacitatea de adaptare la o situatie noua” mentioneaza faptul ca: ”este necesar ca copilul sa fie lasat sa descopere el insusi adevarul actionand in mod practic, intrucat scopul scolii este de a forma creatori, novatori si nu de a forma indivizi care sa repete ceea ce au invatat generatiile precedente”. [2]                                                                                             In gradinita activitatile cu continut matematic au rol deosebit in stimularea  dezvoltarii intelectuale contribuind la trecerea treptata de la gandirea concret-intuitiva la gandirea abstracta pregatind copiii pentru intelegerea si insusiri matematicii in clasa I. In gradinita copilul invata, asa cum precizeaza programa, sa formeze colectii-multimi de obiecte, descopera proprietatile caracteristice, stabileste relatii intre ele, efectueaza operatii cu ele. In cadrul jocurilor logico-matematice copiii sunt familiarizati cu unele notiuni elementare despre multimi si relatii. Facand exercitii de gandire logica pe multimi concrete (figuri geometrice) ei dobandesc pregatirea necesara pentru intelegerea notiuni de reprezentare matematica – intelegerea numarului natural si operatiilor cu numere naturale pe baza multimilor (conjunctia, negatia, reuniunea, egalitatea multimilor). In principal aceasta sarcina importanta a gradinitei consta in exercitii de clasificare, comparare si ordonarea multimilor de obiecte. In cadrul jocurilor logico-matematice la grupa mica am  desfasurat jocuri care au avut ca scop construirea grupelor de figuri geometrice ”Aseaza-ma la casuta mea”, ”Ce stii despre mine”, jocuri care au permis copiilor sa-si exprime personalitatea in rolul conducator al jocului si sa foloseasca terminologia necesara activitatii matematice. 

La grupa mijlocie am reluat sub forme noi sarcinile prin jocurile ”Ce ai gasit”, ”Multe sau putine”, ”gaseste fratii mei”, am acordat o atentie deosebita activitatilor referitoare la construirea grupelor de obiecte.

La grupa  mare prin jocurile: ”Formeaza multimi de obiecte si denumeste-le”, ”Aseaza in sir obiectele dupa marime, grosime, culoare”, ”Cine aranjeaza mai frumos”, ”Gaseste locul potrivit”, am verificat nivelul de cunostinte al copiilor am reamintit si am reimprospatat cunostintele.         

Programa invatamantului prescolar reflecta o preocupare intensa pentru modernizarea activitatilor cu continut matematic, prevazand o serie de obiective in scopul initierii copiilor in domeniul matematici acordand o deosebita atentie aspectelor de ordin formativ, actiunilor cu multimi de obiecte insusiri unor operatii logice simple, sesizarii unor relatii cantitative dintre multimile de obiecte.     

Realizarea cu succes a obiectivelor prevazute de programa este conditionata in mare masura de felul in care se proiecteaza pe intreg cursul anului scolar succesiunea activitatilor, modul de activitati si exercitii efectuate, indeplinirii diferitelor obiective in raport cu importanta lor la grupa respective si mai ales cu valentele lor formative. Bogatele experiente care s-au facut pe plan mondial si in tara noastra au dovedit posibilitatea copilului de sase ani de a asimila matematica in maniera moderna.                 

Introducerea in gradinita a unor elemente de matematica moderna, urmareste dezvoltarea gandirii logice a copiilor prin jocuri logice care le dezvaluie acestora esenta conceptiilor matematice punandu-i in situatia de a intelege de la inceput aceste concepte, in definitia lor stiintifica.

Astfel notiunea de multime(grupa) care constituie una din premisele continuarii invatamantului matematic, intrucat pe baza ei se elaboreaza alte notiuni matematice trebuie introdusa de timpuriu. Pe baza cunoasteri relatiilor dintre multimi (au elemente comune, nu au elemente comune, submultimi) si a operatiilor cu multimi copiii ajung sa inteleaga operatiile aritmetice ca operatii cu cardinalele multimilor, ajung sa cunoasca si proprietatile acestor operatii, asta la grupa mare, dar mai ales grupa pregatitoare.         

Putem spune ca prescolarii sunt condusi si ajutati sa inteleaga notiunile matematice in esenta lor stiintifica prin asa numitele multimi ”naive” pe care cercuri, sageti sau diagrame colorate le fac accesibile intentiei si cu care se opereaza conform regulilor celei mai elementare logici. Referindu-ne la educatia matematica a copilului prescolar intr-o maniera moderna se recomanda utilizarea jocului ca modalitate principala de predare-invitare. Jocul nu este vazut ca o activitate libera, pe de-a intregul nestructurata. Jocul propus propune materiale bine selectionate, astfel incat odata cu stimularea motivatiei prin placerea  de ase juca copii invata si conceptul avut in vedere. In plus, prin comentarii si intrebari, precum si prin implicarea sa in joc, in desfasurarea lui educatoarea il ghideaza pe copil aspre intalnirea cu problema ce trebuie rezolvata.                       

 Gandirea secolului nostru si a celor viitoare se cere a fi tot mai mult o gandire creatoare, iar omul prezentului si al viitorului usor adaptabil la schimbare, inventiv. Astazi, matematica se aplica In domenii variate ”Intrarea in tara cunoasterii se face pe podul matematicii”- spunea profesorul universitar Stefan Barsanescu. De aceea cultura stiintifica matematica a devenit un element de baza a culturii omului modern , cultura generala a oricarui cetatea trebuind sa cuprinda cunostinte matematice de un nivel tot mai inalt.         

De aceea este natural ca noua tehnologie sa fie regasita si la micutii prescolari in educatia pentru matematica, Microcomputerele, diferitele echipamente electronice, utilizate selectiv vor fi de mare ajutor in instruire.  



[1] ION DRAGAN – Revista INVATAMANTUL PRESCOLAR Nr 1-2/1990, pag 53    

[2] 1. Revista de pedagogie nr. 12/1990, pagina 42     

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1289
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved