Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

SUBSTANTE STINGATOARE - Apa, Spuma, Pulberi

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SUBSTANTE STINGATOARE - Apa, Spuma, Pulberi
PROIECT TEHNICIAN IN GASTRONOMIE - ANALIZA ORGANIZARII PROCESULUI DE PRODUCTIE LA SC.ANAHOTELS.SA, UNITATEA HOTEL EUROPA
OZN ? UFO sau nori?
RAZBOIUL MARITM - REGULI DE ANGAJARE
ADEVERINTA MEDICALA CU STAMPILA
101 MOTIVE pentru care TE IUBESC
Profetiile necunoscute ale lui Nostradamus
Cunoasteti-va inamicii
Termometrul - Tipuri de termometre
STATIA RADIO PORTABILA RF-5800V-MP MANUAL DE OPERARE

SUBSTANTE STINGATOARE

var googletag = googletag || {}; googletag.cmd = googletag.cmd || []; (function() { var gads = document.createElement('script'); gads.async = true; gads.type = 'text/javascript'; var useSSL = 'https:' == document.location.protocol; gads.src = (useSSL ? 'https:' : 'http:') + '//www.googletagservices.com/tag/js/gpt.js'; var node = document.getElementsByTagName('script')[0]; node.parentNode.insertBefore(gads, node); })();


absorbtie a

caldurii raportata la caldura specifica si caldura latenta de vaporizare.

Efectul de stingere a incendiilor cu apa se realizeaza prin :

-racirea materialului care arde

-izolarea suprafetei incendiate de oxigenul de aer

-actiune mecanica,cand se foloseste sub forma de jet compact

Folosirea apei la stingerea incendiilor

Apa se intrebuinteaza pentru stingerea incendiului sub forma de:

-jet compact (pe punte);

-jet pulverizat (in compartimentul masini);

-stropire (sprinklere,drencere ,pulverizatoare);

-perdele;

-abur.

Folosirea jetului compact

Capacitatea de patrundere a jetului de apa in focarul incendiului depinde de

dimensiunile picaturilor, de presiunea dinamica a jetului,de presiunea flacarilor,a curentilor de aer si a produselor de ardere,de viteza de miscare a picaturilor,precum si de gradul de evaporare a apei in zona flacarilor.

Prin folosirea apei sub forma de jet compact se poate conta pe cresterea

eficacitatii si a capacitatii de soc a apei,deoarece in acest caz cantitatea refulata este de multe ori considerabila si datorita presiunii mari,efectul de dizlocare este puternic.

Folosirea jetului pulverizat

Jetul de apa dispersata este alcatuit din picaturi de apa cu diametrul mediu de

1mm.Efectul de stingere este cu atat mai pyternic, cu cat se evapora mai multa apa.

Efectul maxim de stingere cu apa sub forma dispersata si pulverizata se obtine in

incaperi inchise.

Pulverizareaapei pana la ceata se poate realiza prin trei cai;

-cu ajutorul aerului comprimat;

-prin folosirea inaltei presiuni de la 50-120 de atmosfere.

-prin folosirea unei presiuni reduse de la 2-10 atmosfere.

Experimentarile privind stingerea incendiilor cu apa pulverizata au demonstrat

ca stingerea se produce pe seama stingerii materialului combustibil si a flacarii.

Efectul apei asupracombustibilului incendiat

Folosirea apei la stingerea incendiilor va fi cu atat mai eficace cu cat cantitatea de

apa ce se transforma in vapori va fi cat mai mare.

De aceea este indicat ca la anumite categorii de incendii (paioase,textile,hartii,etc)

sa se foloseasca apa sub forma de ploaie sau ceata,care prezinta urmatoarele avantaje:

-consum mic de apa;

-se mareste suprafata de stropire,avand ca efect ointensa actiune de racire;

-rezulta o mai mare cantitate de vapori,care impiedica accesul oxigenului in zona de ardere;

-ajuta la depunerea particulelor solide incandescente aflate in suspensie,reducand astfel posibilitatea de propagare a focului in zonele vecine;

-poate fi folosita pentru protectia porsonalului care lucreaza in zone cu temperaturi mari si pentru racirea elementelor de constructii.

La stingerea incendiilor produse de materiale combustibile solide,in cele mai

multe cazuri se foloseste apa sub forma de jet compact.

Incendiul de carbune praf se stinge cu apa cu jet pulverizat fiind interzisa

folosirea jetului compactcare prin actiunea lui mecanica poate imprastia incendiul si in plus praful ridicat in aer,intr-o anumita concentratie este un amestec exploziv.Situatia este opusa in cazul bulgarilor de carbune.

Faptul ca apa are o densitate mare,este buna conductoare de electricitate si

reactioneaza cu o serie de substante face domeniul ei de utilizare sa fie limitat.

De exemplu,la stingerea incendiilor de lichide combustibile (titei,benzina,petrol

lampant,motorina,etc.)in rezervoare, apa nu poate fi folosita,deoarece,data fiind densitatea lor relativ mica,aceste lichide plutesc deasupra apei si continua sa arda.

De asemenea ,nu poate fi folosita nici la stingerea incendiilor izbucnite in zone

cu instalatii electrice fara respectarea unor reguli si masuri speciale sau la stingrea unor

substante care , in contact cu apa reactioneaza: carbura de calciu (carbidul),,metale sub forma de pulberi (aluminiu,potasiu,sodiu,magneziu).

Apa imbunatatita chimic

Pentru a spori puterea de patrundere in masa materialelor cu care vine in contact

,s-a actionat asupra tensiunii superficiale a acesteia.Practic exista posibilitatea de a reduce semnificativ tensiunea superficiala a apei prin tratarea sa cu diversi detergenti(Dero 73).

Apa imbunatatita chimic ete recomandabil a se folosi la stingerea incendiilor de

Materiale bogate in celuloza cu sunt:lemnul,textilele,bumbacul,hartia)

Tabelul 1

Denumirea subst/mat. combust.

Pericolul in urma reactiei cu apa

Carburile materialelor alcaline

Explozie prin contact



Nitroglicerina

Explozie la lovirea cu jetul de apa

Acid clorosulfic

Reactioneaza cu apa cu explozie

Azotat de plumb

Instabil,explozie la cresterea umid.peste 30%

Peroxid de sodiu

Este posibila explozia si intensificarea arderii

Var nestins

Tetraclorura de titan

Se degajeaza o cantitate mare de caldura

(peste 400 grade Celsius)

Hidrosulfit de sodiu

Se autoaprinde in contact cu apa

Salpetru

Jetul de apa in salpetru topit provoaca aruncarea puternica in forma de explozie si intensificarea arderii

Carbura de Al,Ba,Cl

Se descompun cu degajare de acetilena

Fosfura de sodiu,calciu

Reactioneaza si degaja hidrura de fosfor care se autoinflameaza in aer

Hidrurile metalelor alcaline si

Alcalino-pamantoase

Reactioneaza si degaja hidrogen

Se degaja hidrogen

Hidrura de sodiu si de potasiu

Cl,cesiu,potasiu,rubidiu,sodiu

Aluminiu pulbere

Magneziu titan si aliajele lor

Termit

Electron,zinc pulbere

Descompune apa(degajare de hidrogen)

Substante stingatoare prin izolare

Spuma

O parte din incendii nu pot fi stinse au apa,fie din cauza naturii materialului

incendiat fie din cauza reactiilor chimice care se produc in prezenta apei.

Pentru stingerea unor astfel de incendii se foloseste spuma.

Pe suprafetele incendiate spuma actioneaza prin patura izolatoare care se

formeaza intre materia incendiata si mediul carburant,precum si prin efectul de racire ce se produce datorita apei pe care o contine.

Din punct de vedere al modului de producere spuma poate fi de doua feluri:

-spuma chimica;

-spuma mecanica.

La randul ei spuma mecanica este de mai multe feluri:




-spuma mecanica grea;

-spuma mecanica cu coeficient de infoiere mediu;

-spuma mecanica cu coeficient mare de infoiere (spuma usoara0;

-apa usoara (light water).

Spuma reprezinta agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai

usoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si acumulate in strat,in caz de avarie la depozite si instalatii tehnologice (tancuri de combustibil,santine,separatoare,etc.).

