Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cum poate influenta omul regimul termic al unor plante si animale

Biologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Mitocondria. Conversia energiei celulare. Organite specializate in producerea energiei celulare.
Broastele testoase
Aparatul digestiv
Cum poate influenta omul regimul termic al unor plante si animale
ORGANIZAREA MOLECULARA, EXPRESIA SI REGLAREA GENELOR EUCARIOTE
Structural-functionalismul
IMUNOCHIMIE
DIVIZIUNEA CELULARA
RADIOIMMUNOASSAY / RIA
SEMNALIZAREA CELULARA

Cum poate influenta omul regimul termic al unor plante si animale

Regimul termic al plantelor si animalelor este influentat in primal rand de incalzirea gloabala.       



Incalzirea globala este cresterea continua a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a apei oceanelor, constatata in ultimele decenii.   Temperatura medie a aerului in apropierea suprafetei Pamantului a crescut inultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei  afirma ca „cea mai mare parte a cresterii temperaturii medii in a doua jumatatea a secolului al XX-lea se datoreaza probabil cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera, de provenienta antropica.[1] Ei considera ca fenomenele naturale ca variatiile solare si vulcanismul au avut un mic efect de incalzire pana in anii 1950, dar dupa efectul a fost de usoara racire.

Incalzirea globala are efecte profunde in cela mai diferite domenii. Ea determina ridicarea nivelului marii, extreme climatice, topirea ghetarilor, extinctia a numeroase specii si schimbari privind sanatatea oamenilor. Impotriva efectelor incalzirii globale se duce o lupta sustinuta, al carei aspect central este ratificarea de catre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor care influenteaza viteza incalzirii.

Clima Pamantului a suferit dintotdeauna modificari ciclice, cu perioade de racire si incalzire. Modificarile au diferite durate, precum si diferite amplitudini. Se mentioneaza urmatoarele tipuri de cicluri:

  • Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), in care temperaturile pot varia de la cateva grade, pana la cateva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat in considerare in cazul schimbarilor climatice.
  • Ciclul anual (anotimpuri), in care variatia temperaturii si a altor parametri, de exemplu a concentratiei de dioxid de carbon) este sesizabila pe un grafic care arata influenta industrializarii.
  • Ciclul solar, cu o durata de cca. 11 ani, indica o variatie periodica a temperaturilor, care poate masca incalzirea globala.
  • Ciclul glaciar, care se intinde pe durate de mii pana la sute de mii de ani si determina mari variatii climatice.

Ciclul solar, este o variatie a activitatii solare cu o durata medie de 11,2 ani, insa se cunosc cicluri solare cu durate intre 8 si 15 ani. Se presupune ca un ciclu solar este determinat de campul sau magnetic, care se inverseaza o data la 11 ani, un ciclu magnetic complet durand de fapt 22 de ani. Activitatea solara este caracterizata prin numarul de pete solare, numarul de eruptii solare si radiatia solara. Cel mai bun indice este considerat cel al radiatiei de 2,8 GHz, adica a radiatiei cu lungimea de unda de 10,7 cm.




Nu se cunoaste prea bine influenta ciclului solar asupra climei, insa lipsa petelor solare din a doua jumatate a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioada foarte friguroasa, perioada minimului Maunder, numita „mica glaciatiune”, sau „mica era glaciara.

Ciclul glaciar

Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) si pana astazi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul statiei Vostok, carotaje care pot extrage gheata de la adancimea de 3500 m. [5] Vechimea ghetii este de cateva sute de mii de ani. Compozitia izotopica a oxigenului extras din gheata permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o perioada in urma de pana la 700 000 de ani.

In figurile alaturate glaciatiunile au fost urmatoarele:[6] glaciatiunea Mindel, care a durat intre anii 650 000 – 350 000 i.Hr., glaciatiunea Riss, care a durat intre anii 300 000  - 120 000 i.Hr. si glaciatiunea Würm, care a durat intre anii 80 000 – 10 000 i.Hr. Tot in era cuaternara, inainte de cele trei mentionate a avut loc glaciatiunea Günz, care a durat intre anii 900 000 – 700 000 i.Hr.[6] In perioada cuaternara variatiile de temperatura n-au depasit 10 °C, iar maximele de temperatura n-au depasit niciodata +4 °C fata de temperaturile actuale. In perioade mai indepartate variatiile de temperatura au atins 22 °C, iar maximele +8 °C. In perioada acestor maxime gheturile au disparut complet.

Studiului glaciatiunilor a relevat perfecta corelatie intre temperatura, intinderea gheturilor si concentratia de dioxid de carbon in atmosfera.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7354
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site