Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Solutii apoase cu un singur electrolit

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Electrozi si pile electrochimice
Osmoza si presiunea osmotica a solutiilor. Echilibrul solutie-solvent
Legile gazelor perfecte
Principiul lui Le Chatelier
Monitorizarea sterili zarii - Metode de monitorizare la sterilizarea cu abur sub presiune (Autoclav)
Ecuatia lui Clausius-Clapeyron
OBIECTUL, IMPORTANTA SI SCOPUL CHIMIEI FIZICE
Legea lui Kirchhoff
SUBIECTE EXAMEN
Caldura de ardere

Solutii apoase cu un singur electrolit

 



 

            In teoria lui Pitzer, [33]¸[41], proprietatile solutiilor de electroliti pot fi exprimate printr-un termen “electrostatic” plus o serie de coeficienti viriali in care  coeficientii viriali sunt dependenti de taria ionica a solutiei. Se sugereaza in mod particular ca cel de-al doilea coeficient virial variaza cu taria ionica (vezi cap.3). De asemenea, s-a propus o forma alternativa imbunatatita pentru termenul “electrostatic” , fata de teoria D-H.

            Dependenta celui de-al doilea coeficient virial de taria ionica apare implicit si in teoria mai complexa a lui Mayer [22].

            In forma generala, sistemul de ecuatii pentru proprietatile termodinamice ale electrolitilor puri sau ale amestecurilor acestora se poate scrie pornind de la expresia energiei libere Gibbs de exces:

                                      (A-1)

            In aceste conditii coeficientul osmotic si coeficientul mediu ionic de activitate  capata formele:

            (A-2)

            (A-3)

unde:

              si  sunt numerele ionilor M si X,  iar zM si  zX  sunt sarcinie      electrice respective, n = nM + nX   , iar nW   este numarul de Kg solvent si       m  este molalitatea.

In ecuatiile (A-1), (A-2) si (A-3) s-au considerat trei functii pentru termenul electrostatic f:

                                                                                             (A-4)

                (A-5)              (A-6)

                                                                                        (A-7)

unde:  este taria ionica,  este constanta D-H pentru coe-ficientul osmotic si toate cele trei forme se reduc la legea limita D-H la valori mici ale tariei ionice (I). Valoarea sa la 25 oC este 0.392 pentru apa, D este  constanta dielectrica a apei, K constanta lui Boltzmann, e, este sarcina electrica No  numarul lui Avogadro iar dW densitatea apei. Pentru a mentine ecuatii simple pentru solutii de amestecuri de electroliti b  trebuie sa ramana acelasi pentru toate solutiile , iar valoarea selectata  este de 1.2 , de asemenea valoarea a = 2.0 a fost gasita satisfacatoare pentru toate solutiile considerate.




            Pentru cel de-al doilea coeficient virial desemnat prin parametri b, s-au definit trei forme:

     (14-8)           (A-9)

                                         (A-10)

unde parametri   si  dau seama de interactiile pe distanta  mica dintre perechile de ioni.

            Pentru parametri C au fost  stabilite urmatoarele  forme:

            ;       (A-11)                                               (A-12)

                                                                   (A-13)

            Parametrul defineste al treilea coeficient virial care, in mod uzual, este mic si uneori, complet neglijabil. Acesta da seama de interactiile triple: MMX, respectiv MXX.

            Pentru obtinerea parametrilor, in cele mai multe cazuri  aceste ecuatii au fost fitate dupa datele de coeficienti osmotici recomandate de Robinson si Stockes [27] sau dupa datele proprii [33]¸[41], [124]¸[127].

            Evaluarea parametrilor a fost discutata de asemenea in functie de structura solventului si de fortele interionice. Valorile cele mai bune pentru coeficientii viriali au fost obtinute prin metoda celor mai mici patrate.  Din analiza facuta trebuie retinut ca al doilea coeficient virial poate lua fie valori pozitive fie negative, in functie de fortele predominante pe distanta mica, atractive sau repulsive.

            In literatura de specialitate se gasesc parametri Pitzer de interactie inter-ionica pentru 304 solutii apoase de electroliti singulari la concentratii mari, pana la molalitati apropiate de saturatie, la calculul acestora contribuind diversi colaboratori, ca: J. J. Kim, si W. J. Frederick Jr. [127],  Harvie, Moller  si Weare [128], [139], [140].








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 516
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site