Spuma nu poate fi folosita acolo unde este interzisa prezenta apei.

Se actioneaza cu spuma in special la:

-stingerea lichidelor combustibile si inflamabile;

-stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumelor si sarurilor;

-protectia materialelorelementelor de constructie impotriva caldurii radiante;

-impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor;

-impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.

Pentru a asigura o eficacitate maxima,spuma trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:

-sa aiba densitate mica,intre 0,1-0,15, care ii da posibilitatea sa pluteasca pe suprafata lichidelor combustibile;

-sa fie compacta abica stratul de spuma sa nu aiba spatii goale;

-sa fie omogena (bulele de aer sau gaze sa aiba aceeasi marime);

-sa fie persistenta: sa reziste minimum 30 minute fara sase degradeze;

-sa fie aderenta atfel incat proiectata pe materiale in plan vertical sa se mentina pe suprafete verticale;

-sa nu produca coroziune;

-sa fie fluida;

-sa aiba un coeficient de infoiere corespunzator;

-timp de stingere minim.

Spuma chimica

Este formata dintr-o masa de bule de dimensiuni reduse,fiecare bula fiind invelita

intr-o menbrana lichida umpluta cu dioxid de carbon,care se formeaza pe cale chimica in urma reactiei dintre substantele care genereaza spuma (substanta A si substanta B).

Substanta A este formata de obicei din sulfatul de aluminiu,iar substanta B din

bicarbonat de sodiu sau de potasiu.

Efectul de izolare pe care-l are spuma chimica se datoreste conductivitatii ei

termice reduse si din aceasta este impiedicata reaprinderea substantelor si materialelor combustibile,precum si reancalzirea lichidelor combustibile,sub influenta corpurilor solide incandescente din apropiere.

Spuma chimica exercita asupra incendiului si efecte de racire si inabusire.

Spuma mecanica grea

Acest gen de spuma se obtine prin amestecarea unei substante generatoare de

spuma cu apa si aerul,folosind in acest scop dispozitive speciale.

Ca spumant se foloseste SPUMOGENUL care poate fi lichid sau praf.

Spuma mecanica actioneaza asupra focarului,ca si spuma chimica prin efecte de

izolare,racire datorita apei pe care o contine si inabusirea in urma formarii vaporilor de apa.

Spuma cu coeficient mediu si mare de infoiere

Pentru producerea spumei usoare se foloseste un spumant special ,ceea ce

constituie un dezavantaj deoarece practic si economic ar fi fost sa se foloseasca acelasi spumant pentru toate categoriile de spuma.

Spuma usoara exercita asupra focarului de incendiu o actiune complexa de

inabusire,izolare si racire.

Efectul de inabusire a spumei usoare poate fi marit prin adaosul unei mici

cantitati de dioxid de carbon in curentul de aer al generatorului de spuma,o astfel de spuma putand stinge incendii de alcool,acetona,etc.

Spuma usoara se poate folosi cu rezultate bune la stingerea incendiilor la

magaziile si compartimentele navei sau tancurile navelor,in tunele ,canale de cabluri,precum si la uscat in industria chimica sau in subsolurile cladirilor,aceasta pentru ca intr-un spatiu inchis poate fi refulata o cantitate mare de spuma.

Spuma usoara se obtine in generatoare care functioneaza pe pricipiul ejectiei si

prin folosirea unui ventilator.

Folosirea spumei usoare prezinta urmatoarele avantaje:

-utilizarea unei cantitati minime de apa (1-2 litrii) pentru aproximativ 1000 de litrii de spuma;

-stingerea rapida a incendiului si impiedicarea reaprinderii;

-lipsa actiunii corozive (spre deosebire de spuma chimica);

-patrunderea ei in locuri greu accesibile (tunele,canale,coridoare, pivnite);

-lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.

Dezavantajele spumei usoare sunt urmatoarele:

-greutate redusa si deci instabilitate atunci cand bate vantul;

-pret de cost relativ ridicat;

-dificultati la indepartarea ei dupa stingerea incendiilor (unele tipuri de spuma infunda canalizarile);

-distanta de actiune a geleratoarelor relativ limitata.

