Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Ce este nou in ortografie – DOOM, editia a II-a

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ENGLISH FOR COMMUNICATION
CONVERSIUNEA [SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE]
LISTA VERBELOR NEREGULATE
PREDICATUL - FELURILE PREDICATULUI, PREDICATUL VERBAL Si NOMINAL
Adverbul (The Adverb) – limba engleza
PREPOZITII SI CONJUNCTII IN ENGLEZA
Prepozitia (Preposition) – limba engleza
TIMPURILE MODULUI INDICATIV - Exercitii Present Tense Simple
PRONUMELE (THE PRONOUN) - PERSONAL PRONOUNS
SUBSTANTIVUL IN ENGLEZA

TERMENI importanti pentru acest document

: ce e nou in doom 2 : ortografie odata mai mult : : cuvinte noi ortografice in doom :


Ce este nou in ortografie – DOOM, editia a II-a

In ciuda dezaprobarii manifestate de intreaga breasla a lingvistilor, Hotararea Academiei Romane din 1993 de a se reveni la scrierea cu a (i din a) si a formelor sunt, suntem, sunteti ale verbului ,,a fi” este consfintita de editia a II-a a DOOM. Aceasta ar fi singura noutate propriu-zisa pentru ortografia romaneasca actuala, in rest, gasim in DOOM2 doar niste clarificari terminologice si o punere de acord a regulilor ortografice si ortoepice cu tendintele actuale manifestate in limba, avandu-se in vedere ca, in aproape un sfert de veac, cat a trecut de la prima editie (1982), in societatea romaneasca s-au produs transformari majore cu repercusiuni serioase asupra felului in care se face comunicarea dintre oameni.

Din nevoia de ordine, in prezentarea elementelor noi, diferite in DOOM2 fata de DOOM1, vom urma planul Introducerii:

1.Semnele grafice

1.1. Alfabetul limbii romane

1.1.a. Pentru a veni in ajutorul dascalului care, invatandu-l pe copil cele 5 litere cu           semne diacritice (a, a, i, s, t), era nevoit sa puna cate un nume acestora, acum se precizeaza:

·        caciula pentru a;

·        circumflexul pentru a, i;

·        virgulita pentru s, t; ( Atentie! Nu mai folosim pentru aceasta   cuvantul sedila. Aceasta are o alta forma si este folosita sub litera c in alte limbi ç).

1.1.b. * DOOM2 accepta citirea literelor consoane si cu vocala i, facandu-se astfel o concesie limbii comune: bi, ci, di, fi, gi, hi, ji, li, mi, ni, pi, ri, si, si, ti, ti, vi, dublu vi, zi.

* Nu se mai rosteste litera hha, ci has / hi.

* Se accepta citirea literelor f, g, h, k, l, m, n, r, s, z dupa modelul strain datorita        utilizarii   lor frecvente ca abrevieri si simboluri pentru matematica, fizica etc.: ef, ge, has, capa, el, em, en, er, es, zet.

* Se admite ca unele litere din anumite abrevieri sa fie citite dupa modelul limbii de imprumut: CV (si, vi).

1.2.  Semne ortografice

      1.2. a. Apostroful

      Daca in prima editie acestui semn ii erau rezervate 4 randuri (pag. 38), in         DOOM2 beneficiaza de mai mult de o pagina de precizari (pag. 37- 38). In lipsa acestora intalneam frecvent absenta marcarii caderii unuia sau mai multor sunete din unele cuvinte. De exemplu, intalneam fara apostrof: alfel (pentru altfel), altadat sau aldata (pentru altadata).

    Acum sunt detaliate cu exemple caderile accidentale:

§         ale unui sunet: al’fel, can’va, numa’, pan’la ;

§         ale mai multor sunete sau silabe: dom’le, ’neata.

         De remarcat este faptul ca atunci cand caderea unui sunet se produce in       cazul unui cuvant scris cu cratima, se foloseste numai apostroful (care inlocuieste si cratima), de exemplu: insir’te, margarite , mam’mare, sor’ta pentru insira-te, margarite, mama-mare, sora-ta (pag.38).

      Atentie!  

1.        Nu se foloseste apostroful, ci se foloseste cratima cand se produce caderea vocalei finale a unui cuvant si urmeaza un cuvant care incepe cu vocala, de exemplu: far-a spune, pan-acasa pentru fara a spune , pana acasa.

