Vulpea

Vine      vulpea din padure

In sat gaina sa fure,

Grivei iute o zareste

Si latrand o dojeneste:

"Nu cumva sa furi gaina

Ca te prinde gospodina,

Va fi vai de pielea ta

Ca-si face guler din ea!"

Vulpea sta si se gandea,

La caine cu of latra,

Ca de nu era Grivei

Gaina era a ei.

Si de-aceea, gospodine,

Tineti la casa si-un caine.

Un copil

Un copil numai asa

Striga cat il tine gura:

"Pace vrem in Romania,

Sa ne fie dulce painea!"

Frumos cresc la noi copii

Cum cresc strugurii in vii,

Strugurii se coc la soare

Noi, copiii, cu rabdare.

Invatam cum sa muncim

Si tara cum s-o iubim,

In brate s-o strangem tare

Sa n-o distruga dusmanii.

Parintii nostri muncesc,

Cu drag tara iti cladesc,

Tot palate romanesti

Cu drag in ele sa traiesti.

Cu mainile curate

Am manute mici, curate

Si cu ele tin o carte,

O sucesc, o rasfoiesc

Si nu pot sa o citesc.

La toamna ma duc si eu

Sa invat, ca nu-i prea greu,

In carte cum sa citesc,

In lume cum sa traiesc.

Sa-nvat tot ce scrie-n ea

Ca mi-i draga cartea mea,

Copiilor sa le spun eu:

"Invatati, ca nu e greu!"

Daca nu stii sa citesti

Degeaba in lume traiesti.

Dragul meu, invata bine

Lumea asta-i pentru tine.

Azi copil, maine mai mare,

Sa le spui la fiecare:

Eu am invatat si stiu

Cartea-n mana cum s-o tiu.

Cu placere spun si eu:

Invata, ca nu e greu!

Scrie-n ea tot romaneste,

Invata si-apoi povesteste!

Ninge

A-nceput cerul sa cearna

Puful moale de zapada

Si s-a asternut frumos

Peste tot, aicea, jos

Si pe pomi i-a imbracat,

Coroana le-a pus pe cap,

Campul tot s-a invelit

Cu o patura de-argint.

Peste tot e numai nea,

Copii se joaca cu ea,

Fac un om alb de zapada,

Ii pun nas, dar fara barba

Si-apoi se uita la el

Sa vada de-i frumusel,

Sufla-n maini, joc din picioare,

Nu se duc, zapada-i mare.

Fulg de nea

Fulg de nea, mai fulg de nea,

Vino colea-n palma mea,

Fara aripioare zbori

De sus, de-acolo din nori.

Jos la noi cand ai venit

Pamantul l-ai invelit,

De sub el v-a inverzi

Zapada cand s-o topi

Iarba verde si frumoasa,

Grau cu fir ca de matase,

Flori frumoase prin gradini

Si cu zumzet de albini.

Iar tu, fulgule de nea,

Ramai in amintirea mea

Pan-la iarna care vine

Cand iar o sa ma joc cu tine.

Primavara

Primavara cea zglobie

Alearga iarasi prin campie

Iarba in urma ei rasare

Cu flori multe ca in covoare.

Alearga primavara, alearga!

Si-ndeamna oamenii la treaba

Tu esti fiica anului mai mica

Si de nimeni nu ai frica.

Tu te joci cu soarele

Si-ncalzesti ogoarele

Iarna pleaca si iti spune

Sa faci numai lucruri bune,

Sa se vada-n urma ta

De la noi cand vei pleca

Camp frumos si plin de roade,

Pomii incarcati cu floare.

Vine primavara

Frunza verde papusoi

Ce frumos e-acum la noi

Caci zapada s-a topit,

Primavara a venit.

Peste tot e numai soare

Si pe camp numai tractoare

Se imbraca glia iara

Rodul sa ni-l dea in vara.

Cu grau frumos si aurit

Ca noi il ingrijim de mic

Si roade multe ne va da

De stim bine a-l lucra.

Pamantul nostru e-o avere,

Bogatia tarii mele,

Cu ape, munti si cu campii,

Ale voastre sunt copii.

Pe noi pamantul ne ascunde

Si nimeni nu ne mai vede,

Vom ramane in amintiri

Doar prin scris si povestiri.

Batranii se duc si mor

Dar lasa in urma lor

Pe copii ca sa pazeasca

Tara noastra romaneasca.

Anotimpuri. Trec si vin

Ani mai multi sau mai putini,

Timpul lasa in urma lui

Tot ce i-a fost drag omului.

Toamna

Toamna iara a venit

Pe noi toti ne-a inveselit,

La scoala ne-am adunat,

De invatat ne-am apucat

Sa invatam si mai bine,

Pentru tara, o stiu bine,

La nevoi sa stiu si eu

Sa o pazesc cu trupul meu.

De pe camp se-aduna roada,

Copiii invata carte,

Toamna fructele se-aduna,

Noi, copii, o nota buna.

Si asa vom creste mari,

Cu ce am strans in hambari,

Cu notele din catalog

Mandri vom fi la catarg.

Toamna

Toamna cea cu vant si ploi

A venit iar pe la noi.

Sa mai lasi si vreme buna

Caci recolta se aduna.

Daca tu vei lasa bruma

Prin gradini sa straluceasca

Semn atunci, draguta toamna,

Ca ne-apropiem de iarna.

Fum pe cosuri o sa iasa

Iar noi o sa stam in casa

Multumiti de ce-am facut

Si ca toamna a trecut.

Ne-am gasit hambare pline

Ca am muncit frumos si bine

Iar la anul de-om ajunge,

Alte recolte vom strange.

Romania

Romanie, draga-mi esti,

Ca o zana din povesti,

Tu-mi dai viata, tu-mi dai paine

Sa cresc mare pentru maine,

Sa pot apara si eu,

Romanie, cand va fi greu,

In pace vrem sa traim

Pe pamantul ce-l iubim.