Apa usoara

Este o substanta stingatoare de data mai recenta,care se refuleaza asupra unui

lichid nemiscibil cu apa formand o pelicula care impiedica ,chiar si in cazul in care este foarte fina, evaporarea lichidului combustibil.Datorita acestei proprietati se reduce concentratia de vapori deasupra lichidului care arde,procesul de ardere se intrerupe iar reaprinderea nu mai este posibila.

Substantele tensioactive pe baza de fluor din care se obtine apa usoara s-au

dovedit a fi foarte eficiente in stingerea incendiului,atunci cand sunt amestecate cu substante proteinice.Se obtine o spuma fluida si rezistenta la foc,indicata a se folosi in instalatii fixe se stingere la tancuri si rezervoare de combustibil lichid,recomandandu-se dupa unii specialisti din strainatate,sa se introduca de jos in sus,adica sub suprafata incendiata.

Unul din marile avantaje ale apei usoare este compatibilitatea cu spuma

proteinica si intr-o masura oarecare cu pulberea stingatoare. Acest mare avantaj poate fi folosit pentru realizarea unei stingeri rapide a incendiilor,folosind procedee mixte.

Pulberi stingatoare

Pulberile stingatoare au devenit substante stingatoare de larga utilitate.Rezultatele

excelente chiar si in cazul incendiilor de proportii produse de lichide sau gaze combustibile,posibilitatile corespunzatoare de conservare,cat si alte insusiri ale lor,fac ca pulberile stingatoare sa constituie substante de stingere extrem de eficace.

Componentul de baza al unor pulberi stingatoare este bicarbonatul de sodiu,dar in

afara acestora se mai fabrica pulberi pe baza de bicarbonat de potasiu,sulfat de aluminiu,carbonat de sodiu .uree tehnica si din diferiti compusi ai borului.

Pe plan mondial s-au stabilit trei grupe de pulberi stingatoare in raport de natura

incendiilor la care pot fi folosite:

  1. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasele B si C adica pulberi normale;
  2. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clase A ,B sau C adica pulberi polivalente si
  3. Pulberi stingatoare eficace la stingerea incendiilor din clasa D adica pulberi speciale.

La noi in tara s-a fabricat o pulbere stingatoare eficace la stingerea incendiilor



Din clasele B si C,pe baza de bicarbonat de sodiu,denumita „PULVOGEN”.

Florex

Aceasta pulbere stingatoare se fabrica la noi in tara din bicarbonat de potasiu

pulvis ,uree tehnica si alte substante chimice,care prezinta caracteristici de stingere superioare pulvogenului si pulvogenului special.

Pulberile stingatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-eficacitate maxima la stingere, determinate de proprietatile chimice si de gradul de dispersie;

-fluiditate buna in conducte;

-capacitatea de a forma un nor compact in suspensie de aer;

-stabilitate la umezire si la intarire in cazul unei pastrari indelungate;

-stabilitate termica;

-conductibilitate termica redusa.

Substante folosite la reducerea continutului de oxigen

Arderea se desfasoara normal pana la un continut minim de 14-17% oxigen.

Prin folosirea substantelor care reduc concentratia de oxigen se micsoreaza viteza

de degajare a caldurii si scade temperatura de ardere.

Metoda consta in diluarea substantelor gazoase combustibile,a amestecurilor de

vapori –aer sau a aerului care participa la ardere,cu substante care nu intretin arderea.

Substantele de diluare cele mai intrebuintate sunt:

-apa sub forma de abur sau fin pulverizata;

-gazele inerte: bioxidul de carbon, azotul si gazele de ardere preparate special in acest scop(gazulo inert).

Aburul

Pe unele nave petroliere aburul aste folosit la camera pompelor si pentru

inundarea tancurilor de marfa.

Efectul de stingere al aburului se bazeaza pe diluarea concentratiei de oxigen in

zona de ardere pana la o limita la care continuarea arderii devine imposibila.

