Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TEHNICIAN IN CHIMIE INDUSTRIALA - LUCRARE DE SPECIALITATE - PROCEDEE DE OBTINERE A OXIDULUI DE ETENA

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proprietatile farmacologice ale substantei active
Analiza chimica a apei provenita din diferite surse
Clorfenoxiderivatii acizilor grasi - TOXICITATE
PURPURA ANTICA
PREDIMENSIONAREA UNUI REACTOR DE DEHIDROGENARE A ETILBENZENULUI CU FORMARE DE STIREN
Reactii de acilare
Legea barometrica a lui Laplace
Hidroxid de sodiu - Soda caustica fulgi - UTILIZARI
Cristale. Izomorfism si polimorfism
Legile gazelor perfecte

MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI

INOVARII




GRUP SCOLAR DE CHIMIE INDUSTRIALA PITESTI

EXAMEN PENTRU CALIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE

LUCRARE DE SPECIALITATE

TEMA:PROCEDEE DE OBTINERE A OXIDULUI DE ETENA

PROFIL:CHIMIE INDUSTRIALA

SPECIALITATEA:TEHNICIAN IN CHIMIE INDUSTRIALA

CUPRINS

CAPITOL 1:Oxidarea..Pag.1

1.1Generalitatiipag.1

1.2 Oxidarea hidrocarburilor nesaturate.pag 4

1.3 Exploatarea si intretinerea instalatiilor de oxidare a

Hidrocarburilor..pag 9

1.4 Masuri de PM si PSI..pag 10

CAPITOL 2:Abosrbtia.pag 11

2.1 Generalitati..pag 11

2.2 Utilaje de absorbtie..pag 12

2.3 Exploatarea utilajelor si instalatiilor de absorbtie.pag15

3.Masuri de PMpag19

4.Anexe.pag20

ARGUMENT

Oxidul de etena este foarte reactive si are un character nesaturat cand numeroase reactii de aditie.

Derivatii oxidului de etena sunt utilizati ca solventi,detergenti,materiale plastice,auxiliary textile etc.

In tara noastra,se fabrica din oxid de etena urmatoarele

produse:glicoli,etanolamine,detergenti neionici etc.

Oxidul de etena se caracterizeaza printu-o mare reactivitatea chimica.

Folosit ca agent de alchilare al unor substante care contin un atom de hidrogen,de

example:alocoli.acizi,amine,fenoli,el perimte formarea unor noi legaturi O-C sau N-C.

Intruncat in aceste reactii se introduce etoxi, C-CH2-0-intr-o alta molecula ele se mai numesc si reactii de etoxilare sau etoxilari.

Oxidul de etena este foarte toxic si este intrebuintat la combaterea unor insecte

daunatoare semintelor,fructelor etc.

Reactioneaza cu apa.

Trecand de la presiunea atmosferica si temperature 200-300 grade Celsius un amestec de

etena si aer peste un catalizator se obtine oxide de etena.

Etena este prima hidrocarbura din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.

In molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt uniti intre ei prin doua legaturi, care au insa

energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai usor decat cealalta. Una din

legaturile dintre atomii de carbon este o legatura covalenta obisnuita, iar cealalta, o legatura

mai putin puternica. Schema structurii spatiale a etenei poate fi reprezentata ca in urmatoarea

figura.

Formula plana a etenei poate fi reprezentata astfel:
H H
C (C
H H

Preparare. Dintre metodele de preparare a etenei, cele mai importante sunt: 1. Destinderea

alcoolului etilic in prezenta acidului sulfuric (catalizator):

CH3 (CH2 (O H + HO (SO3H(CH3 (CH2 (SO3H + H2O

alcool etilic acid sulfuric sulfat acid de etil


CH3 (CH2 (O (SO3H(CH2 (CH2 + H2SO4

Etilena

Aceasta reactie se efectueaza, de obicei, prin incalzirea alcoolului in prezenta substantelor

deshidratate, cum este acidul sulfuric concentrat sau anhidrida fosforica, la temperatura de

100-200oC.

