Examenul
anual - ION LUCA CARAGIALE
Doua
mahalagioaice asista la examenul copiilor lor.
Profesorul,
pedagogul nostru absolut, asculta pe copiii mahalagioaicelor.
E
foarte aspru si fara chef.
Mamele
stau intepate pe scaune, unde s-au asezat fara sa fie poftite.
Profesorul
(catre elevul Popescu, care n-a raspuns la trei intrebari): No! Prostule, daca nu stii pe estea,
care-s ghe tot simple si jenarale, apoi spune-ne ratiunea pentru care romanii
au kins sa urmeze o polikika jermana pe timpul lui Mihaele Bravul?
Popescu: …?
Profesorul: No! spune odata!
Popescu: …!?
Profesorul
(energic): Meri la
loc, boule! (Catre mama lui
Popescu, care este foarte mahnita): Ca-z prost l-ai facut, cucoana!
Apoi astuia doara numai paie sa-i dai sa mance. (Mama lui Popescu plange). Ca-z
geaba te mai bocesti acum! Nu-l mai dreji. Are sa mai steie inca sapke ani
repekinke… Ioanescule! (Mama lui
Ionescu tuseste foarte miscata.) Cumu-i pamantul, ma?
Ionescu: Mare, dom’le!
Profesorul: Pe dracu mare! L-a masurat mani-ta
sa vaza mare-i. Pe langa alke astre, bunaoara Saturnus, au Neptunus, au
Iupitar, pamantul nostru doara-i o scarba! Nici cat sa chiorasti un soarece…
Nu-i vorba ghe mare, ma prostovane! e vorba cumu-i?
Ionescu: Se-nvarteste, dom’le.
Profesorul
(rastindu-se puternic, mama lui Ionescu se sperie): No! Apoi? Daca se invarke, cumu-i? In
trei colturi, animale?
Ionescu: Nu, dom’le!
Profesorul: No, dar?
Ionescu: Rotund.
Profesorul: Vezi asa, loaza!
(Se face un zgomot la use. O doamna din inalta
societate, doamna Ftiriadi, intra impreuna cu un mops gras, care vine sa se
gudure pe langa pedagog.)
Profesorul
(intampinand-o foarte emotionat): Onorata doamna, eu inca
ma recomand! (Ia catelul in brate.)
Doamna
Ftiriadi (foarte volubil si pe un diapazon mult mai-nalt): Am venit pentru baiat… Sa-ti spun
drept cu nu vream sa-l aduc sa dea examen la scoala publica, nu vream sa se
amestece cu fel de fel de baieti rau crescuti… Dar a staruit tata-sau… zice ca
e un ordin de la minister… Si de-aia l-am trimes la d-ta, care-i cunosti
caracterul lui ambitios, de cand ii esti meditator.
Profesorul: Binevoiasca numai onorata doamna sa
ieie loc (Catre Ionescu, care
asteapta in picioare): Tu meri la locu-ti… De hatarul mani-tii, pe
kine nu te las repekinke! No! meri!
(Ionescu merge la loc)
Ioneasca
(ridicandu-se): Sarut mana!
Profesorul
(demn): No bine! poti mere. (Ia
scaunul Ioneaschii si-l pune langa doamna nou-sosita, si asaza catelul pe el;
mopsul, multumit, il linge pe nas. Mahalagioaicele ies foarte umilite). No,
acuma tanarul Ftiriadi! Spune-ne, s-auda si ilustra matroana, onorata ta mama:
nu-i asa ca pamantul se-nvarke in jurul soarelui trei ani cate 365 ghe zile si
mai apoi in al patrulea in 366 ghe zile?
Micul
Ftiriadi: Da,
dom’le.
Profesorul
(face semne de aprobare doamnei Ftiriadi, care foarte satisfacuta,
se scoala de la locul ei, drege cravata baiatului, il saruta si se asaza iar la
loc): No,
nu-i ase ca presiunea se ghemonstra sufitiente prin cele doua emisfere (doamna Ftiriadi tuseste tare) ghe
Magghergurg?
Micul
Ftiriadi: Da,
dom’le.
Profesorul
(catre clasa intreaga): No, boilor, vegheti numai examplu ghe aplicatiune! (Catre micul Ftiriadi): No,
inca una s-apoi basta! Spune-ne: nu-i ase ca Ioane Corvin ghe Huniaghe, si
Makias Corvin, si-apoi dup-aceia doara toti magnatii maghiari au fost romani
ghe-ai nostri?
Micul
Ftiriadi: Da dom’le.
Profesorul: Bine! Bravo! Emininke!!!
Doamna
Ftiriadi: Merçi,
domnule profesor… Sunt foarte multumita… O sa-i spui si lui Ftiriadi cata oste-
neala-ti dai cu copiii…
Profesorul: Ilustra doamna, ca-z asta ni-i
misiunea. Datoria ni-i sa luminam jenaratiunile june, ca-z fara instructiune si
educatiune, un popor doara e invins astazi in lupta pentru existenta, si cine-i
invins, apoi acela da-l dracului! vorba lakineasca: una salus vickis, nullam
sperare salukem!