Costul scazut al aburuluiin raport cu alti agenti de stingere,investitiile reduse

necesare realizarii instalatiilor,simplitatea lor fac ca si in prezent acest sistem de protectie sa fie utilizat pentru:

-stingerea unor anumite incendii de produse gazoase,lichide sau solide cu jeturi,pe suprafete mici sau inundarea in spatii inchise,cu volum mai mic de 500mc;

-limitarea posibilitatii de propagare a incendiilor-prin perdele de abur in spacial la instalatiile tehnologicecare functioneaza la temperaturi ridicate;

-prevenirea incendiilor sau exploziilor-prin diluarea atmosferei in zonele cu scapari accidentale de gaze ,sau lichide inflamabile,in caz de avarie.

Apa fin pulverizata

La o pulverizare fina a apei in zona de ardere,aceasta se transforma in abur

(vapori de apa) diluand substantele care participa la ardere.

Bioxidul de carbon

Bioxidul de carbon este un gaz incolor si inodor care nu arde si nu intretine

arderea.

Bioxidul de carbon ca substanta stingatoare are urmatoarele calitati:

-patrunde in orificiile obiectului aprins,fiind mai greu decat aerul;

-este rau conducator de electricitate;

-nu se depreciaza pe timp de conservare indelungata;

-nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute;

La nave ,bioxidul de carbon se foloseste mult ca substanta stingatoare refulata

prin intermadiul instalatiilor fixe de stingere,stingatoarele cu zapada carbonica si ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoare din stingatoarele cu praf si CO2.

Bioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare fiind indicat a se folosi la:

-depozite,magazii cu suprafata mica si in care nu se poate face un control permanent;

-masini si instalatii electrice amplasate in incaperi inchise;

-transformatoare si generatoare electrice,tablou de distributie;

-centrale telefonice automate;

-incaperi de productie fara supravegherea continua a productiei;

-instalatii sau utilaje de mare valoare care au un rol important economic;

-instalatii si utilaje cu pericol de incendiu si care constituie un pericol pentru restul instalatiilor;

-tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scazuta ,avand un volum maxim de 500 metrii cubi;

-compartiment masini,baleaj,magazii marfa,magazii pituri.

Azotul

Azotul poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalatii tehnologice

Fiind refulat din instalatiile fixe de stingere sau ca agent de vehiculare a pulberilor stingatoaredin masini speciale de stins incendiu.

Gazul inert

Gazele rezultate in urma arderilor combustibililor in caldari ,motoare sau

generatoare,racite spalate si purificate sunt cunoscute in domeniul naval sub numele generic de gaz inert.

Continutul redus de oxigen precum si concentratia mare de bioxid de carbon si

azot au dus la folosirea gazului inert ca mijloc principal de stins incendiile din magaziile de marfuri uscate si de asemenea ca mijloc preventiv contra izbucnirii unor incendii in tancurile de marfa ale tancurilor petroliere.

Reducerea continutului de oxigen din tancurile prin introducerea gazului inert se

realizeaza prin doua procedee si anume:

-prin diluare-atunci cand are loc un proces de amestecare a gazului existent in tanc cu gazul inert intridus fortat intr-un jet care ajunge la fundul tancului;

-prin dizlocare-atunci cand gazul inert este introdus lent pe la partea superioara ,aparand un fenomen de stratificare in care stratul inferior de gaz din tanc se micsoreaza datorita evacuarii lui in atmosfera.

Temperatura gazului inert introdus in compartimentul protejat trebuie sa fie:

-pentru tancurile de marfa,maxim 40 grade Celsius;

-pentru magaziile de marfuri uscate ,maxim 50 grade Celsius.

Substante stingatoare prin inhibitie chimica

Halonii

Dintre mijloacele de stingere prin inhibitie chimica fac parte hidrocarburile

halogenate.

Eficienta unei butelii de halon 1301 este echivalenta cu patru butelii de bioxid

de carbon de aceeasi marime.

Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu jet compact ,

jetpulverizatsi ,sub forma de aerosoli.

Procesul de intrerupere a arderii se datoreste:

-vaporizarii picaturilor de substante stingatoare;

-amestecarii vaporilor substantei stingatoare;

-interactiunii fizico-chimice intre vaporii de haloni vaporii de combustibili.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1196
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site