Dehidrogenarea hidrocarburilor aciclice saturate, la 500-600oC, in prezenta de catalizatori,

mai ales Cr2O3. Din etan se obtine etena:

CH3 (CH3 (CH2 (CH2 + H2

Etena se poate obtine trecand un amestec de oxid de carbon si hidrogen peste un catalizator de

nichel paladiu, depus pe cocs1 la temperatura de 100oC:

2CO + 4H2 (C2H4 + 2H2O

In tara noastra, datorita zacamintelor de metan, se pot obtine in conditii economice mari

cantitati de oxid de carbon si de hidrogen din metan, care se pot intrebuinta la sinteza

industriala a hidrocarburilor olefinice, care sunt materii prime pretioase pentru industria de

sinteza organica.

In industrie, materia prima pentru obtinerea etenei o constituie gazele rezultate la cracarea

termica sau catalitica a fractiunilor de titei. Etena se separa din aceste gaze prin absorbtie

selectiva pe carbune activ, urmata de desorbtia fractionara. Prin procedeul cracarii, etena se

fabrica la marile rafinarilei de titei .

1.OXIDAREA

Generalitati

Oxidarea este procesul unitar care cuprinde toate reactiile prin care se intro duce in

molecula unei substante organice oxigen sau se elimina din molecula unul sau mai multi

atomi de hidrogen sau alte elemente electropozitive.

Cele mai fecvente rectii de oxidare sunt arderile.

In industria chimica si pertrochimica prezinta intens insa ractiile de oxidare incomplete din care se obtin o serie de produsi intermediari cu multiple utilizari.

Prin oxidarea hidrocarburilor se obtin aldehide,alcooli,cetone,acizi etc,utilizati la diferite

sinteze,in industria rasinilor sintetice,a materialelor,a fibrelor si a firelor sintetice, in industria

colorantilor,a medicamentelor etc.

REACTII DE OXIDARE.

Din punct de vedere electrochimice reactiile de oxidare au loc in urma unor pierderi de

De exemplu:prin oxidarea partiala a metanului in anumite conditii se obtine alcool

metilic prin introducearea unui atom de oxigen in molecula.

Clasificarea reactiilor de ixidare este foarte laborioasa datorita criterilor posibile care pot

sta la baza,cum sunt:gradul de oxidare,ruperea legaturii C-H sau C-C,realizarea reactiilor cu

sau fara interventia oxigenului etc.

O importanta deosebita o prezinta insa obtinerea de produsi oxigenati folosoti la scara

industriala

Reactiile de oxidare cu oxigen:ale hidrocarburilor au loc printr-un mecanism radicalic

inlantuit,atat in faza gazoasa,cat si in faza lichida.

AGENTII DE OXIDARE

Oxidarile in faza gazoasa se pot realiza cu aer,oxigen,ozon sau oxizi de azot.

Reactiile pot decurge in faza omogena sau eterogena in prezenta de catalizatori

gazosi,lichizi sau solizi.

Pentru oxidarile de faza lichida se poate folosi atat oxygen pur sau diluat cat si agenti de

oxidare care cedeaza oxigen in cursul reactiei.

Dintre agentii de oxidare se citeaza peracizii si sarurile lor,peroxizii si unii bioxizi.

Oxidul de azot are capacitate de oxidare asemanatoare cu cea a protoxidului

Bioxidul de azot este un produs ieftin si utilizarea sa ca oxidant in industrie prezinta

interes,dar are dezavantajul unei selectivitati reduse.

Cei mai utilizati agenti de oxidare la scara industriala sunt:aerul,aerul imbogatit in oxigen

sau oxigenul.

Oxidarea in faza gazoasa are loc in general in prezenta de catalizator.

Din studiul cineticii reactiei de oxidare a rezultat ca pentru obtinerea ce randamente mai

mari in produsi de oxidare incomplete trebuie sa se lucreze cu conversii globale-in produsi de

reactie mic,atat in faza lichida cat si faza gazoasa si la presiuni ridicate.

Viteza de oxidare a hidrocarburilor parafinice lineare creste cu masa lor

moleculara,metanul fiind cel mai greu oxidabil din aceasta serie 0 indicatie calitativa a

variatiei vitezei reactiilor de oxidare a alcalilor.