2.        Cand este folosit apostroful

§         in interiorul cuvintelor, nu este precedat si nici urmat de blanc;

§         la inceputul cuvintelor, este precedat de blanc;

§         la sfarsitul cuvintelor, este urmat de blanc.

3.        Cand locul despartirii la capat de rand coincide cu locul apostrofului,  trebuie evitata despartirea.

         Nota: Daca la pag.38 se recomanda sor’ta pentru sora-ta la pag. 42 gasim regula: ,,Cratima uneste componentele substantiv denumind grade de rudenie sau relatii sociale + adjectiv posesiv (fara sau cu apocopa)”, si se dau exemplele:  mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa / stapan-sa.

           Deoarece in corpul dictionarului gasim respectata aceasta indicatie de la pag. 42 , trebuie sa  o consideram pe aceasta valabila si  sa o respectam ca pe o abatere de la norma data la pag.38.

      1.2.b. Blancul

          Este recunoscut ca semn ortografic blancul (spatiul care delimiteaza cuvintele prin absenta oricarui semn) – pag.39.

Atentie! In scrierea de tipar la calculator, nu se bate blancul inaintea semnelor de punctuatie ci numai dupa acestea.  

   

2. Reguli de pronuntare literara

Accentul

In functie de uzul literar, normele actuale recomanda:

§         o singura accentuare la cuvinte precum: adica, aripa, avarie, caracter, calugarita, doctorita, duminica, fenomen, ianuarie, miros, regizor, sever, unic;

§         se admit variante accentuale literare libere la unele cuvinte precum: acatist / acatist, anost / anost, antic / antic, gingas / gingas, intim / intim, jilav / jilav, profesor / profesor, trafic / trafic;

§         este respinsa de norma ca inculta accentuarea cuvantului butelie (pe penultima silaba), corect fiind butelie; de asemenea se resping accentuari mai vechi (calugarita, doctorita) sau regionale (bolnav, dusman).

 3. Scrierea cu litera mica sau mare

                  Scrierea cu litera mica sau mare, fata de DOOM1, inregistreaza unele corectari si completari.

3.1. Scrierea cu majuscula

        Se scriu cu litera mare: 

a. –toate cuvintele care compun formulele de politete: Domnia Sa, Domnia Voastra, Excelenta Voastra, Sfintia Sa/ Ta,  Maria Ta, Majestatile Lor Imperiale;

           Atentie! Pronumele de politete se scriu cu litera mica: dumneata, dumneavoastra;

b. –numele proprii simple, iar cele compuse numai la primul termen cand numesc organisme de conducere sau compartimente de institutii: Directiunea,  Secretariat, Serviciul de contabilitate, Consiliul de administratie, Comisia dirigintilor, Catedra de limba romana;

c. –denumirile marilor epoci istorice: Evul Mediu etc.

          Atentie! Numele sistemelor economico-sociale se scriu cu litera mica, de exemplu: sclavagism, feudalism, capitalism;

d. –numele institutiei chiar cand este folosit eliptic, adica in loc sa se spuna:

          ,, X este student la Universitatea Politehnica Bucuresti” se spune ,,X este student la Politehnica” ;

           ,,X  lucreaza la Ministerul de Externe” / ,,X lucreaza la Externe”;

3.2. Scrierea cu litera mica

                     Actuala editie reglementeaza unele efecte stilistice , dar mai ales cele urmarite de graficieni prin scrierea cu litera mica a cuvintelor care, in mod obisnuit, se scriu majuscula. De exemplu: ceausescu, p.c.r.; nume de autori si titluri in grafica titlurilor de pe copertele unor carti sau la  televizor etc.

     4. Scrierea derivatelor, compuselor, locutiunilor

                    si grupurilor de cuvinte

4.1. Scrierea cuvintelor compuse

         4.1.a. Adverbe

                                        Atentie! In DOOM -2, partile de vorbire sunt ordonate alfabetic.                                   

       In DOOM1, intre cele doua rostiri ale cuvantului compus deseara / diseara, se recomanda varianta deseara. Acum, in DOOM2 ,,Rostirea si scrierea diseara sunt preferate lui deseara, deoarece nu se mai percepe compunerea  de + seara”.

                            Se scriu cu cratima adverbele  compuse necuprinse in DOOM1: alaltaieri-dimineata, alaltaieri-seara, azi-maine, azi-noapte, maine-dimineata, maine-seara.