Sa te strang tara la piept

In mine un dor sa destept,

Sa muncesc si sa iubesc

Pamantul cel romanesc.

Tara noastra

Tara noastra-i tara sfanta

Cu mana noastra facuta

Ca muncim si zi si noapte

Ca sa-i construim palate.

Cu mandrie stam in ea

Si-i dam tot ce vom putea

Viata de va fi nevoie,

Scumpa tara, Romanie!

Calc pe pamantul tau si cant

Ce-i frumos pe-acest pamant,

Pe unde umbli ai sa vezi

Frumoase lucruri romanesti.

Stau si ma gandesc mereu

Ca romanului nu-i greu

Cand munceste cu putere

Tarii sa-i faca avere.

Sa traim si noi mai bine,

Sa avem in tara paine,

Nimic sa nu ne lipseasca

Asa-i in tara romaneasca.

Noi avem pamantul bun

Si stim bine sa-l muncim,

Roade sa ne dea mereu

Traiasca poporul meu!

Pamantul nostru

Foaie verde iarba mare

Cand ma uit din deal in vale

Vad pe camp numai tractoare

Cum lucreaza pe ogoare

Ara-n lung si ara-n lat

Pamantul ca le e drag,

Ca sa-l vada macinat,

Sa scoata rodul bogat.

Sa-l muncim cu drag si spor

Pe al nostru drag ogor,

Ca noi atunci o ducem bine,

Cand hambarele sunt pline.

Tot cu roade aurite

De mainile noastre muncite,

Sa traiasca tot poporul,

Sa poata lucra ogorul.

Este un loc

Este un loc aici, anume,

Unde toata lumea spune

Hai al munca, fratioare,

Sa muncim toti pe ogoare

Tara ca s-o facem mare

Si sa-nfloreasca sub soare

La caldura lui cereasca

Tot ogorul unduiasca.

Cu spice mari si aurite

De noi taranii pregatite,

An de an tot mai bogat

Pamantul rodul si l-a dat.

Pentru noi care muncim

Si cu drag il ingrijim

Ca sa ne mandrim si noi

Cu recolte tot mai noi.

Steagul nostru

Frumos e steagul tarii mele

Ce-a stralucit in lupte grele

Cu sange s-a colorat

Cand strabunii l-au purtat.

Albastru cerul i l-a dat

Galbenul e grau curat

Rosu sangele varsat

De romani cand s-au luptat.

Tara sa ne fie mare,

Sa nu mai fie hotare,

Uniti cu totii pe vecie,

Dusmanie sa nu mai fie.

Infloresti, tu, tara mea

Infloresti, tu, tara mea

Ca pomii primavara

Pe cap sa-ti punem cununi

Facute de oameni buni.

In soare sa straluceasca

Oglinda fie tara noastra,

Sa se uite toti in ea

Si exemplu sa il dea.

Sa traiasca toti ca noi

In pace si nu in razboi,

Oamenii cu toti dau mana

Sa tina tarii cununa.

Cununa din piatra scumpa

Nimeni sa nu o rupa,

Tara noastra asta vrea

Sa traim bine in ea.

Moldova mea

Moldova astazi e plina

De mult soare si lumina,

Copii frumosi ce cresc in soare

Azi, in Romania mare.

N-au la ce sa se gandeasca

Decat tara s-o-nfloreasca,

Strangeti-o, copii, mai tare,

Alta nu-i ca ea sub soare.

Cu munti frumosi si cu campii

Voi sa le paziti, copii,

Cu apa lor sa va spalati

La nimeni sa nu o dati.

Ca asa ne-au spus strabunii

Sa nu dam nimic la nimeni

Sangele lor l-au varsat,

De dusmani ne-au aparat.

Ca sa fim liberi sub soare

Noi, in Romania mare,

Sa strigam cat vom putea

Asta este tara mea.

Si cat vom trai in ea

Nimanui nu o vom da,

Nici o palma de pamant

Ca e-al nostru si e sfant.

S-o stie asta fiecare:

N-avem pamant de vanzare!

Nici la altul nu ravnim

Doar pe-al nostru il pazim.

Tara mea

Cu dorul legam Carpatii,

Cu dragostea legam campia

Si asa uniti ca fratii

Sa traim in Romania.

Cu apele din tara noastra

Pe obraz sa ne spalam,

S-o iubim ca pe o mama

Ce cu toti in brate-i stam.

Cu totii noi sa muncim

Si frumos s-o-mpodobim,

Cu ea cinste sa ne fie

Ca se numeste Romanie.

Avem munti, avem campii

Si multe alte bogatii,

Cu oameni harnici, muncitori

Faima li se duce-n zari.

Codrii nostri

Frunza verde de dudau

Frumusel e satul meu,

Langa el codrul de fag

Ce se leagana cu drag.

Codrule de langa sat,

Eu cu drag te-am mai cantat

Sa-ti apleci crengile tale

Ca in sat nu mai e jale.

Codrule, tu multe stii

Si la nimeni nu le spui,

Frate tu ai fost cu noi

Cand era greu si-aveam nevoi.

Pasari in tine cantau

Cu ecoul se-nganau,

Noi stateam la poala ta,

Ne-ascundeam sub frunza ta.

Acum o ducem bine,

Nu ne mai temem de nimeni,

De muncit avem de toate

Si paine, si sanatate.

Timp frumos

Timp frumos, ce te grabesti

De la mine ca sa pleci?

Anii mi-i ingalbenesti,

De-aici voi pleca pe veci.

Ca asa lumea-i trecatoare

Vine mic si pleaca mare

Si-asa se-nvarteste roata

Pleaca mama, vine fata.

Vom pleca si noi pe rand

In intunericul din mormant,

Pana lumea se sfarseste

Unul moare, altul creste.

Pe pamant viata-i frumoasa,

Faci ce vrei ca esti acasa,

Dar candva de vei pleca,

Toate-n urma vei lasa.

De-au fost bune, de-au fost rele

Te uiti la ele cu jele

Si le lasi in urma ta

Sa le ia cine a vrea.

C-ai muncit de le-ai facut

Cat ai stat pe-acest pamant

Sa ramana-n urma ta

Si pentru copii ceva.

Ca cu drag i-ai ingrijit

Cat ai stat pe-acest pamant

Dar acum ii lasi si pleci

In mormantul cel de veci.

Cantec

M am nascut intr-un bordei

Invelit cu paie,

Dormitor mi-a fost un tei

Leaganul cu paie.

Mama ma lua cu ea

Cand pleca la munca,

Ba la grau cand secera,

Ba la fan in lunca.

Cate-un pom stingher in grau

Ma umbrea cu ramuri

Cand curgea sudoarea rau

Pe obrazul mamei.

Mama ma striga la ea:

Vino, puiul mamei,

Sa-ti dea mama sa mananci,

Poate ti-o fi foame.

Intr-o toamna cand crapa

Coaja de pe nuca

Mi-a venit asa, deodata,

Un mare dor de duca.

La oras tu ai plecat,

Te-ai mutat la bloc

Si de parinti ai uitat

Ca le esti dator.

Si daca-ti vei aminti

De parintii tai

Sa lasi o lacrima sa cada

Si din ochii tai.

Cand la ei tu vei veni

Va fi prea tarziu,

In casa nu ii vei gasi,

Ei vor putrezi.

O lacrima sa lasi sa cada

Pe mormantul ei,

Te-a tinut in brate o mama

Si-ai supt pieptul ei.

Langa cruce tu vei sta,

Cu amar vei plange,

Ca aici e mama ta

Si inima ti-o frange."

Racheta

Tu, racheta, stii a spune

Cine te-a adus pe lume,

Cu otrava plina esti

Si pamantul vrei sa-l stergi,

Nimic sa nu mai ramana

Pe planeta nici tarana.

Noi cu totii ne-om uni

Si pe tine te-om opri,

Caci aicea pe pamant

Avem copii de crescut,

Sa se bucure de soare,

Nu de arme nucleare.

Tu, racheta, sa faci bine

Sa stai in casa la tine

Si la toti sa le spui tu:

Eu nu voi arde pamantul.

Nici jucarie nu vreau

Pe pamant ca sa mai stau,

Sa ma duceti la turnat

Pentru pluguri de arat.

Asteptarea

Stau in asteptarea ta,

Te-ai dus si nu mai vii,

E locul unde-ai stat atat

Si-acum nu mai vii.

Stau ore-n sir si ma gandesc

La anii ce-au trecut,

Viata-n loc s-o mai opresc

Dar anii au trecut.

Si acum la batranete

Ceasul a sunat,

Pamantul le el m-a chemat

Si totul s-a uitat.

Tu, ce in urma ai ramas,

De mine iti vei aminti,

Sterge lacrima de pe obraz

Si nu te mai gandi.

Si cand iarba va-nverzi

Pe mormantul meu

Sa vii cu o floare s-o plantezi

Sa te simt si eu.

Eu in urma te-am lasat

Cu cei dragi ai nostri

Pana cand vei fi chemat

Ca sa-mi fii alaturi.

Si pe urma nu se stie

Pe la noi de-or mai veni

O buruiana care creste

De pe mormant or mai plivi.

Umbra noastra va ramane

Spulberata-n vant,

Nimeni nu-si mai aminteste

Ca-am fost pe pamant.

Pribeagul

Foaie verde lemn de fag

Vai de omul cel pribeag,

Urca-n deal, coboara-n vale

Dupa el e numai jale.

Nimeni la el nu se uita,

Lumea ii pare urata,

Ca de-atata pribegie

Unde merge nu mai stie,

Pe perna el nu mai doarme,

Nu se-nveleste cu toale,

Iarba-i este asternut,

Perna - bulgar de pamant.

Drumul lui e prin padure

Ca sa nu-l mai vada nimeni,

Hainele is rupte toate,

Sa munceasca nu mai poate.

Boala grea il apasa tare,

Il slabeste de pe picioare,

Dar decat asa o viata

Mai bine-i de el in groapa.

Omule !

Omule, tu esti o floare

Mandra si mirositoare,

Pe pamant te-ai scuturat

Si-alte flori te-au inconjurat.

Floarea ta s-a scuturat

Tulpina ti s-a uscat

Si asa nici n-ai stiut

Cand ai ajuns pe pamant.

Fara viata tu stateai

Dar langa tine aveai

Florile ce le-ai crescut

Ca de-acum te-au pierdut.

S-au plecat asupra ta

Si soptind ti-au spus asa

Sa ne ierti ca n-am stiut

Greseli multe ti-am facut.

Tu te-ai scuturat si pleci

In pamantul cel de veci

N-ai la ce a te gandi,

Bine te vei hodini.

Primavara

Vino, draga primavara,

Zapada ca sa dispara,

Pomii sa-si puna cercei

Si pe crengi ghirlande noi.

Sa iesim cu plugurile,

Sa aram ogoarele,

Seminte noi sa semanam,

Recolta multa s-adunam.

Iarna cea batrana pleaca

Si soarele se-arata

Pasarile canta iara

Ca se face primavara.

Pasarele ce-ati venit,

In alte tari ce-ati vazut?

Am vazut lume plangand

Si copii fugind, tipand,

Alergand goi si desculti

Insetati dar si flamanzi,

Ca de-atata nedreptate

Cu totii asteapta moarte.

Fetele

Frumoase fete are tara

Ca florile primavara,

De-s tinere sau batrane

Toate tin, tara, la tine.

Toate canta-n graiul lor

Pe-al tarii scump ogor,

In fabrici si in uzine

Lucreaza toate pentru tine.

Fetele din tara noastra

Is ca florile din fereastra,

Cine trece, o priveste

Si frumos o pretuieste.