Reactiile de oxidare cu oxigen ale hidrocarburilor au loc printr-un mecansim radicalic

inlantuit atat in faza gazoasa ,cat si in faza lichida.Reactiile de oxidare fiind puternic exoterme

se realizeaza in reactoare multitubulare cu catalizator in strat fix sau in strat fluidizat

Caldura de reactie se preia cu ajutorul unui system de reciclatie e unui fluid,cum ar



fi:apa sub presiune,mercur,sarusi topite etc.

La oxidarea in faza gazoasa,valorile raportului reactantilor trebuie sa se situeze in

afara limitelor de explozie ale amestecului

Daca se lucreaza cu un amestec de reactanti situate sub limita inferioara de explozie,se

dilueaza produsii de reactie si creste costul operatiei de separare,iar cand compozitia

amestecului hidrocarbura aer este deasupra limitei superioare de explozie,se recircula o

cantitate importanta de hidrocarbura.

Procedeele de oxidare in faza gazoasa se aplica industrial la oxidarea

metanului,etanului,etenei,popenei,benzenului,neftalinei si xilenilor.

Oxidarea in faza lichida prezinta o serie de avantaje fata de realizarea procesului in faza

gazoasa

-se desfasoara in conditii mai blande si permite un control mai bun al conversiei si al

conditiilor de reactie datorita posibilitatilor de repartizare uniforma a caldurii si de eliminare a acesteia;

-procesul este mai selctiv.

Reactoarele utilizate sunt de tip colaoane,autoclave tubulare sau cellule electrolitice etc.

Procedeul oxidarii in faza lichida se aplica la oxidarea hidrocarburilor

parafinice,olefinice,cicloparafinice si aromatice etc.obtinandu-se alcoolo,aldehide,cetone,acizi

grasi etc.

1.2 OXIDAREA HIDROCARBURIILOR NESATURATE

Hidrocarburile nesaturate sunt deosebit se reactive si pot fi utilizate in sinteza unui mare numar de compusi oxigenati.

Ce mai interesante aplicati industriale in scaop preparative sunt oxidarea directa a etenei

la oxid de etena si aceteldehida si a propenei la acroleina.

Oxidul de etena H2C-CH2 este un gaz toxic.

0

Oxidarea etenei la oxid de etena are loc dupa reactia:

CH2=CH2+1/2 O3 CH2-CH2 care se desfasoara simultan cu reactia de ardere

0

completa:CH2=CH2+3 O2 2CO2+2H2O

Se poate observaca reactia este exoterma si,de aceea,procesul pune problema de preluare

rapida a caldurii dezvoltate de reactie.

Oxidarea etenei are loc in prezenta unui catalizator de argint depus de pe carbura de

siliciu si oxid de aluminiu.

In catalizator se include in promotori ca oxizii de bariu si calciu,care-I maresc

selectivitatea si stababilitatea.

De asemenea,pentru reducerea ponderii reactiei de oxidare totala se adauga

inhibitori,ca:diclor si dibrometilena,hidrocarburi aromatice,amine etc.

Factori care influenteaza procesul sunt:temperetura,presiunea,timpul de contact si

compozitia alimentarii.

4

Temperatura la care are loc oxidarea etenei la oxid de etena poate fi cuprinsa intre 150

shi 400 grade celsiu,dar valorile optime sunt intre 220 si 250 garade celsiu.

Cresterea temperaturii duce la scaderea selectivitatii si activitatii catalizatorului.

O data cu cresterea duratei de functionare a catalizatorului,activitatea acestuia scade si se

mareste usor temperature de intrare in reacror pentru mentinerea cobersiei si a selectivitatii la

valori acceptabile.

Procesul poate avea loc la presiunea atmosferica.

Cresterea presiuni insa mareste productivitatea pe unitatea de volum si imbunatateste

transferal de cal.

Industrial se lucreaza la presiuni cuprinse intre 12 si 18 bar.

Timpul de contact este cuprins intre 0 si 0,6,dar practice ia valori intre 1 si 5 s.

Marimea timpului de reactie duce la intensificarea rectiilor de ardere totala.

Compozitia alimentarii este in functie de agentul oxidant si de valorile limitelor de

explozie ale amestecului.

Industrial amestecul contine circa 4-5% etilena si 95-96% aer.

In figura 1 este redata schema instalatiei de oxidare a etilenei la oxid de etena.

Aerul din atmosfera este purificat de impuritatile mecanice prin filtarare,iar urmele de

halogenuri sau H2Scare pot otravi catalizatorul sunt eliminate prin spalare cu o solutie de

hidroxid de sodium in recipientul 1.

Aerul astfel este purificat,impreuna cu gazelle de recirculare si etena intra in 2 amestecatorul si apoi in reactorul 3.

Reactia are loc la temperature de 230-250 grade celsiu,presiune de 12-18 bar,in prezenta

catalizatorului de argint depus pe carbura de siliciu si oxid de aluminu.

Reactorul este de tim schimbator de caldura,cu tevi.

Prin manta circula apa de racier,iar prin tevi,in care se afla catalizatorul,trece amestecul de reactanti.

Gazele de raciere de la varful reactorului 3,cu un continut de oxid de etena 0,7-0,9% se

racesc in schimbatorul de caldura 4 si intra in coloana de absobtie5,unde,prin spalare cu

apa,se dizolva oxidul de etena si CO2,iar solutia obtinuta se trimite prin preincalzitorul9 in

coloana de absorbrbtie 11.

O parte din gazelle neabsorbite,se racesc in schimbatorul de caldura 4 si se reintroduce in

alimentare prin amestecatorul 2,iar restul se preincalzeste in schimbatorul de caldura6 si se

introduce in reactorul secundar 7,similar cu cel primar 3.

Aici se mai formeaza 0 -0,8% oxid de etena.

Gazele din treapta a 2-a de ractie se racesc apoi in schimbatorul de calura 6 si intra in

colana de absorbtie 8.

Gazele reziduale se evacueaza in atmosfera,iar solutia de oxid de etena de la baza coloanei

8 intra in circuitul solutiei obtinute de la coloana 5.

In coloana 11 are loc desorbtia CO2 si a oxidului de etena,care se degaja pe la varf,iar pe la

baza se evacueaza apele epuizate,din care o parte se recircula dupa racier in schimbatorul 9,in

coloanele de absorbtie 5 si 8.

Amestecul de CO2 si oxid de etena se condenseaza in racitorul 10 si apoi se trimite in

coloana de fractionare 12,unde se separa pe la baza solutiei de oxid de etena,care se raceste la

-10 grade celsiu si apoi se depoziteaza in recipientul 14,sub atmosfera de azot .

Oxidul de etena gazos,din coloana 12,se condenseaza si se trimite in coloana de degazare

13,pentru indepartarea bioxidului de carbon si a altor impuritati volatile si apoi se

depoziteaza,de asemenea,in recipientul 14.

Conversia etilenei in primul reactor este de cca 30%,cu un randament de 70%,iar in al

doilea reactor,ceonversia atinge o valoare de 70%,cu un randament de 55%,obtinandu-se un

randament global de circa 65%.

Procedeul este aplicat la scara industriala in tara noastra Combinatul Petrochimic Brazi.

La Combinatul Petrochimic Pitesti se foloseste ca agent de oxidare oxigenul

ethnic,obtinandu-se un randament global mai mare.

Aerul astfel este purificat,impreuna cu gazelle de recirculare si etena intra in amestecatorul

si apoi in reactorul 3.

Reactia are loc la temperature de 230-250 grade celsiu,presiune de 12-18 bar,in prezenta

catalizatorului de argint depus pe carbura de siliciu si oxid de aluminu.

Reactorul este de tim schimbator de caldura,cu tevi.

Prin manta circula apa de racier,iar prin tevi,in care se afla catalizatorul,trece amestecul de

reactanti

Gazele de raciere de la varful reactorului 3,cu un continut de oxid de etena 0,7-0,9%

se racesc in schimbatorul de caldura 4 si intra in coloana de absobtie5,unde,prin spalare cu



apa,se dizolva oxidul de etena si CO2,iar solutia obtinuta se trimite prin preincalzitorul9 in

coloana de absorbrbtie 11.

O parte din gazelle neabsorbite,se racesc in schimbatorul de caldura 4 si se reintroduce in

alimentare prin amestecatorul 2,iar restul se preincalzeste in schimbatorul de caldura6 si se

introduce in reactorul secundar 7,similar cu cel primar 3.

Aici se mai formeaza 0 -0,8% oxid de etena.

Gazele din treapta a 2-a de ractie se racesc apoi in schimbatorul de calura 6 si intra in

colana de absorbtie 8.

Gazele reziduale se evacueaza in atmosfera,iar solutia de oxid de etena de la baza coloanei

8 intra in circuitul solutiei obtinute de la coloana 5.

In coloana 11 are loc desorbtia CO2 si a oxidului de etena,care se degaja pe la varf,iar pe la

baza se evacueaza apele epuizate,din care o parte se recircula dupa racier in schimbatorul 9,in

coloanele de absorbtie 5 si 8.

Amestecul de CO2 si oxid de etena se condenseaza in racitorul 10 si apoi se trimite in

coloana de fractionare 12,unde se separa pe la baza solutiei de oxid de etena,care se raceste la

-10 grade celsiu si apoi se depoziteaza in recipientul 14,sub atmosfera de azot .

Oxidul de etena gazos,din coloana 12,se condenseaza si se trimite in coloana de degazare

13,pentru indepartarea bioxidului de carbon si a altor impuritati volatile si apoi se

depoziteaza,de asemenea,in recipientul 14.

Conversia etilenei in primul reactor este de cca 30%,cu un randament de 70%,iar in al

doilea reactor,ceonversia atinge o valoare de 70%,cu un randament de 55%,obtinandu-se un

randament global de circa 65%.

Procedeul este aplicat la scara industriala in tara noastra Combinatul Petrochimic Brazi.

La Combinatul Petrochimic Pitesti se foloseste ca agent de oxidare oxigenul

ethnic,obtinandu-se un randament global mai mare.

1.3 EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR DE

OXIDARE A HIDROCARBURIILOR

Exploatarea si intretinerea acestor instalatii este asemanatoare cu a celor situate in

volumu1.

In cadrul proceselor de fractionare a produselor petroliere sau de separare a

componentiilor puri din produse petroliere.

Instalatiile de oxidare a hidrocarburilor cuprind:sectia de sinteza,unde au loc reactiile de

oxidare si sectia de separare si purificare a produsilor principali de oxidare.

Separarea si purificarea se realizeaza in cea mai mare parte prin fractionare(la presiune

atmosferica sau in vid)sau prin operatii de spalare si cristalizare.

1.4.MASURI DE PM SI PSI

Atat materile prime cat si produsele petrochimice obtinute se gasesc in general sub

forma de amestecuri care actioneaza simultan asupra organismului.

Majoritatea produselor de oxidare sunt solubile in grasimi si apa,ceea ce le favorizeaza

patrunderea in organism prin piele.

Datorita reactivitatii chimice mari,produc iritati si arsuri.

Astefel oxidul de etena gazos si formaldehida pot provoca iritarea mucoaselor si a

ochiilor.

Hidrocarburile aromaticebenzenul,toluenul,xilenul)la temperetura camerei dau vapori

care prin inhalare dau fenomene de intoxicatie.

In cantitatii mari pot produce chiar si moartea.

Anhidrida ftalica,anhidrida maleica si hidrocarburile de cumen au,de asemenea actiune

toxica asupra organismului,manifesteta prin iritarea pilei a mucoaselor si cailor respiratori.

Amestecul de reactanti si produsi de reactie pot forma de asemenea amestecuri explizive.

Pentru prevenirea exploziilor se iau urmatoarele masuri:

-se verifica si se inlatura imediat scaparile de gaze;

-se evita cauzele care pot produce un inceput de incendiu;

-curatirea rezervoarelor de anhidrida ftalica,maleica etc,se va face numai dupa racirea acestora

si numai masa de gaze;

-aerul necesar reactiei va fi supus unei operatii de purificare in filtre speciale;

-vasele de reactie

2.ABSORBTIA

2.1.GENERALITAII

Absorbtia seveste in general la separarea amestecurilor omogebe gazoase sau ca operatie

de purificare(indepartarea din amestecurile gazoase a unor componenti nedoriti).

Absorbtia este un proces de schimb de substanta intre doua faze.

Prin punerea in contact direct a unui amestec gazos cu un lichid,component gazos solubil

difuzeaza catre interfata gaz-lichid si se dizolva la interfata in masa de lichid

absorbant,trecand apoi prin difuziune in faza lichida.

Sensul de deplasare a componentului gazos care difuzeaza corespunde sensului de

descrestere a concentratie de la faza gazoasa catre faza lichida.

Daca concentratia gazului in lichid devine mai mare decat concentratia de echilibtu din

faza gazoasa,excesul de gaz este deosebit,trecand din nou in faza gazoasa.

Procesul de absorbite este un proces selectiv,fiecare lichid posedand capacitatea de a

absorbi(prin difuziune)numai anumite substante,in timpce altele sunt absorbite in cantitati

neinsemnate sau deloc.

Aceasta proprietate a absorbantilor face posibila separarea amestecurilor gazoase fara

consum de energie mecanica.

La scara industriala,absorbtia se realizeaza inaparate tip coloana in care cele doua faze

(gazul continand componentul care urmeaza sa fie absorbit si lichidul absorbant)circuland in

contracurent,vin in contact direct si intens;datorita acestui fapt,coeficientul total de transfer de

substanta,pentru fiecare pereche de lichid si de gaz,depinde exclusiv de proprietatile lor si de

viteza de trecere a lichidului si a gazului prin coloana.

In coloanele cu talere,faza lichida curge din taler in taler,deversand prin tevi sau jgeaburi de

deversare,in contracuremt cu faza gazoasa,care strabate ascendent coloana,prin

orificile(canale,racorduri etc).existente pe fiecare taler.

In acest fel,pe fiecare taler are loc contactul direct intre faza lichida si gazoasa.

Cresterea suprafetei de contac intre faze este realizata prin dispersarea fina a gazului in

stratul de lichid absorbant;dispersarea se realizeaza prin trecerea curentului de gaz prin

orificiile talerului.

2.2 UTILAJE PENRTU ABSORBTIE.

Principalele tipuri de utilaje pentru absorbtie folosite in industria chimica moderna sunt

coloanele cu talere si coloanele cu umplutura.

Principalele conditii constructiv-functionale.

Eficienta absorbtiei in coloana este conditionata de urmatoarele elemente constructiv

functionale:

-In coloana cu taler:alimentarea coracta a lichidului pe taler,inaltime coerspunzatoare a

lichidului pe taler si barbotare optima a gazului in lichid,viteza optima a gazului,geometrie

adecvata a talerului(aranjament,forma si dimensiuni optime ale clopotelor saufantelor de pe

taler),dimensiuni optime ale coloanei(numar de talere),rezistenta mecanica si chimica(la

coroziune),costructie adecvata a sistemelor deversoare.

-In coloana cu umplutura:cantitate si calitate optima aumpluturii(forme si dimensiuni

corespunzatoare ale corpuilor de umplere,rezistenta mecanica si chimica suficienta,nmasa

specifica redusa),debite optime de gaz si de kichid,stropire eficienta a umplurii,distributie

corecta a umpluturii pe gratare.

CONSTRUCTIA UTILAJELOR PENTRU ABSORBTIE

In figura 1 se reprezinta ansamblul unei coloane cu talere si cateva din detalile

constructive caracteristice.

In figura 2 sunt schematizate principalele tipuri de talere evand utilizare curenta.



Se observa ca orice tip de taler este astfel construit incat sa asigure deversarea corecta

a lichidului de pe un taler pe altul si barbotarea cat mai eficienta a gazului in lichidul de pe

taler.

In figura 3 este reperzentata schema unei coloane cu umplutura,iar tipurile principale

de umpluturi in figura 2.

Schema unei instalatii de absorbtie continand si echipamentele anexe este reperzentata in

figura 3.

2.3 EXPLOATAREA UTILAJELOR INSTALATIILOR DE

ABSORBTIE

Desfasurata in stricta concordanta cu instructiunile generale de exploatare si cu normele

legale privind tehnica securitatii muncii si P.S.I,exploatarea instalatiei de absorbtie trebuie sa

mentina siguranta functionala a acesteia,in conditiile unei eficiente economice maxime.

1.Pornirea,supregherea functionari,oprirea.

Pornirea .In vederea pornirii coloana,se executa asupra intregii instalatii,un control

generel privind amplasarea,fizarea si functionarea echipamentelor,dandu-se o deosebita atntie

sistemelor de protectie si siguranta si verificandu-se totalitatea conditiilor care asigura o buba

organizare a proceului de productie in instalatie.

Pornirea instalatiei se va face punand in functiune pompa centrifuga 4 care asipira

lichidul din rezervorul 3.

Lichidul se recircula in coloana pana la obtinerea niveluiui necersar la baza coloanei.

Dupa realizarea acestui nivel,se deschide robinetul 9 si se incepe alimentarea cu amestec

gazos.

Prin robinetul 10,situat pe conducta de refulare a pompei,se incepe recircularea

absorbantului catre desorbtie.

Intrarea in functionare de regim(supravegheata cu aparatura de masura si control)este

semnalata prin atingerea parametrilor nominali de lucru;dupa intrarea in regim,se trece pe

comanda si reglare autamata aprocesului.

15

Suparavegerea functionarii.Se urmareste,in permanenta,evolutia regimului de lucru

din coloana si din intreaba instalatie,precum si functionarea echipamentelor de masura,control

si reglare automata,protectie si siguranta

Oprirea instalatie se face prin intreruperea alimentari cu amestec gazos apoi,dupa un

interval de timp bine precizat in instructiuni,se opreste alimentarea cu lichid.

In ordine,se opresc coloana de desorbtie,preincalzitorul si racitoarele.

Lucrari de supravehere a functionarii,intretinere curenta a coloanelor de absorbtie(in

conformitate cu instructiunile de exploatare si legislatia in vigoare)

desfasoara transeferul de suprafata.

16

Grupa de lucrari

Continutul generel al lucrarilor

1.Suparvegere permanenta si calificata a functionarii utilajului(instalatiei)

-supravegerea(prin indicatiile AMC care poti fi tralizate la un tablou de comanda)a debitelor,presiunilor temperaturilor,concentratilor(la varful si la baza coloanei).

-efectuarea corecta si rapida a manevrelor in cazul aparitiei petubarilor de debit,presiune,temperatura,conecntratie.

-urmarirea consumului specific de energie electrica(la sisteleme de pompare a fluidelor).

-urmarirea parametrilor de lucru la pompelor si compresoarele racordate la instalatie.

-urmarirea comportarii echipamentelor de siguranta si a AMC

2.Opriri accidentale

-in cazul interprindeii -la interprinderile de scurta

almentarii cu lichide durata se mentine coloana

si gaze sau cu energie incarcata,supraveghindu-

electrica. se presiunea.

3.Lucrari de intretinere curenta pentru mentinerea calitatilor constructive ale utilajului(instalatiei).

-control permanent al exteriorului utilajului;controlul exteriorului si al imbinarilor demontabile la flanse,controlul imbinarilor sudete,al celolante echipamente exterioare(sraci,platforme,sisteme de siguranta etc).

-efectuarea prompta a lucrarilor de reparatii la imbinarile demontabile(si la alte echipamente)numai dupa ce utilajul este scos sub presiune.Inlocuirea graniturilor,a suruburilor.cu inchidrea prealabila a ventilelor care conduc la flanse si cu scoaterea in prealabil a recipientului de sub presiune.

-eliminarea orcaror defectiuni la instalatiile de eliminare si evacuare a produselor prelucrate (cu sau fara oprirea coloanei);pompe,compresoare,conducte.

-inlocuirea imediata a AMC si dispozitivelor de siguranta defecte (supape,discuri de siguranta)dupa ce in prealabil s-au inchis ventilel care conduc la aceasta.