 

         4.1.b. Pronume si adjective pronominale

        Se revine la scrierea intr-un cuvant a tuturor formelor pronumelui niciunul / niciuna (g. d. niciunuia / niciunea) si ale adjectivului pronominal corespunzator niciun /nicio (g. d. niciunui /niciunei).

                             Aici problema este cea a distingerii formelor pronumelui si adjectivului pronominal de imbinarile libere omofone in care nici are valoare de conjunctie copulativa.

                            Nici are valoare de conjunctie cand coreleaza cu al doilea nici. De exemplu:

§         ,,Nici un catel, nici o pisica n-au intrat in curte.”

      ( nici un / nici o  /  conjunctie + articol)

§         ,,Nu vreau nici un mar, nici doua.”

      (nici un  / conjunctie + numeral)

§         ,,Nici unul, nici  altul nu mai au nimic de spus.”    

                                     (nici unul / conjunctie + pronume)

         Cand nu se coreleaza cu al doilea nici, cuvantul are valoare de adverb (Nici nu vreau sa aud!) sau de prim element al compusului niciunul / niciuna, niciun / nicio. , Nu-i niciunul  aici., N-avem niciun caiet.)

       4.1. c. Substantive

§         Substantive compuse care dupa DOOM2 se scriu cu cratima: bun-ramas (,,adio”), cuvant-inainte (,,prefata”), watt-ora, mai-mult-ca-perfectul (timp verbal).

§         Se generalizeaza scrierea cu cratima a compuselor nesudate care denumesc substante chimice si specii distincte de plante sau animale (p.73).

   Nota: Prima parte a normei acesteia nu este ilustrata cu nici un exemplu , iar in corpul dictionarului nu gasim nume compuse de substanta chimica scris cu cratima. Partea a doua era necesara pentru ca erau nume compuse de plante si animale scrise fara cratima. De exemplu: vita-de vie, vaca-Domnului.

4.2. Scrierea locutiunilor

§         In odata ce (locutiune conjunctionala), odata cu  (locutiune prepozitionala), dintr-odata (locutiune adverbiala), cuvantul odata se scrie intr-un cuvant spre deosebire de DOOM1 care recomanda scrierea despartita (o data).

4.3. Scrierea grupurilor de cuvinte

§         Grupul dupa pranz trebuie scris cu blanc nu cu cratima ca in DOOM1.

§         Se scriu cu cratima: bine-crescut (,,cuviincios”), bine-cunoscut (,,celebru”), bine-venit (,,oportun”).

                                      5. Despartirea in silabe si la capat de rand

5.1. Despartirea grupurilor de cuvinte si a abrevierilor

§         Nu se despart la sfarsit de rand numele proprii de persoane si se recomanda sa nu se separe de la un rand la celalalt nici prenumele (sau abrevierile prenumelor) de numele de familie.

§         Se tolereaza plasarea pe randuri diferite a numelor compuse de institutii. De exemplu: Roman / S.A. ; Monitorul / Oficial ; S.C. / Severnav.

5.2. Despartirea in interiorul cuvintelor

§         ,,Regula generala si obligatorie a despartirii cuvintelor la capat de rand (…) este interdictia de a lasa la sfarsit de rand sau la inceput o secventa care nu este silaba ” cu exceptia ortogramelor formate cu prepozitiile dintru si intru (dintr-/un, intr-/insa) la care totusi se recomanda evitarea despartirii.

        Nota: Regula in DOOM1 era mai putin restrictiva.

§         ,,Normele actuale prevad despartirea dupa pronuntare.

Este acceptata, cu unele restrictii fata de DOOM1 si despartirea dupa structura.” (pag.80)

 Atentie! In predare, pentru a evita instaurarea unei confuzii este bine ca elevului sa i se precizeze regula despartirii numai dupa pronuntare, lasand deoparte ceea ce este acceptat.  Precizarea se accepta nu trebuie interpretata ca o posibila inlocuire a normei care cere despartirea dupa rostire, ci doar ca un fapt care nu este considerat greseala. 

·        Ca o abatere de la aceasta regula poate fi aratata despartirea dupa structura in urmatoarea situatie:

         In succesiunea 3 sau 4 consoane intre vocale regula prevede despartirea grupurilor de consoane dupa prima dintre ele. De exemplu: fil-tru, cin-ste, var-sta, cus-cru etc.;

               ab- stract, con-structor, in-zdraveni etc.