Unde s-au dus, unde-au umblat,

Tot aici s-au inturnat,

Pe pamantul nostru sfant

Ce ne-a legat prin juramant

Sa-l pazim si sa-l muncim,

Cu totii sa-i construim,

Cu bratele sa il legam

Ca e al nostru si nu il dam.

Buna dimineata, tara!

Frunza verde foi de para

Buna dimineata, tara!

Mic si mare s-au trezit

Cand zorile s-au ivit.

Unii in jos, altii in sus

Sa munceasca toti s-au dus,

Pentru tine sa munceasca

Viata noastra sa-nfloreasca.

Cei mai mici se duc la scoala,

Altii merg pe ogoara,

In fabrici si in uzine,

Tara toate-s pentru tine.

Mana cu totii vom pune

Si-ti vom face haine bune,

Ca sa fii cea mai frumoasa,

Printre tari cea mai aleasa.

Noi cu tine ne mandrim

Si cu totii te iubim

Caci aici ne petrecem viata,

Tara, buna dimineata!

O mama

Samancioara de scaieti

Mama am fost la trei baieti,

Pe langa mine au stat

Pana cand s-au insurat.

Si-au luat ce le-au placut

Si tare bine-au facut,

Cu cei dragi ei stau in casa

Dar de mama nu le pasa,

Dar de cine i-a crescut

Si de cine i-a pazit

Pana mari ei s-au facut

Nu-i ajunge pe pamant.

Dar cand si ei or astepta

Sa le vina cineva

Din cei dragi ce ii iubeste

Si acum ii paraseste.

Or vedea cat e de rau

Cand stai si-astepti mereu

Sa vina copilul tau

Sa vada bine ti-i sau rau,

Si-or da seama ce-au facut

Si cat de mult au gresit,

Dor de mama si de tata

Nu-i ajunge niciodata.

De-a fost greu, de-a fost usor

Ei v-au leganat cu dor

Si la voi ei se gandesc

Cat pe lume mai traiesc.

Plange suspinand mereu

Dorul tu nu-l stii ca-i greu,

Pentru voi il port mereu

Aici in sufletelul meu.

Luna si soarele

Frunza verde pom frumos,

Tu, luna, coboara jos

Si te uita sus la soare

Ca ti-a fost frate mai mare.

El pe cer alearga-ntruna

Pe cap sa-ti puie cununa,

Cununa cea mai frumoasa

Ca sa fii a lui mireasa.

Dar cat umbla nu se poate

El de zi si tu de noapte

Ca sa va-ntalniti vreodata

Si sa fii a lui consoarta.

Sora buna a soarelui,

De ce frigi inima lui,

Spune-i, luna, adevarat

Pentru ce nu l-ai luat?

El mi-e frate-adevarat

Si de-aceea am plecat

Noaptea ca sa fac lumina

Soarele sa nu ma prinda.

Eu sunt craiasa noptilor

Si dragostea tuturor.

Si eu, luna, te iubesc

Ca esti un astru ceresc.

Cand te uiti la mine-n jos

Pe pamant e mai frumos,

Soarele-ncalzeste tare

Iar tu, luna, dai racoare.

Scrisoare catre parinti

Dragi parinti ce v-am avut

Si de mult eu v-am pierdut,

Ati muncit de m-ati crescut

Pana mare m-ati facut.

Si cand sa va mandriti cu mine

Atunci nu ati mai avut zile,

Devreme v-ati scuturat

Si in pamant ati intrat.

In gand va trimit scrisoare

Ca s-ajunga pana la voi

Dar poarta este incuiata

Si se-ntoarce inapoi.

Sa va mai aud o data

Cum dau parintii povata

La copii cum sa se poarte

Sa aiba de bine parte.

Nu pot sa inchei scrisoarea,

Dragi parinti, va cer iertarea

Ca am plecat din casa voastra

Ca s-o-ntemeiez pe-a noastra.

Trei copii am crescut eu,

Dragi parinti, si a fost greu,

Nimeni nu m-a ajutat

Dar acuma am scapat.

Toti au ce le place lor

Nu lucreaza pe ogor

Cum lucrai, maicuta mea,

Sa ne mai aduci ceva.

La noi te uitai cu jale

Ca nu aveai alta putere,

Viata era tare grea

Ca sa poti avea ceva.

Spune, mama,-n visul meu

Daca si acolo-i greu

Sa te ajutam si noi

Ca nu poti veni la noi.

Tu, scrisoare sa te duci

Gandul mamei sa-l aduci,

Pana cand ne-om intalni

Si cu totii vom vorbi.

Visul meu

Cand eram mititica

Multe mai visam

Si crescand mai maricica

La multe ma mai gandeam.

Am crescut, m-am facut mare

Si visul putere n-are

Ca nimic nu s-a-mplinit

De mic copil ce-am gandit.

M-am trezit muncind din greu

Alt pamant ce nu-i al meu

Si-asa m-am facut mare

Visul meu nu a fost o floare.

N-am cuvinte ca sa scriu

Despre copilaria mea

Ca in vis ploua mereu

Asa era copilaria mea.

Acum copiii ce viseaza

Toate se realizeaza,

Visul lor se implineste

Ca traiesc ca in poveste.

Sfarsit de an scolar

Dragi copii, ne bucuram

Ca anul il terminam,

Cine-nvata si citeste

Cu drag anul il sfarseste.

Acasa cand ne intoarcem

Mare bucurie avem

Ca muncind am invatat

Si anul l-am terminat.

Acum am crescut mai mare

Pentru clasa viitoare

Sa muncim asa de bine

Si la anul care vine.

Plai natal

Moldova, ai inflorit

Ca un pom bine-ngrijit,

Buciumele toate suna

De cantec si voie buna.

De la cetatea Sucevei,

De te uiti nu-ti vine-a crede

Ce stiu oamenii sa faca

Si-ntre ei sa se intreaca.

Bine oamenii au muncit,

Noi palate-au construit,

Orasele le-au innoit

Sa fie bine de trait.