-la intrerupei de lunga durata durata se izoleaza coloana de restul instalatie,se deschid ventilele de evacuare a gazului,se inchid ventilele AMC se goleste coloana si se sufla interiorul cu gaz inert.

17

4.Elemente de tehnicca securitaii muncii si PSI.

-este interzisa executarea orcaror lucrari la corpul coloanei in timpul cand aceasta se afla sub presiune.Reparatiile se exacuta numai cu coloana oprita si numai de catre lucratori secializati.

-deschidera recipientului se face numai dupa ce personalul de deservire a constatat ca in interior nu exista presiune.

-reducerea presiuni se face incet,cu respectarea masurilor prescrise pentru evitarea accidentelor.

-inspectarea si curatirea interorului recipientului se va face de cel putin doi lucratoti,echipati corespunzator si numai dupa ce s-a edectuat degazarea completa a recipientului,racirea lui si izolarea sigura a acestuia de restul instalatiei.

-echiparea personaluiu de deservire cu echipament de protectie si instruirea lui ij directia normelor de tehnica a securitatii muncii,prevenirea si stingrea incendiilor.

-echiparea instalatiei cu echipamente de siguranta,protectie,meteriale de interventie si prevenire si stingrea incendiilor,dispozitive de alarma si de inundatie.

-in coloanele care prelucreaza fluide toxice se va aplica regimul legal pentru substante toxice(statii izolate si prevazute cu alimentare si evacuare automata,cu ventile de avarie,dsipozitive de semnalizare acustica si optica).

-in coloanele care perlucreaza fluide inflamabile si explozive instalatiile electrice de lumina si intreg echipamentul electricvor fi de constructie antiexploziva;coloanele vor fi prevazute cu centura de impamantare si cu paratrasnete.

-colectarea produselor finite inflamabile sau explozive se va face in rezervoare conform normelor de paza,prevenirea si stingrea incendilor.

18

MASURI DE PM SI PSI

Atat materile prime cat si produsele petrochimice obtinute se gasesc in general sub

forma de amestecuri care actioneaza simultan asupra organismului.

Majoritatea produselor de oxidare sunt solubile in grasimi si apa,ceea ce le favorizeaza

patrunderea in organism prin piele.

Datorita reactivitatii chimice mari,produc iritati si arsuri.

Astefel oxidul de etena gazos si formaldehida pot provoca iritarea mucoaselor si a

ochiilor.

Hidrocarburile aromaticebenzenul,toluenul,xilenul)la temperetura camerei dau vapori

care prin inhalare dau fenomene de intoxicatie.

In cantitatii mari pot produce chiar si moartea.

Anhidrida ftalica,anhidrida maleica si hidrocarburile de cumen au,de asemenea actiune

toxica asupra organismului,manifesteta prin iritarea pilei a mucoaselor si cailor respiratori.

Amestecul de reactanti si produsi de reactie pot forma de asemenea amestecuri explizive.

Pentru prevenirea exploziilor se iau urmatoarele masuri:

-se verifica si se inlatura imediat scaparile de gaze;

-se evita cauzele care pot produce un inceput de incendiu;

-curatirea rezervoarelor de anhidrida ftalica,maleica etc,se va face numai dupa racirea acestora

si numai masa de gaze;

-aerul necesar reactiei va fi supus unei operatii de purificare in filtre speciale;

-vasele de reactie

sunt dotate cu gazanalitor interblocat cu dispozitiv de inundare cu gat iner

3.BIBLIOGRAFIE

MANUAL PENTRU CLASA A 12 LICEU CU PROFIL DE CHIMIE INDUSTRIALA SI

SCOLI PROFESIONALE .

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI -1990.

EXPLATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN

INDUSTRIA CHIMICA.

AUTORII:ANA FRANCISCA MIHAILESCU, ION BANATEANU.

MANUAL PENTRU LICEU CU PROFI DE CHIMIE INDUSTRIALA CLASA A 12-A SI

SCOLII PROFESIONALE.

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI -1981.

ANEXE








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1443
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site