Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Bambusul

Botanica

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Spathiphyllum sau CRINUL PACII
Familia THYMAELEACEAE A.L. Juss. - Genul Daphne L.
Lumanarica - Recoltarea, Mod de uscare
Salba-moale
METODE CALITATIVE DE DETERMINARE A RESPIRATIEI LA PLANTE
Floarea Soarelui
PATRONII FABRICILOR DE AZOT
BRADUL
METODE CALITATIVE DE STUDIERE A RESPIRATIEI AEROBE
FENOMENE LEGATE DE CRESTEREA PLANTELOR

TERMENI importanti pentru acest document

: bambusul din familia graminee : : familia graminee bambusul : :

Bambusul

        La fel de rezistent ca stejarul

Bambusul este intr-adevar o planta cu calitati mai putin obisnuite. Cunoscut si utilizat de mai bine de 1000 de ani, bambusul a fost intrebuintat pana acum indeosebi la construirea de poduri suspendate, case sau schele, precum si la confectionarea a tot felul de obiecte de uz casnic, mobilier, barci (pirogi) sau instrumente muzicale.

Principalele tari producatoare de bambus sunt: India, Pakistan, Bangladesh, Thailanda, Malaezia, Indonezia, China, Filipine, Japonia si Sri Lanka (din Asia), Kenya si Tanzania (din Africa), Costa Rica si Brazilia (din America Latina). Recolta anuala de bambus se cifreaza la 10 milioane de tone.

Desi face parte din familia gramineelor, bambusul este o graminee ceva mai speciala (de aceea, unii specialisti inclina pentru includerea ei intr-o clasa distincta), cu calitati care ii confera o serie de avantaje. Cele mai mari specimene (de felul celor braziliene) pot atinge o inaltime de 40 m si un diametru de 33 cm. Iar o varietate de bambus japonez detine recordul absolut de crestere: 1,20 m in numai 24 de ore!

In cateva saptamani, avand in vedere ritmul natural de crestere, tija de bambus atinge marimea adulta. Daca pentru a putea taia un copac e nevoie sa astepti intre 20 si 70 de ani (respectand ciclurile naturale), bambusul poate fi recoltat dupa numai 3-5 ani, cand tija sa a capatat deja rezistenta definitiva. In aceste conditii, randamentul unei bambuserii este mult mai mare decat cel al unei paduri.

Un alt avantaj al bambusului: daca smulgi o mladita aceasta creste la loc. Intr-adevar radacinile acestei plante aparte dau nastere unor tije subterane, care alcatuiesc o retea orizontala - rizomul, care genereaza alte tije aeriene, si aceasta pe o distanta de 6 m in jurul plantei de origine. Asa se face ca pe un hectar de bambus se pot afla circa 187 rizomi, a caror fertilitate se mentine timp de zece ani. Dincolo de faptul ca se dezvolta spontan, rizomii constituie si o bariera impotriva eroziunii solului, pe care-l strang ca intr-o impletitura foarte deasa.

Ca si in cazul lemnului, celulele bambusului au peretele alcatuit din straturi foarte dense de celuloza fiind cufundate intr-o matrice de lignina, ceea ce confera acestei plante o rezistenta iesita din comun. De altfel, cercetarile efectuate in Franta au dus la determinarea acelor calitati mecanice pe care trebuie sa le aiba orice material pentru a putea fi admis in randul materialelor de constructie omologate. Supus mai multor teste foarte precise (tractiune, flexiune, comprimre), bambusul s-a dovedit a fi de doua ori si jumatate mai rezistent decat stejarul.

        Mai tare decat orice beton

Pentru un specialist ca Jules Janssen, fondatorul lui Bamboo Laboratory (din cadrul Universitatii din Eindhoven - Olanda), cel care a efectuat si primele cercetari comparative asupra otelului, bambusului si betonului inca din 1974, bambusul mai are si alte avantaje fata de celelalte materiale de constructie. Intre acestea unul deloc neglijabil este consumul de energie. Pentru producerea aceleiasi cantitati de otel si de bambus, acesta din urma necesita un consum de energie de opt ori mai mic. La solicitari foarte mari (apasari), de tipul celor care se produc in timpul unui cutremur, betonul crapa mult mai repede decat bambusul. Dar, in ciuda calitatilor sale mecanice deosebite, bambusul continua sa fie considerat un fel de 'lemn al saracului', deoarece folosirea sa la constructiile de tip traditional (mai ales in regiunile in care bambusul creste din abundenta - Asia de sud-est, Africa sau America Latina) ramane o exploatare mai degraba artizanala.

Unul dintre punctele slabe ale bambusului este in legatura cu inflorirea sa. Plana nu infloreste decat o singura data in viata, insa acest moment are drept consecinta vlaguirea radacinilor si rizomilor. In plus, nici chiar data infloririi sale nu este unitara: exista specii care infloresc anual, altele doar o data la zece sau treizeci de ani. Aceasta particularitate genetica misterioasa ii obliga pe cultivatorii de bambus sa-si reinnoiasca plantatiile imediat dupa inflorire.

Un alt inconvenient il constituie dimensiunile sale variabile, diametrul si inaltimea sa fiind variabile de la un exemplar la altul, acestea depinzand de calitatea solului, de particularitatile climatice sau de specia din care face parte. Evident, industria nu apreciaza deloc aceasta variatie.

Asamblarea pieselor pune si ea probleme. In mod traditional, tijele sunt tinute la un loc cu ajutorul unor legaturi la fel de complicate ca si nodurile marinaresti. De aceea, pentru rezolvarea acestei probleme se cauta solutii industriale: cleiuri, cuie, buloane etc. Din pacate, in aceasta privinta studiile inca lipsesc. Totusi, in momentul de fata, Uniunea Europeana finanteaza prima data un proiect de cercetare avand drept tema bambusul (Bamboo pentru Europa), in vederea gasirii de noi aplicatii si solutii industriale privind utilizarea lui ca material de constructie.

        Lumea de altadata a bambusului

Istoria aplicatiilor bambusului de-a lungul secolelor este de-a dreptul fascinanta. Iar daca ne gandim ca multe dintre aceste realizari artizanale s-au conservat timp de secole, atunci interesul si atentia pe care i-o acorda constructorii de azi apar cat se poate de justificate.

Cele mai spectaculoase si mai neasteptate intrebuintari ale bambusului le vom descoperi in China. Aici, bambusul a fost folosit in fel si chip, de la ace chirurgicale si pana la la poduri suspendate sau conducte pentru transportarea gazelor naturale. Cu patru secole inainte de Hristos, constructorii chinezi au inventat pipe-line-ul, conducta din bambus pentru transportarea gazelor naturale si a saramurii in si din minele de sare de la Tsu-Liu-Ching (Sichuan). Podul suspendat Al-Lan (peste raul Min) , lung de 320 m (ridicat in secolul al III-lea!), este sustinut de 15 cabluri din bambus de 5 cm diametru (a caror rezistenta este de patru ori mai mare decat cea a unei corzi de canepa), poate fi vazut si azi (acesta necesita totusi doua luni de intretinere in fiecare an).

In 1905, in China mai existau inca doua statii de forare executate in intregime din bambus. Aveau inaltimea de 75 m si erau folosite din anul 220! Taiat in sectiune pana la dimensiunea catorva zecimi de milimetru, bambusul se transforma, pentru chirurgii chinezi, in niste ace cu ajutorul carora erau cusuti nervii. Tabashirul, o substanta secretata de nodurile anumitor specii de bambus, actiona ca un catalizator chimic. In Asia de sud-est, aceasta mai era folosita si ca leac impotriva astmului, a tusei si chiar ca afrodisiac. Tot din bambus prin incalzire se obtinea un fel de ceara, care era folosira pe vremuri la iluminat. In 1880, cand Thomas Edison realiza primul bec electric, el folosea ca filament o fibra de bambus calcinata.

Chinezii au realizat chiar si un fel de etalon universal pe baza de bambus. O tija era socotita drept etalonul de lungime, atunci cand distante dintre doua noduri facea posibila, cand aceasta era folosita ca fluier, emiterea unei anumite note. A suta parte din aceasta lungime era considerata drept marimea unei seminte (sau a unui bob), in timp ce volumul cilindrului de bambus care putea contine 1200 din aceste seminte (boabe) era socotit etalonul pentru capacitate. Iar greutatea celor 1200 de boabe dadea etalonul pentru greutate!

Nu am putea incheia scurta noastra incursiune prin lumea de altadata a bambusului fara sa ne oprim putin asupra unor spectaculoase zmee, tot din bambus, evident, dar de data aceasta din Japonia. Cele mai mari si mai frumoase erau originare din insula Shikoku. O structura impresionanta de bambus, de 24 m diametru si cantarind 4 tone, necesita efortul a nu mai putin de 200 de persoane, care trebuiau sa tina cablul lung de 1000 de metri. Ultimul zmeu de o asemenea marime a fost construit in 1914. Zmeele de azi, tot din bambus, au dimensiuni mult mai mici: 19 m latime, 13 m inaltime si 80 kg. Zboara de obicei cate doua, in timpul unui festival care se tine in luna mai.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 404
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved