Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Fiziologia intestinului gros

Biologie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Genomul viral. Organizare fizica
Hormonii suprarenalieni
Mecanismele rezistentei la antibiotice
Vertebrate
CITOLOGIA
Cangurul (Mamifere)
Evaluarea mobilitatii articulare (bilantul articular)
Pozitia microorganismelor in sistemele de clasificare a lumii vii
Mitocondria. Mecanismul molecular al fosforilarii oxidative.
Fazele matricei citoplasmatice

TERMENI importanti pentru acest document

: fiziologia intestinului gros : mecanismul fiziologic al defecatiei : muschii intestinului subtire :

Fiziologia intestinului gros

1. Intestinul gros generalitati:

- intestinul gros continua intestinul subtire, este segmentul terminal al tubului digestiv;



- el incepe de la valva ileo-cecala si se termina cu anusul;

- se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale;

- lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 m (de circa 1,65 m la adult), un diametru ce descreste de la 7 cm la 3 cm catre rect;

- intestinul gros este adaptat functiilor de depozitare temporara a excrementelor, in special la absorbtia apei si in foarte mica masura a altor substante si functiilor de transport si de evacuare a excrementelor sub forma de materii fecale, prin actul defecatiei.


2. Intestinul gros anatomie:

- descrie in traiectul sau un U culcat si este format din trei segmente : cec, colon si rect.

- intestinul gros, descrie in traiectul sau un U culcat si este format din urmatoarele segmente:

- cecul;

- colonul: - ascendent;

- transvers;

- descendent;

- sigmoid.

- rectul.

cecul:

- are o lungime de circa 7 cm si este situat in fosa iliaca dreapta;

- este portiunea initiala a intestinului gros;

- legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara); - prezinta: - apendicele (sau apendicele cecal sau vermicular, fiind un organ rudimentar),

a carui pozitie este variabila;

- valvula ileocecala (a lui Bauchin): - alcatuita din doua valve orizontale situate

in cec la orificiul de deschidere a intestinului subtire;

- impreuna cu un sfincter (ileocecal) se opun

evacuarii in intestinul gros a continutului nedigerat

din ileon si, in special, refularii continutului cecal in

intestinul subtire.

- cecul are un grad de mobilitate.

colonul ascendent:

- este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical pana la fata inferioara a

ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers;

- este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.

colonul transvers:

- se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang) si este situat

orizontal sau in forma literei V'.

colonul descendent:

- este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la nivelul crestei iliace,

unde se continua prin colonul sigmoid.

colonul sigmoid:

- se afla in continuarea colonului descendent, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis;

- incepe in dreptul crestei iliace si coboara in bazin pana la nivelul vertebrei a 3-a sacrate,

de unde se continua cu rectul;

- are forma unui S' si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.

rectul:

- este portiunea terminala;

- se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si este situat in pelvis;

- rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care continua ampula rectala.

- structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi (sau tunici) ca si intestinul subtire:

- mucoasa;

- submucoasa;

- musculoasa;

- seroasa.



mucoasa:

- este foarte bogata in celule mucipare;

- este mai groasa;

- are glandele lui Lieberkiihn mai numeroase si mai lungi;

- lipsesc valvulele conivente (acele pliuri mari ale mucoasei intestinale) si vilozitatile intestinale.

musculoasa - se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.

seroasa - lipseste in portiunea terminala a rectului, care poseda in schimb o tunica conjunctiva.

3. Intestinul gros fiziologie:

- fiziologic, la nivelul intestinului gros se desfasoara activitati: - secretorii (de secretie);

- motorii (de motricitate);

- de absorbtie.

- in urma acestor activitati (secretorii, motorii si de absorbtie), chilul intestinal lichid este transformat in materii fecale solide, de consistenta moale (excremente);

- in intestinul subtire au loc si procese de fermentatie si procese de putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

activitatea motorie (sau functia de motricitate):

- asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii

masive;

- bolul fecal se aduna in sigmoid;

- trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.

activitatea secretorie (sau functia de secretie):

- se rezuma la producerea de mucus, cu rol in formarea si progresia materiilor fecale

de-a lungul colonului;

- produsul de secretie al colonului este un lichid redus cantitativ, lipsit de enzime, alcalin (pH = 8-8,4) datorita continutului crescut de bicarbonat, izotonic si continand o mare cantitate de mucus;

- mucoasa intestinului gros nu contine vilozitati;

- glandele colonului sunt scurte invaginari ale mucoasei, care secreta mucus;

- mucusul este o secretie vascoasa compusa din apa, electroliti si mucopolizaharide.

Rolurile mucusului:

- favorizeaza aderarea particulelor din continutul intraluminal si constituirea bolului fecal;

- protejeaza mucoasa de traumatismele mecanice si chimice;

- prin proprietatile lubrifiante permite deplasarea continutului colonic, fara a se produce excoriatii ale mucoasei.

- in conditiile unor grave iritatii ale mucoasei colonice, in special in enteritele prin infectii bacteriene grave, celulele mucoasei secreta, in afara unor cantitati ridicate de mucus, mari cantitati de apa si electroliti, care dilueaza factorii iritanti si stimuleaza transportul continutului intraluminal catre anus. Ca urmare se produce diaree cu pierderi mari de apa si electroliti, dar si cu refacere mai rapida.

izotonic=(despre soluții) cu aceeași concentrație moleculara și presiune osmotica; (despre contracție)=contracție a unui mușchi cu scurtare maxima, tensiunea ramanand aceeași.

excoriație=(Med.) julitura; distrugere a stratului superficial al pielii; zgarietura;

enterita=boala care consta in inflamare acuta sau cronica a intestinului subțire, datorita infecțiilor, intoxicațiilor sau alergiei.

intraluminal=in interiorul lumenului intestinului gros

lumen=canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin).

activitatea (sau functia) de absorbtie:

- este mai redusa si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al colonului ascendent;




- se absorb apa, sarurile minerale, vitaminele (complexul B, vitamina K), glucoza;

- la nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in

vena cava inferioara.

Un rol extrem de important in fiziologie si in patologie il joaca flora intestinala.

4. Procesele de fermentatie:

- au loc in prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata in principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindandu-le pana la monozaharide si apoi pana la acid lactic;

- aceasta flora de fermentatie sintetizeaza si unele vitamine indispensabile din complexul B si vitamina K (are un rol esential in coagularea rapida a sangelui, fiind indicata in oprirea hemoragiilor de orice natura, in diferite tulburari hepatice (icter, hepatita, insuficienta si ciroza hepatica), apoi in colite, urticarii, degeraturi, slabirea rezistentei capilare, diminuarea debitului menstrual, dupa tratamente cu antibiotice etc.)

5. Procesele de putrefactie:

- se desfasoara in partea a doua a colonului transvers si in colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor proteici nedigerati, sub control cortical, determinand decarboxilarea si dezaminarea acestora;

- in urma procesului de putrefactie rezulta:

- amoniac, care se absoarbe in sange si este dus la ficat, unde este neutralizat sub forma de

uree;

- mai rezulta amine (putresceina, cadaverina);

- substante toxice, si anume produsi de putrefactie intestinala cum sunt: indol, scatol,

crezoli, hidrogen sulfurat, mercaptan etc.), care dau mirosul neplacut caracteristic

materiilor fecale.

Materiile fecale:

- rezultate in urma acestor procese contin:

- circa 90% resturi alimentare nedigerate sau neabsorbite, (din care flora microbiana cca.

50%);

- 10% mucus, celule epiteliale descuamate, apa, leucocite, corpuri ale bacteriilor de

fermentatie si putrefactie, produsi de excretie si secretie: intestinala, biliara si pancreatica;

- culoarea materiilor fecale se datoreaza pigmentilor biliari transformati in intestinul gros sub actiunea florei bacteriene in urobilinogen si stercourobiligen, care prin oxidare se transforma, respectiv, in urobilina si stercobilina.

Din 1 000 ml de chil intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.

descuamat=cojit; jupuit; (despre piele) care s-a cojit in urma unei boli contagioase eruptive sau de piele.

6. Defecatia:

- reprezinta eliminarea materiilor fecale;

- defecatia reprezinta actul complex prin care materiile fecale acumulate in rect intre defecatii sunt evacuate prin orificiul anal;

- este un act reflex controlat voluntar de un centru situat in maduva sacrala (acest centru este controlat de centrii superiori si de scoarta cerebrala, de unde posibilitatea unei defecatii voluntare sau posibilitatea opiririi voluntare a defecatiei);

- la defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical;

- la defecatie contribuie si cresterea presiunii intraabdominale ca efect al contractiei muschilor abdominali si al coborarii diafragmului;

- sfincterele anale se relaxeaza, iar muschii rectali se contracta si expulzeaza fecalele;

sfincter=mușchi inelar care inconjura un orificiu natural, reglandu-i deschiderea in funcție de gradul de contracție sau de relaxare.

In timp de 24 de ore trece prin valvula ileocecala o cantitate de circa 400 g chil care umple in mod pasiv cecul, colonul ascendent, cel transvers si cel descendent. Din aceasta cantitate se elimina ca materii fecale, dupa o prealabila fermentatie si putrefactie, sub actiunea florei microbiene a intestinului gros, numai aproximativ 150 g, deoarece apa se absoarbe in cantitate mare la nivelul cecului si a colonului ascendent. Transportul fecalelor spre colonul sigmoid si rect se face pe seama unor miscari propulsive (peristaltice) realizate prin contractia succesiva a fibrelor musculare circulare din musculoasa intestinului gros, incepand de la unghiul hepatic spre rect.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1066
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site