Tineretul ca sa creasca,

Moldova sa o-nnoiasca,

Asa cum a vrut Stefan,

Aparand-o an de an.

Eu nu te pot ajuta

Dar las cu drag in urma ta

Si copii si nepotei

Cu drag sa te pazeasca ei.

Pentru Adrian

Frunza verde de susai,

Adrian, de ascultai,

Linia de n-o treceai

Moartea tu nu o gaseai.

Nimeni nu se supara

Draga pentru moartea ta,

Mare jale ai lasat

Dintre noi cand ai plecat.

Tu cand ai ajuns la linii

Nu te-ai mai gandit la nimeni,

La ce lasi in urma ta

Ca te plange toata viata.

Ani putini ai petrecut

Tu aicea pe pamant,

Fara sa fii vinovat

In pamant tu ai intrat.

Mort in casa cat ai stat

Cu ochii tai te-ai uitat

Sa-l vezi pe cel vinovat

Cum te plange neincetat.

Din morti nimeni nu se scoala

Sa mai ceara socoteala

In pamant va putrezi

Pana judecat va fi.

Frati, surorile te-or plange

Pe mormant ti-or pune flori

Inflorind s-au scuturat

Si viata ta s-a scurtat.

Mama care te-a crescut

Te va plange la mormant,

Ochii nu ii va usca

Cata viata va avea.

Ce spune un copil

Ce mic m-am nascut

Si uite ce-am crescut,

Eu tare voi striga

Sa traiasca pacea.

Ca vreau sa ma joc

Dar nu cu ce ia foc,

Pe campul plin cu soare

In mana cu o floare.

Sa invat sa stiu si eu

Sa muncesc chiar de e greu,

Tara mea, sa intind mana

Pe frunte sa-ti pun cununa,

Impletita de copii

Si plina de bucurii,

Mare cand voi fi si eu

Impreuna cu tatal meu.

Si cu toti oamenii tarii

Vom pazi a ta avere,

Cu sudoare vom munci

Si pe tine te-om pazi.

Tara draga

Am manute mititele

Si nu pot lucra cu ele,

Am sa-nvat cat pot mai bine

Tara, numai pentru tine!

Sa ajung si eu odata

Sa te cunosc, tara, toata

Si atunci sa pun si eu

O floare pe pieptul tau

Ca sa te impodobeasca,

Scumpa tara romaneasca,

Cu totii sa ne unim

Pe tine sa te-mpodobim.

Sa radem cu tine-n soare,

Tara mea, frumoasa floare,

Cat ne-om duce si-om umbla,

Ca tine n-om mai afla.

Si soarele rade cu tine

Ca frumoasa esti in lume,

Stralucesti ca raza lui

Pe fata pamantului.

Cantare pentru tara mea

Frumoasa tara pe pamant

Cat ai trai am sa te cant

Si de-ai trece-n vesnicie

Am sa-ti cant si-acolo tie.

O mie de ani de as trai

Sa te cant n-as mai gati,

Zi si noapte de-as lucra

Eu tot tie ti-as canta.

Ca-mi esti draga, tara mea,

Si-ti dau toata viata mea,

Ca esti coltisor de rai

Aici pe pamant sa stai.

Pe pamant sa creasca flori,

Fete si mandri feciori,

Oameni harnici sa munceasca

Pe tine sa te-nfloreasca.

Tot omul sa-ti cante tie,

Scumpa tara Romanie,

La multi ani sa ne traiesti,

Fete si flacai sa cresti.

Cand m-am nascut

Era in noiembrie o zi geroasa

Cand tu, mama, m-ai adus in casa,

De durere sau de bucurie-ai plans

Cu mainile la pieptul tau m-ai strans.

In ochii mei tu te-ai uitat,

De ce-a fost greu ai si uitat,

M-ai crescut frumos si bine,

Maicuta mea, pe langa tine.

Eu pe-atuncea nu stiam,

Stam langa tine si plangeam,

Atata doar faceam si eu

Sa te necajesc mereu.

M-ai crescut maica cu dor

Ca sa-ti fiu de ajutor,

Am crescut, m-am facut mare

Si aveam o mare jale.

Greu mama s-a imbolnavit,

Doi ani la pat ea a zacut,

Am facut tot ce-am stiut,

Sa-i dam zile n-am putut.

Am ramas patru copii,

Nu aveam mama cui sa-i spui,

Tata aveam, bolnav si el,

Nu putea munci defel.

Doi ani cu noi el a mai stat

Si la mama a plecat,

Pe noi singuri ne-a lasat

Cu povata ce ne-a dat.

Stau si ma gandesc la voi

Cum stati acolo amandoi,

Va strigam, nu auziti

La noi aicea sa veniti.

Si ceasul nostru va suna

Si de-aicea vom pleca,

Acolo ne vom intalni,

Aicea nu vom mai veni.

Acum stau, mama, si plang

De multe ori cu tine-n gand,

Astept macar in vis sa vii

Sa mangai pe ai tai copii.

Cu jale la ei te-ai uitat,

Din ochi lacrimi ti-au picat,

Pe toti in urma i-ai lasat,

Ai oftat si ai plecat.

Cand n-ai cuvant

Ce bine spui tu

Cand iti dai cuvantul

Ca ai sa dregi, ca ai sa faci,

Pe toti tu vrei ca sa-i impaci.

Si le spui vorba frumoasa

Ticluita chiar in casa

Ca n-ai vrut sa faci ce faci

Si de asta acum taci.

Cu minciuna tu ai vrut

Sa iei dragoste-mprumut,

Dar, baiete, ai vazut,

Cu minciuna ai pierdut.

Alta data sa nu minti

Nici chiar catre-ai tai parinti,

Ca ai fost neserios,

Altii te-au lasat pe jos.

Sa alegi, baiete, tu,

Cand iti vei mai da cuvantul,

Scris in inima sa stea

Pentru toata viata ta.

Bucuria copiilor

Canta, canta pasarele

Imn frumos al tarii mele,

Sa asculte oameni buni,

Falnicii nostri romani.

Tot asa cantam si noi,

Pasarele, ca si voi,

Imn de pace inaltam

Pentru al nostru drag popor.

Pacea-n lume sa se-ntinda

Tot pamantul sa-l cuprinda,

Azi la noi e sarbatoare,

Zi de mai plina de soare.

Cand e pace pe ogor

Se munceste mai cu spor

Sa adunam roade bogate

Si noi sa avem de toate.

Tara, pe pamantul tau

Am sa cant muncind mereu

Cate zile voi avea

Pentru tarisoara mea.

Ca de bucurie azi

Copii cresc ca niste brazi,

Cu ei tara se mandreste

Ca hotarele-i pazeste.

De intrebi ei asa spun:

Ma mandresc ca sunt roman!

Tara mea-i cea mai frumoasa

Si-ai cu ce sa stai la masa.

Tanar esti sau esti batrana,

Stai ca floarea in gradina

Ca e pace in tara mea

Noi muncim cu drag in ea.

Ca sa infloresti, tara mea

Cum nu mai este alta,

Lumea toata sa vorbeasca,

Romania sa-nfloreasca.

Bucurosi se joaca-afara

Si te canta, draga tara,

Copiii striga cu glas tare:

Pace fie-ntre popoare!

Ploaia

Ploaie binefacatoare,

Tu dai apa la ogoare,

Le ajuti sa creasca mari

Rodu-si pune in hambar.

Mult te-am asteptat sa vii

Pe-ale noastre dragi campii,

Cu apa sa le stropesti

Si mai mare sa le cresti.

Ca noi ne uitam la camp

Cum crapa a lui pamant

Cerand ploaie ca sa vie

Si pe el toate sa-nvie.

Dar tu, ploaie, ai venit,

Pamantul l-ai racorit,

Acum stau si rad in soare

Tot ce este pe ogoare.

Pamantul iti multumeste

Cand vede pe el ce creste,

Caci cu ajutorul tau

Ne da roade tot mereu.

Copilaria

Cand mica eu eram

Grijile nu le aveam,

Dar am inceput sa cresc

Si grijile parca sporesc.

La gradinita eu m-am dus

Si-aveam o grija-n plus

Ca sa ma joc frumos si bine

Cu toti cei de langa mine.

Am crescut, m-am dus la scoala,

Alta grija aveam iara:

Ca sa scriu si sa citesc,

In viata bine sa pornesc.

Zi de zi cresteam mai mare

Si-aveam grija de-nvatare,

Cand de scoala am scapat

Alte griji m-au apucat.

Sa muncesc frumos si bine,

Sa nu ma fac de rusine,

Ca asa am invatat

Langa parinti cat am stat.

Acum am si eu copii

Si tin tare mult la ei,

Viata e asa frumoasa

Cand esti la parinti acasa.

In gand ma duc inapoi

Sa mai fiu copil ca voi,

Sa-mi mai amintesc ceva

Din copilaria mea.

Tu, copile, ai scapat,

Griji nu ai de purtat,

Parintii se ingrijesc

Si-ti dau tot ce trebuiesc.

Sa se bucure de tine

Cand vei intra in randul lumii

Ca sa nu-i faci de rusine

Ca ei nu te-au crescut bine.

Toti parintii fac asa

Sa le creasca mare-odrasla,

Ca sa stie cat mai mult

Pentru-acest frumos pamant.

~n asteptarea copiilor

Foaie verde lemn uscat,

Tare mult am asteptat,

Numai la geam ma uitam

Si pe nimeni nu vedeam.

Drumurile s-au stricat,

Cararile s-au incurcat,

Din ses munti s-au ridicat,

Toate-n calea lor au stat.

Dar eu stau si-astept mereu

Poate a da Dumnezeu

Sa aud poarte scartaind

Si copiii mei venind.

Din nou soare-ai rasarit

La noi nimeni n-a venit,

Asteptarea-i lunga tare

Si este otravitoare.

Zilele scad mereu

Punand otrava-n pieptul meu

Si cand ceasul a veni

De voi ma voi desparti.

Blestemul unei fete

Spune, spune, tu,

Spune da sau nu,

Cu mana la piept

Sa te mai astept.

Luna tu de-acolo sus

Sa-mi aduci un raspuns

Daca l-ai vazut

Pe unde-a trecut

Ca s-a ratacit,

La mine n-a venit,

Eu l-am asteptat

Pan s-a luminat.

Grea noapte a trecut

Nici eu n-am adormit,

La el m-am gandit

Pe unde-o fi ratacit.

Ca satul e mare,

Multe fete are

Si s-ar fi gasit

Una de l-o fi primit.

In casa a intrat,

De mine a uitat,

Ca a promis diseara

Ca se-ntoarce iara.

Eu cat oi trai

La tine m-oi gandi

Si te-oi blestema

Toata viata mea.

Pe pamant sa stai,

Noroc sa nu mai ai,

Toti sa te urasca

Raul sa te urmareasca.

De mancat sa nu mananci,

Ca iarba sa te usuci,

Cand intr-o zi

Viata ta se va sfarsi.

Pe cruce sa scrie

Toata lumea ca sa stie

Ca te-a blestemat o fata

Pana ce-ai intrat in groapa.

Greierul

De ce greiere micut

Nu strangi si tu cate-un bobut,

Sa ai si tu de mancare

Iarna sa nu mori de foame?

Vara umbli tot cantand

Iar iarna mereu cerand,

Nimenea nu iti deschide,

Nici un bob nu iti intinde.

Toti muncesc si nu stau

Si de toate iarna au,

Tu la umbra vara stai

Si iarna nimic nu ai.

Mai lasa-ncolo vioara

Si munceste si tu vara

Ca atunci cand vine iarna

Plina sa-ti fie camara.

Vezi tu, draga greierel,

Sa muncesti nu-i greu defel.

Daca vara nu muncesti

Nu ai cu ce sa traiesti.

Ca-i aduce in camara

Sa aiba cand e frig afara,

Iarna-i frig si nu se poate

Sa mai adune bucate.

Scrisoarea mamei

Faceti, mama, ochii roata

Si va mai uitati o data

La cea ce langa voi a stat

Pana sufletul si-a dat.

Acum pleaca si va lasa

Din casuta ei frumoasa

Si se uita inapoi

Cu ochii tot dupa voi.

Ca v-am crescut de mititei

Mila am avut de voi

Si tot cu mila eu ma duc

In casuta cea de lut.

Dragii mei, eu am plecat

Dar in urma am lasat

Fara sprijin si batran

Pe tatal vostru in suspin.

Langa el roata sa stati

Nici o clipa nu-l lasati,

Singur fara mangaiere

Ca-i batran fara putere.

Si cand ceasul va suna

Si de-aicea va pleca

Langa mine va veni

Si cu voi nu va mai fi.

Dor de noi de veti avea

Nu ne ,ai puteti vedea

Ca am plecat de pe pamant

Sa stam in acel mormant.

Ingrijit de voi va fi,

Pe el flori veti rasadi,

Florile or sa-nfloreasca,

Parintii or sa putrezeasca.

Visul meu

Aseara in pat m-am culcat

Si ce credeti c-am visat

Ca pe-un deal m-am urcat

Si-n satul meu m-am uitat.

Si-am facut ochii roata

Am vazut si tara toata,

Din casute cresc palate,

Uzinele parca-s pe roate.

Scolile-s nenumarate

Sa-nvete oricine carte,

Mic sa fie, ori mai mare

Poate-n viata fiecare.

Sa munceasca mai usor

Si sa aiba mai mult spor,

In urma lui ca sa vada

Cum a inflorit o tara.

Ce-am visat e-adevarat,

Foarte mult s-a mai lucrat,

Cu mintea si bratele

I-au sporit averile.

Un batran

Un batran ne povestea

Viata cat era de grea

Dar acuma ii spun eu

Mosule, astazi nu-i greu.

Ca pe masa vreau sa am

Bucate multe an de an

Sa ospatam pe orisicine

De ne da veste de bine.

Ca romanii au rabdare

Si pazesc a lor hotare.

Daca n-are gand curat

Si hotarul l-a calcat

Cu totii ne-om repezi

Si hotarul vom pazi

Ca e din pamantul tarii

A romanului avere.

Nani, nani, pui de om

Nani, nani, pui de om,

Eu iti cant sa te adorm,

Mare si frumos sa cresti

Si tara sa o pazesti.

Fara putere esti si mic

Dar ai sa te faci voinic,

Voiniceste sa muncesti

Viata sa ti-o infloresti.

De esti fata sau flacau,

Dragul mamei, te-nvat eu

Sa muncesti, sa-nveti mereu,

Traiul sa nu-ti fie greu.

Ca pamantul tau iti cere

Sa aveti multa putere,

Cu mana voastra sa-l lucrati,

Bogatie s-adunati.

La tara

Frunzulita fir de nalba

M-am nascut aici la tara,

Cu drag mama m-a crescut

Pana mare m-a facut.

Am umblat in multe sate

Chiar mai mari si mai bogate

Dar in satul meu ii mai bine

Aici m-a nascut pe mine.

Intre oameni muncitori

Ce incep lucrul din zori

Ei pana tarziu lucrau

Lucrul de il terminau,

Acolo lucram si eu

Pamantul satului meu

Ma uitam lanul cum creste

Si pamantul cum rodeste.

8 Martie

8 Martie, tu azi ne spui

Povestea anotimpului,

Ce greu era in vremea lui,

Cand toti munceau boierului.

Acum esti frumos si spui

Greu nu-i este nimanui,

Nici noua ca suntem copii,

8 Martie esti frumos cand vii !

Firicel, floare frumoasa,

A venit si ziua noastra,

De sunt mica sau sunt mare

Pot primi in dar o floare.

Iara lui mamica mea

Sa-i dau toata dragostea,

Ea cu grija m-a crescut

Pana mare m-a facut.

Si un dar sa-i dau si eu

O nota buna ca nu-i greu,

Pe obraz sa o sarut

Multumind ca m-a crescut.

Sa facem si o urare

Pentru doamna invatatoare

Ne face cum sa citim,

Din inima ii multumim.

Pacea

Sculati-va voi, popoare,

Si stati de veghe la hotare

Nu lasati sa intre in tara

Cu racheta nucleara.

Din ce-am strans si am facut

Se va face un pamant,

Un pamant ars si parlit

Nu cu roade imbogatit.

De aceea fratioare

Sa strigam cu gura mare

Nu vrem arme nucleare !

Ci gradini infloritoare.

Unde toti oamenii vor

Pacea sa fie a lor,

Intre ei sa se iubeasca

Pacea-n lume sa traiasca.

Pentru baietii mei

Baietii mamei, baieti!

Fara mama ramaneti

Dar atat va rog si eu

Sa ingrijiti mormantul meu.

La mine sa va ganditi

Cate-o slujba sa platiti,

La Dumnezeu sa va rugati

Si iertare sa luati.

Tineti minte c e va spun

Plecand pe ultimul drum

Nu ne mai putem intoarce

Ca sa facem ce ne place.

Raul sa il dam la o parte,

De bine sa aveti parte

Soarele va asfinti

Dumnezeu ne va primi.

Asta-i rugamintea

Ascultati ca nu e grea,

O buruiana sa pliviti

Si-o floare sa rasaditi

De va intreba cineva

Cine-i ingropat acolo

La toti sa le raspundeti

Mama-a fost la trei baieti.

Ne-a crescut, ne-a ingrijit

Si-acum sta la putrezit,

O strigam dar nu ne-asculta,

La noi din pamant se uita.

Mama buna-a trei baieti

Te rugam toti sa ne ierti

Multe tare ti-am gresit

Langa noi cat ai trait.