          Listele cu grupurile de consoane de acest fel care se despart dupa a doua dintre   ele sunt destul de lungi si greu de memorat. Dar, cum cele mai multe dintre aceste situatii au aparut ca urmare a procesului de formare a cuvintelor prin compunere sau derivare, le putem aplica despartirea dupa structura. Este vorba de:

·        compuse cu:   alt  (altceva        alt - ceva)

                            ast  ( astfel          ast- fel)

                                                                               fiind ( fiindca      fiind- ca)

                                                                               hand ( handball   hand- bal)

·        formatii cu elemente de compunere :

             port  (portbagaj      port- bagaj,

                      portvizit        port- vizi;

                     portdrapel      port- drapel etc.)

·        derivate cu prefixe:

post        ( postbelic     post- belic ;

                  postfata      post-fata; 

                  postliceal    post-liceal);

trans  (transborda   trans-borda;

                transmisibil  trans-misibil;

                transportabil trans- portabil;

 transfrontalier trans-frontalier;            transplanta      trans- planta).

·        derivate cu sufixe :

            -lac   (savantlac     savant- lac)

            -nic   (stalpnic       stalp- nic, varstnic   varst-nic)

            -sor   (targsor        targ- sor)    

                        

6. Cateva norme morfologice

          Normarea morfologica este de competenta unei noi gramatici normative care se afla in lucru. In DOOM-2 sunt retinute cateva aspecte cu incidenta asupra ortografiei.

6.1. Adverbe si locutiuni

§         Norma literara condamna folosirea lui ca si (sau a grupului ca, virgula) in loc de ca pentru evitarea cacofoniilor (si cu atat mai mult cand acest pericol nu exista). De exemplu: constructii de tipul A fost numit ca si consilier pentru ca consilier pot fi inlocuite cu constructii directe precum : A fost numit consilier sau in calitate de consilier.

6.2. Articolul si desinenta de gen si numar

§         Se recomanda atasarea fara cratima a articolului si desinentei la imprumuturile neadaptate care se termina cu litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in romana: trendul, week-endul. La fel se ataseaza desinenta de plural: trenduri, week-enduri.

§         Se pastreaza atasarea cu cratima la imprumuturile recente a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare sau care au finale grafice (litere) neobisnuite la cuvinte romanesti.

a)       acquis-ul (achiul), bleu-ul (blöul), bleu-uri (blöuri), show-ul (soul), show-uri (souri);

b)       party-ul, party-uri; dandy-ul, dandy-i.

6.3. Numeralul

§         Se accepta la numeralul ordinal intai forma de feminin intaia cand se afla dupa un substantiv feminin, de exemplu: clasa intaia.

           Nota: Precizarea se accepta nu trebuie interpretata ca o inlocuire a normei care cere forma invariabila intai, ci doar ca un fapt care nu mai este considerat greseala.

§         Valorile de genitiv si dativ se exprima cu ajutorul prepozitiilor:

a)      genitiv cu prepozitia a (votul a doi senatori)

b)      dativ cu prepozitia la (a dat la doi elevi)

§         In texte, cu exceptia documentelor bancare, se recomanda scrierea numeralelor

-pana la 10 cu litere;

-peste 10 cu cifre, de exemplu: Alfabetul limbii romane are 31 de litere dintre care opt sunt litere-vocale.

6.4. Substantivul

§         In ceea ce priveste forma de plural in –e sau –i la unele substantive feminine sau in uri sau –le la unele neutre, sunt admise ambele forme literare libere, cu preferinta pentru prima indicata in Dictionar:

a)      feminine: capsuni/ capsune, ciresi/ cirese, coarde/ corzi, coperte/ coperti, galuste/ galusti;

b)      neutre: niveluri/ nivele, tuneluri/ tunele, chipie/ chipiuri.

§         In schimb se admite o singura forma la unele substantive

a)      feminine: monede, poieni, tiganci, gagici;

b)      neutre: chibrituri (chibrite este simtit ca incult), seminare (seminarii ar fi pluralul formei seminariu care nu se mai foloseste, preferandu-se forma seminar cu pluralul seminare).

6.5. Verbul

§         Verbul a continua are la indicativ si conjunctiv prezent, pers. I singular forma eu (sa) continui (nu continuu).

§         a decerna trebuie conjugat cu sufixul –ez: eu (sa) decernez (nu decern); 

§         a absolvi trebuie conjugat fara sufixul –esc: eu (sa) absolv (nu absolvesc);

§         a mirosi la indicativ prezent, pers. a III-a plural (ei) miros (nu miroase).    

            

          

 

    

                     

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 838
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved