Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Aurul si Argintul

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Aurul si Argintul
Reactii de acilare
Glicoliza - Metabolismul lactozei sub actiunea bacteriilor lactice
Antigene - Structura chimica
DETERGENTI
SPECTROMETRIE DE MASA - Aplicatii in chimia polimerilor
Metalele - Proprietatile metalelor
Retele cristaline
Hidroxid de sodiu - Soda caustica fulgi - UTILIZARI
Sistemul periodic al elementelor

Aurul si Argintul

 

Se crede ca aurul a fost descoperit inaitea cuprului . Cules sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si depunerile aluvionare , a fost intotdeauna un metal de ornament , apreciat pentru  luciul sau galben , dar mai ales pentru stabilitatea sa fata de agentii corozivi . Usor de prelucrat prin ciocanire el lua forma diverselor obiecte de podoaba sau de cult cunoscute in antichitate . Este adevarat ca in mormintele regale de la Ur s-au gasit arme de aur ; ele erau insa probabil simboluri si se foloseau pentru scopuri rituale si nu au fost utilizate realmente in razboi . Vechile topitorii faceau cuie de aur pentru fixarea placilor de aur la structurile de lemn care foloseau la decorarea palatelor sau mormintelor .



Aurul negativ gasit in nisipurile raurilor sau chiar sub forma de pepite in mine este intotdeauna aliat intr-o masura mai mare sau mai mica si de obicei elementul de aliere este argintul. Ca urmare , bucatile de aur gasite in diverse locuri variaza mult in compozitie si culoare . Cele doua metale sunt atat de legate unul de celalalt incat vechii egipteni numeau argintul , aur alb . Descoperirile arheologice facute la Troia – cetate ce a cunoscut 9 etape de dezvoltare si care a fost in cele din urma distrusa de grecii din Micene la sfarsitul mileniului II , in urma unui celebru razboi iscat mai putin  din cauza frumoasei Elena , cat mai ales pentru inlaturarea suprematiei troienilor la stramtoarea Dardanele – au scos la iveala nenumarate obiecte de podoaba , printre care ace , brose si chiar vase din tabla de aur prelucrata prin ciocanire , toate dovedind o maiestrie deosebita in arta prelucrarii . Ele apartin in special perioadei cunoscute sub numele de Troia II ( mijlocul mileniului III ) , dar traditia prelucrarii aurului era mult mai veche .

Metalurgia aurului are vechi radacini si in Europa Centrala , unde cantitati importante de aur s-au gasit mai ales in raurile Transilvaniei . Dovezile arheologice arata ca aurul s-a strans si prelucrat in aceste regiuni mult inainte de extragerea si topirea cuprului .

Aurul era la mare pret la popoarele Mesopotamiei si Egiptului , ca si  printre comerciantii din Creta ( si asa cum am vazut Troia ) si este foarte probabil ca metalul obtinut din raurile transilvane sa fi constituit un mijloc de plata pentru bunurile de comert care intrau in Europa Centrala din Insulele Marii Egee si din Asia Mica .

De altfel , in general , aurul a constituit in antichitate ca si mai tarziu mijlocul de plata cel mai folosit . Pe la anul 2000 i.e.n. templul din Teba primea un tribut anual de 55kg aur , iar prin 1400 i.e.n. nubienii plateau egiptenilor un tribut anual de 250 – 300 kg aur . Intr-o singura ocazie numai , Amenhotep al II-lea a luat sirienilor nu mai putin de 1500 kg aur . Nu pare deci de mirare , tinand seama de cantitatile de aur ce se vehiculau , ca sicriul lui Tutankhamon a fost confectionat in intregime din aur , cantarind nu mai putin de 110 kg .

Pentru strangerea aurului in timpul spalarii nisipurilor au fost imaginate diferite dispozitive . Metoda care prezinta interes si prin latura sa romantica este utilizarea blanii de oaie . Apele de spalare treceau pste lana si micile particule de aur aderau la ea .

Prin urmare , legenda lanii de aur cutata de Jason in regiunea Colchis a Anatoliei are  la baza o relitate practica . Avantajul folosirii lanii era ca aceasta putea fi usor indepartata prin ardere , aurul rezultand in urma acestui proces simplu de separare .

In Egipt recuperarea aurului din nisipurile raurilor se facea la fel , cu ajutorul pieilor de capra sau chiar de vite .

Practica mineritului aurului a inceput inainte de anul 3000 i.e.n. Ea implica extragerea metalului care exista sub forma unor vine de aur aflate printre alte minerale , cum ar fi cuartul . Se sfarama cuartul purtator prin batere cu ciocane de piatra . Separarea aurului se facea dupa o macinare fina a materialului si spalarea acestuia  pe mese inclinate unde cea mai mare parte de cuart si steril era luata de apa . Dupa istoricul roman Diodorus Siculus , separarea aurului din reziduurile sfaramate se facea , in continuare , pe niste farfurii largi si plate .

Pentru toprea aurului se foloseau cuptoare cu vatra deschisa , in care focul era intensificat cu ajutorul foalelor , iar creuzetul cu metalul pretios era cufundat in mijlocul jarului produs de carbunele aprins . Aurul topit se turna in lingouri.  

Prelucrarea aurului ajunsese in antichitate la o maiestrie fara seaman . S-au produs foi subtiri din aur de 0,01 mm grosime si chiar de 0,001 mm , cum sunt cele ramase din timpul dinastiei a XII-a din Egipt .

Separarea aurului de argint ( purificarea aurului ) se facea prin caonvertirea argintului din aliaj cu ajutorul sarii  NaCl . Argintul era convertit in sare si putea fi spalat . Descris de acelasi Diodorus Siculus in sec. I i.e.n. procedeul era deja folosit pe la sfarsitul mileniului II i.e.n. Mai tarziu , pentru separarea aurului si argintului se folosea procedeul amalgamarii , fiind cunoscuta solubilitatea acestor doua metale nobile in mercur .




O importanta imbunatatire in procesul de extragere a aurului apare in evul mediu , cand incep sa se dezvolte o serie de masini de sfaramat minereul ( steampuri ) actionate de forta apei . Dupa uscare minereul era topit in cuptor impreuna cu mangal . Plumbul si cuprul antrenau aurul si argintul si urmau apoi procesele de separare ce urmeaza a fi descrise in continuare .

In istoria argintului se deosebesc 4 etape . Prima cuprinde numai perioada strangerii argintului sub forma nativa si este neimportanta in raport cu istoricul dezvoltarii metalurgiei argintului . Cea de a doua cuprinde utilizarea aliajelor naturale ,, electrum alb ’’ , care in antichitate a trecut drept argint , dar de fapt era un aliaj al argintului cu proportii mici de aur . Acest tip de ,, argint‚’’ s-a gasit in ramasitele arheologice de la Ur , in Egipt ( perioada predinastica – 3200 i.e.n. ) , la Troia I si la Mohenjo Daro . El era relativ obisnuit in Mesopotamia in timpul ultimei periode de la Al’Ubaid si a fost descoperit si la Lagash , Uruk III etc. Un splendid vas de electrum s-a gasit la Lagash . A treia etapa in istoria argintului a inceput cu producerea acestuia drept  ,, subprodus’’ la prelucrarea galenei ( sulfura de plumb ) .

Obtinera argintului pe aceasta cale nu a prezentat dificultati mari . O bucata de galena cand cade intr-un foc este usor redusa la plumb ; daca acest plumb este suficient de mult incalzit se oxideaza transformandu-se intr-o pulbere cenusie si rezulta o picatura de argint pur
 ( daca este plumb argentifer ) . Este cert ca in felul acesta s-a descoperit prezenta argintului in galena . La scara mare operatia prezinta unele dificultati ,  intrucat galena contine putin argint .

Extragerea argintului din plumb s-a facut prin descoperirea procedeului cupelarii . Prin aceasta oxidul de plumb ce se forma la oxidarea metalului intr-un foc este absorbit de un material cum ar fi cenusa de oase .

A patra etapa in metalurgia argintului a fost separarea acestuia de aur din aliajul electrum . Despre acest lucru s-a vorbit mai inaite . Mai trebuie adaugat aici insa ca clorura de argint formata se reducea la argint cu ajutorul carbunelui de lemn .

Raspandirea tehnicii extragerii si prelucrarii argintului s-a facut de-a lungul mileniului IV si mai ales III , in locuri cum ar fi insula Cipru si insula Creta , dar mai ales Troia , in vecinatatea careia se gaseau bogate zacaminte de argint

Dupa ce minereul era supus procedeului de topire reducatoare , proportia de argint crestea la 3,5 kg/ t. Din plumbul argentifer argintul era extras prin cupelare . Metalul era topit intr-o vatra si incalzit la 900 – 1000 grade Celsius dupa  care pe suprafata metalului se sufla aer , transformand plumbul in oxidul acestuia – litarga . O buna parte din oxid curgea peste marginea cuptorului , cealalta fiind absorbita in cenusa de oase folosita in incarcatura . In plus , pri incalziri si raciri succesive se accentua fenomenul de separare prin licuatie datorita unor temperaturi de topire diferite ale metalelor . Pe vatra cuptorului ramnea astfel argint de puritate 99% .

Secolele care au trecut , dar mai ales intunericul alchimiei , care se va vedea ca nu era o inventie a evului mediu , nu au adus contributii importante in metalurgia aurului si argintului . Totusi , epuizarea in proportii din ce in ce mai insemnate a rezervelor de minereu de aur si argint a facut ca in ultimul veac metalurgia acestor doua metale nobile sa se imbogateasca cu noi tehnologii .

Daca cianurarea , dar mai ales amalgamarea minereurilor ce contin aur , urmata de separarea aurului prin distilare , sunt metode cunoscute pe vremea anticilor , purificarea aurului prin electroliza este o metoda aplicata abia in secolul nostru .

Evolutia metalurgiei aurului si argintului reprezinta o consecinta a cuceririlor tehnicii mai ales din ultimii 100 de ani . Trebie remarcat ca multe din obiectele din aur sau argint gasite la antici erau de o puritate remarcabila si fusesera obtinute prin aplicarea perseverenta a unor metode si procedee care se folosesc si in prezent .

        








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 879
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site