Maicuta mea

Tu, maicuta, mi-ai dat viata

Intr-o buna dimineata,

Era frig si era ceata

Iar tu ma tineai in brate

Si cu drag tu m-ai crescut

Pana mare m-am facut

Si iti eram asa de draga

Cand te ajutam la treaba.

Mana ta ma mangaia

Daca ma durea ceva

Si asa, maicuta mea,

Am trecut prin viata grea.

Sanatate am avut,

Am muncit cat am putut

Dar acum m-a doborat

O boala de necrezut.

Frunza verde-a bradului

Pe patul spitalului,

Pe spate stau cu fata-n sus

Si nu-ti da nimeni raspuns.

De-atata durere plang

Ca si perna toata ud,

Ma uit, usa se deschide,

La noi domnul doctor vine

Si ma-ntreaba cum, e bine?

Dar boala e langa mine

Si atunci ii raspund eu,

Domnul doctor, e tot rau!

El spune sa am rabdare,

Boala nu are picioare

Ca sa fug-asa departe

Cere vreme-ndelungata.

Omul de langa mine

Omule de langa mine,

Eu ma duc, te las cu bine,

Dar te-as mai ruga ceva

Sa pastrezi in urma ta

Ce-am lasat cat am muncit

In viata cat am trait,

Alaturi ti-am stat mereu

Si la bine, si la rau.

De-acum cat ai sa traiesti

Singurel ai sa muncesti

Dar cand nu vei mai putea

Cine te va intreba

Astazi ai mancat ceva,

Caldura de vei avea

Sau ai stat in pat uitat

De nimeni neintrebat?

Ca la batranete-i greu

De nu ai la pieptul tau

Sa te-ntrebe cu rabdare

Omule, ce te mai doare?

Cand eram alaturea

Viata nu era prea grea,

Unul de altul ne sprijineam

Si de greutati scapam.

Acum singur vei ramane,

Sprijin nu ai de la nimeni,

De va bate vantul tare

Te va da jos din picioare

Si atuncea, dragul meu,

Vei vedea cat e de greu

Si cand ceasul va suna

Langa mine iar vei sta.

Fetita mea

Sa te uiti prin lucrusoare

Ca ai sa vezi lacramioare,

Nu sunt flori sa le mirosi

Sunt lacrimi cazute jos.

Cu drag mult te-am mai crescut,

Marisoara te-ai facut,

Cu tine sa ma mandresc

Dar acum ma prapadesc.

Si te las pe tine

Ca sa-ti amintesti de mine,

Tu la toti sa povestesti

Mama-am fost ca-n povesti.

Ce-ai dorit tu, ai avut,

De toate mama ti-a facut,

Dar acum nu am putere

Sa-ti mai fac ce ai placere.

La Amara

Frunza verde, foi ca para

La baile din Amara

Vin oameni din toata tara

Ca sa-si mai alunge boala.

Acolo m-am dus si eu

Cautand leacul mereu

Ca sa-mi las si eu boala

In lacul de la Amara.

Da-i cu bai, da-i cu namol,

De toate-am pus pe picior,

Pana si curent le-am dat

Dar boala nu m-a lasat.

Toti spun sa am rabdare

De vreau sa merg pe picioare,

Ca boala nu se grabeste

Chiar de-i dai ce nu doreste.

Romania

Romanie, Romanie,

Multi dusmani aveai pe glie,

Anii bine nu treceau,

Alti dusmani mi te calcau.

Strabunii tai se luptara

De dusmani te aparara,

Cu oaste Stefan a luptat

Pe dusmani i-a alungat,

Si tara el a aparat

Mostenirea a lasat,

Mihai si Cuza au facut

Unirea pe acest pamant.

Boierii nu au vrut sa fie

Si-au pus strainul la domnie,

Grija de romani n-aveau

La razboi o indemnau.

Ramase biata tara

Ca copiii fara mama,

Focul se aprindea iara

La noi si peste hotara.

S-au luptat pana s-a stins

Si lumina s-a aprins,

Pace s-a facut la noi

Acum muncim toti pentru noi.

Caci si noi avem acum

Cu cine porni la drum,

Pe el sa mergem mana-n mana

Cu curaj si voie buna.

Tara sa o-mbogatim

Si frumos sa o-nflorim,

Cu floarea cea mai frumoasa

Romania sa traiasca.

Republica

Republica, sa te ridici

Ca negura de pe lunci,

Ca o floare sa-nfloresti,

Republica, sa ne traiesti!

Cu mic cu mare vom munci,

Uzine iti vom construi,

In ele sa muncim cu spor,

Sa traiasca-al tau popor!

Anii au trecut

Si noi multe am facut

De la inceputul tau

Am tot construit mereu.

Republica, ai crescut mare,

Ca o floare esti in soare,

Romanii bine sa traiasca

Scumpa tara la tine acasa.

Cununia de aur

In corabioara noastra

50 de ani au incaput,

Aurul sa straluceasca

Si de-acum pe pamant.

Frumosi au fost dar au trecut

Usurel pe nesimtit,

Anii ce i-am petrecut

Impreuna pe pamant.

Corabioara pe tarm vine

Si cu mine, si cu tine

Iar la mal cand va veni

In ea nimeni nu va fi.

Lastarii nostri vor ramane

In corabie pe maine

Sa o conduca ca si noi

Multi ani fara nevoi.

Roata

Mult as da sa invartesc roata

Sa ramana goala groapa,

Maicuta sa iasa afara

Cu noi sa vorbeasca iara.

Ea fapte bune ne-a-nvatat

Pentru noi cat ea a stat

Dar asta nu se poate face

Din groapa nimeni nu se-ntoarce.

Rand pe rand coboara-n ea

Chiar de nimeni nu o vrea,

Acoperis ne e pamantul,

Mangaiere e doar vantul.

El scutura o floricea

Rasadita ici, colea,

Pe mormantu-ncremenit

Lasa semn ca s-a sfarsit.